Steaua Roşie, octombrie 1966 (Anul 18, nr. 231-256)

1966-10-14 / nr. 242

A In gospodăriile agricole de stat In domeniul agriculturii, sarcina de bază trasată de Directivele celui de-al IX-lea Congres al partidului o constituie mobilizarea susţi­nută a rezervelor şi posibilităţilor existente, dezvoltarea bazei tehnico­­materiale, promovarea progresului tehnic în scopul creşterii producţiei agricole vegetale şi animale. Gospodăriilor agricole de stat din regiu­nea noastră statul le-a acordat, an de an, pentru dezvoltarea bazei tehnice­ materiale, fonduri băneşti tot mai însemnate. In acest an de pildă, suma totală alocată pentru investiţii se ridică la 29.284 000 lei, din care 17.565.000 lei pentru construcţii-montaj. Folosirea judicioasă a acestor fonduri băneşti, realizarea la timp a obiectivelor prevăzute şi punerea lor în funcţiune într-o perioadă cît mai scurtă constituie o sarcină de cea mai mare însemnătate pentru proiectanţi, constructori şi beneficiari, înfăptuirea ei exemplară con­diţionează în măsură hotărîtoare dezvoltarea producţiei, creşterea efi­cienţei banilor investiţi. In urma discuţiilor avute cu factori de răspundere din trustul Gostat, de la Banca de investiţii şi unităţile beneficiare, am putut de­duce că există în general o mai mare preocupare pentru folosirea in­tegrală şi cu maximă eficienţă a fondurilor de investiţii alocate pentru anul în curs. Pe alocuri însă, multe din constatări nu sunt de loc îm­bucurătoare. RĂSPUNDERE SI SPIRIT Anul XVIII. Nr. 242 (2.667) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Vineri, 14 octombrie 1966 4 pagini 25 bani Unde există preocupare susţinută în multe unităţi unde s-au creat din vreme condiţiile necesare, un­de s-au luat măsuri tehnice şi or­ganizatorice judicioase, obiective­le din planul de investiţii pe anul 1966 se realizează cu succes. Pentru anul în curs gospodăria de stat din Jidvei dispune de fon­duri de investiţii în valoare totală de 7.850.000 lei, din care peste 5.000.000 lei pentru construcţii­­montaj. Din discuţia avută cu to­varăşul ing. Gheorghe Mărginean, directorul gospodăriei, am putut deduce că folosirea judicioasă şi la termenele stabilite a tuturor fondurilor de investiţii a stat tot timpul în atenţia factorilor de răs­pundere din unitate. Pentru fieca­re lucrare au fost întocmite grafi­ce şi periodic se analizează felul cum sînt respectate. O mare aten­ţie s-a acordat de la început a­­sigurării forţei de muncă, organiză­rii șantierelor, procurării materia­lelor, asigurării şi dirijării mijloace­lor de transport pentru ca o dată o lucrare începută să fie executată pînă la capăt fără stagnări şi fără transferarea oamenilor de la un punct de lucru la altul. Ca urmare, multe din obiectivele prevăzute pentru acest an sînt terminate, iar altele sînt destul de avansate. Din totalul investiţiilor alocate pe anul în curs, au fost folosite pînă la 30 septembrie peste 5.000.000 lei, din care 3.332.000 lei pentru lu­crări de construcţii-montaj. Printre realizările de pînă acum putem a­­minti plantarea celor 100 ha de vie prevăzute, aplicarea tuturor lucrărilor de întreţinere pe 200 ha de vie tînără, desfundarea unei suprafeţe de 26 ha pentru plantări de vie în anul viitor, terminarea alimentării cu apă la 4 brigăzi vi­ticole, executarea unor lucrări de artă în plantaţiile de vie în valoa­re de 400.000 lei. Construcţia unui grajd şi a unei maternităţi sînt destul de avansate şi vor fi ter­minate pînă la 1 noiembrie. To­varăşul director ne-a asigurat că toate obiectivele prevăzute pentru acest an vor fi executate în între­gime, ceea ce nu poate decît să ne bucure. Acoperiri şi justificări neîndreptăţite Deşi timpul este înaintat, mai sînt gospodării de stat unde inves­tiţiile nu sunt folosite la termene şi există pericolul să nu se reali­zeze integral obiectivele planifica­te pentru anul 1966. Nerealizarea lor la timp creează unităţilor greu­tăţi în desfăşurarea procesului de producţie şi în înfăptuirea sarci­nilor de plan şi, în plus, se imo­bilizează importante resurse bă­neşti pe care statul ar putea să le folosească ca randament în alte direcţii ale economiei. Din suma totală de 29.284.000 Iei alocată gospodăriilor de stat pentru anul în curs, pînă la 30 septembrie au rămas nefolosiţi peste 10.000.000 lei. Cum s-a ajuns în această situaţie? Răspunsul nu e greu de aflat deşi după felul cum sînt plasate răspunderile şi invocate tot felul de motive şi cauze aşa-zise obiective atît de proiectant cît şi de constructor şi beneficiar, s-ar părea că nu e ni­meni vinovat de situaţia creată. La o analiză mai atentă lipsurile sînt evidente şi ele aparţin în egală măsură tuturor factorilor chemaţi să dea viaţă lucrărilor de inves­tiţii. Cele mai mari sarcini în reali­zarea investiţiilor prinse în plan urmează să se execute în regie de către unităţile în cauză. Volumul mare de lucrări pretindea fiecărei unităţi să organizeze şi să deschi­dă la timp şantierele, să asigure din vreme forţa de muncă nece­sară, să facă ritmic aprovizionarea cu materiale, să întocmească gra­fice de execuţie şi să urmărească zi de zi cum se respectă. Aşa s-a şi procedat la gospodăriile de stat din Jidvei, Iernut, Sînmiclăuş, Seu­­ca şi altele. La gospodăria de stat din lernut, d­e pildă, grajdurile de porci în valoare de 645.000 lei prevăzute pentru acest an vor fi date în folosinţă în următoarele cîteva zile. In altele însă ritmul lu­crărilor din investiţii şi în special la plombele din sectorul taurin este cu totul nesatisfăcător. Gos­podăriei de stat din Band i-a fost alocată suma de 1.623.000 lei pen­tru construcţia a două grajduri de bovine, o maternitate pentru viţei şi amenajările necesare. Pînă la data de 30 septembrie însă, aici au fost cheltuite numai 33 la sută din fondurile alocate. Construcţia unuia din grajduri şi a materni­tăţii abia a ajuns la centură, iar construcţia celui de-al doilea grajd numai acum a început. Ritmul scă­zut de lucru este motivat prin faptul că documentaţiile au fost primite cu întîrziere, că lipseşte forţa de muncă şi mijloacele de transport necesare. Termenul de da­re în folosinţă fixat pentru 1 iulie 1967 nu este mobilizator, deşi gos­podăria întîmpină încă de pe acum greutăți în adăpostirea animalelor. (Continuare in pag a 3-a) TEATRUL NAŢIONAL DIN IAŞI. Citiţi In pagina a 3-a reportajul s ... In dulce tîrg al leşilor. (Foto: ST. IZSÁK). H 5­p 0 TGaz Metan Mediaş— A.S.A. Mureşul 1-2 (0-0) (PAG. A 2-A) y Foileton BAL la cuştelnic (PAG. A 2-A) m Pregătirea adunărilor de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază (PAG. A 3-A) g Comentariul zilei Pesimism la Blackpool (PAG. A 4-A) Schimb de experienţă Timp de două zile, aproape 70 de lucrători din unităţile de ali­mentaţie publică din Tîrgu-Mureş au participat la un schimb de expe­rienţă în unităţile similare din ora­şul Braşov. Cu acest prilej ei au vizitat restaurante, bufete, cofetă­rii şi crame braşovene, interesîndu­­se de varietatea meniurilor, meto­dele de deservire, mobilarea uni­tăţilor şi altele. Ei au făcut şi o excursie la Poiana Braşov. a In construcţie: Noi capacităţi de producţie La întreprinderea de reparat uti­laje şi mecanisme din Reghin, zi­lele acestea s-a început construi­rea unei noi hale industriale. Su­prafaţa de producţie aflată In con­strucţie va fi destinată amenajării unor ateliere, în cadrul cărora se vor realiza piese de schimb desti­nate sectorului economiei fores­tiere. Tot în cadrul acestei întreprin­deri sînt în curs lucrările de extin­dere a pavilionului administrativ şi de construcţie a unui pod rulant de 15 tone, cu care urmează să se descarce din vagoanele C.F.R. părţile grele de locomotivă şi ma­şini unelte care sînt aduse pentru reparaţii sau expediate. întreprinderea de colectare și in­dustrializare a laptelui din Tg.­­Mureș este dota­tă cu utilaje mo­derne de înaltă productivitate, cu care se obține o gamă largă de produse lactate. mi Consfătuire cu energeticienii Ieri a avut loc la Tg.-Mureş o consfătuire organizată de Comite­tul regional de partid cu lucrători cu munci de răspundere din do­meniul energetic din cadrul între­prinderilor de producţie, de distri­buţie şi al celor consumatoare. La consfătuire au luat parte: Cristinel Vîlciu, adjunct al minis­trului energiei electrice, Marcu Bernad, inspector general energe­tic, delegaţi din alte ministere, directori, ingineri-şefi, tehnicieni, responsabili energetici din unităţile industriale şi de transporturi din regiune, activişti de partid şi ai organizaţiilor de masă. In cadrul consfătuirii, pe baza materialului prezentat de către ing. Ernest Szotyori, secretar al Comitetului regional de partid, s-au dezbătut cele mai importante aspecte ale activităţii energetice din regiune. Consfătuirea a anali­zat problemele de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor energeti­ce, pregătirea profesională a ca­drelor din acest domeniu, respec­tarea disciplinei energetice şi de muncă. Din materialul prezentat şi dis­cuţiile purtate a reieşit că pe lîngă rezultatele obţinute, s-au manifes­tat şi o serie de lipsuri care au provocat perturbaţii în alimentarea consumatorilor industriali şi agri­coli cu energie electrică. S-a mai scos la iveală faptul că nu toţi beneficiarii manifestă preocupare pentru gospodărirea judicioasă şi raţională a energiei electrice. In scopul înlăturării lipsurilor semnalate, consfătuirea a adoptat un plan de măsuri corespunzător în vederea întăririi disciplinei şi ordinei, creşterii simţului de răs­pundere a lucrătorilor energetici, executării lucrărilor necesare pre­­întîmpinării avariilor şi accidente­lor, pentru îmbunătăţirea substan­ţială a alimentării cu energie elec­trică. Rezultatele invită la ridicarea activităţii economice La Iprofil „23 Au­gust" încă în urmă cu un an, s-au iniţiat şi luat o seamă de mă­suri pentru îmbunătă­ţirea organizării pro­ducţiei. Serviciile pro­ducţie, tehnologie, pla­nificare şi organizarea muncii au fost antrena­te pentru elaborarea programelor şi grafice­lor de producţie în ba­za planului economic al­­ întreprinderii. Acest lucru a dus la cunoaş­terea amănunţită, con­cretă a sarcinilor de la şefii de secţii pînă la maiştrii şi muncitori, pe fiecare loc de mun­că. Cunoaşterea preci­să, din timp, a sarcini­lor de plan pe sectoa­re, locuri de muncă şi oameni, a permis lua­rea de măsuri eficace în aprovizionarea cu materii şi materiale a secţiilor, controlul ope­rativ al calităţii, pre­cum şi în urmărirea o­­perativă a realizării pla­nului. Rezultatele obţinute confirmă eficacitatea măsurilor luate. Aceste rezultate sînt concreti­zate în depăşirea sarci­nilor de producţie pe nouă luni din acest an cu 1,22 la sută. De ase­menea, au fost îndepli­niţi şi chiar depăşiţi toţi ceilalţi indicatori tehnico-economici, a­vînd corelaţii juste în­tre ei. In atenţia colec­tivului întreprinderii noastre a stat mereu realizarea ritmică a pro­ducţiei, mai ales că a­­cest lucru contribuie la obţinerea unei calităţi superioare, avînd o in­fluenţă pozitivă şi asu­pra reducerii preţului de cost. Dacă în pri­mele luni nu s a reali­zat o ritmicitate cores­punzătoare ca urmare, a aprovizionării­­ defec­tuoase cu materii şi ma­teriale a întreprinderii, în trimestrul II şi mai ales în trimestrul III, volumul de producţie decadal s-a realizat la valorile planificate. In­dicatorul „producţie marfă vîndută şi înca­sată“ s-a realizat lună de lună, scoţînd în e­­videnţă mai ales activi­tatea colectivului pen­tru obţinerea unor pro­duse cît mai bune din punct de vedere cali­tativ. Cu toate rezultatele bune, mai sînt în între­prindere resoarte ale activităţii, care prezin­tă încă deficienţe. De exemplu, deşi sarcina de sporire a productivi­tăţii muncii a fost rea­lizată pe cele trei tri­mestre încheiate în proporţie de 100,84 la sută, un număr de cir­ca 80 muncitori în me­die pe lună nu şi-au în­deplinit normele de muncă, nemaivorbind de planul de producţie. Dacă aceşti muncitori îşi realizau normele cel puţin la nivelul planifi­cat, se puteau executa în plus, mai mult de 90 dormitoare tip ILVA. Cei mai mulţi dintre muncitorii ră­maşi sub normă, ca de exemplu: Vodă Pante­­limon care , şi-a­­realizat norma doar,în procent de 77 la sută în iulie, 88 la sută în august, Petrea Florea 82 la sută în iulie, 85 la sută în august, Fogaraşi Sarol­ta 75 la sută în august, 99 la sută în septem­brie şi alţii, au o pre­gătire profesională bu­nă şi vechime în ac­tivitatea de producţie. Insă în această situaţie o vină însemnată o poartă şi serviciul orga­nizării muncii care n-a reuşit ca la toate locu­rile de muncă să pre­gătească şi să desfăşoa­re munca de normare în colaborare cu maiş­trii, astfel ca normele să fie reale, stimulato­rii şi în acelaşi timp un ajutor în organizarea concretă a producţiei. In ceea ce priveşte lipsurile nemotivate de la lucru, se constată o scădere faţă de anul trecut. Totuşi dacă ele se evitau complet, s-ar fi creat posibilitatea ca în cele nouă luni care au trecut, să se execute încă 20 garnituri tip ILVA. O greutate care a apărut la începutul trimestrului IV, ca ur­mare a unei deficienţe în munca serviciului producţie, este nereali­zarea ritmică a unor pro­duse disparate, ca foto­­- fii „BRATEŞ" ■ şi altele, executate în cooperare de­ mai multe secţii. Lipsa constă în neela­­borarea unor programe de colaborare şi pentru aceste , produse, astfel ca mişcarea pieselor în diferite sectoare să fie completă şi în acelaşi timp corelată. Constatarea din timp a lipsurilor a făcut po­sibilă eliminarea mul­tora din acestea. Acum valorificînd experienţa acumulată în organiza­rea ritmică a producţiei, luînd cele mai eficace măsuri tehnico-organi­­zatorice, descoperind noi rezerve interne, colectivul fabricii este hotărît să realizeze în mod exemplar sarcini­le care îi revin de-a lun­gul anilor planului cin­cinal. GHEORGHE GAVRILA ing. șef adjunct Iprofil „23 August". Specialişti bistriţeni în schimb de experienţă la Reghin Zilele trecute un grup de 27 spe­cialişti în protecţia plantelor, prin­tre care şefi de centre de prognoză şi avertizare de la Consiliul agricol raional Bistriţa, regiunea Cluj, au fă­cut un interesant schimb de expe­rienţă în raionul Reghin. Cu acest prilej s-a vizitat frumoa­sa şi imensa livadă a gospodăriei a­­gricole de stat Batoş, unde ing. O­­vidiu Vintilă a prezentat oaspeţilor un scurt istoric al plantaţiei, pre­cum şi metodele de lucru folosite în vederea combaterii bolilor şi dăunătorilor, care­­ au ajutat să ob­ţină fructe de cea mai bună cali­tate. Interesante şi pline de învăţămin­te au fost şi vizitele şi schimbul de păreri, făcute la Centrul de averti­zare şi prognoză de la Dedrad, la magazia raională (din Reghin) de depozitare a materialelor fitosani­­tare şi la pepiniera G.A.S. Reghin, Cu 140 de cai putere îşi lăsă autobasculanta în stradă şi intră, satisfăcut, la bufetul din Sîncrai. Deşi era duminică, deci zi de repaus, făcuse cu „Bu­­cegiul" său un „ciubuc" destul de gras. Cîteva transporturi, pe cont propriu, şi-acum avea banii în buzunar. Se trînti, distrat, pe un scaun şi ceru ceva de băut. Sorbi la­com din pahar. Licoarea de culoarea chihlimbarului avu asupra lui un efect miraculos. Deveni vesel, vorbăreţ. Dădu pe gît încă o duşcă. Apoi încă cine ştie cite. Se făcuse seară. Pe eroul nostru II cuprinse o uşoară ameţeală. Se simţi parcă dus, de aripi nevăzute. Atunci se petrecuse „mi­nunea". încă o sticlă... bîc... din acest elixir... Vreau să zbor, să zbor, să zbor. înghiţi conţinutul sticlei şi sări lingă volan. „Bucegiul" său de 5 tone a zbughit-o din loc ca o limuzină. Era ca vrăjit. „Elixirul vitezei" puse stăpînire pe cugetul său, pe întregul său comporta­ment. O luă spre Tîrgu-Mureş cu o viteză fantastică. Pe strada Po­­deni lovi un ciclist, zbură peste şanţ şi se pomeni in curtea casei nr. 36. Abia aici ajunse la „culmea bărbăţiei". Apăsă pe accelera­tor şi se tamponă, cu cei 140 de cai putere, de mica căsuţă a fami­liei Ciobanu. Făcu un mic „retur", cu intenţia să iasă din curte, dar autobasculanta nu se supuse Se agăţase de un cablu şi nu voia să cedeze nici în ruptul capului. Acceleră din nou... Botul maşinii se izbi puternic de zidul clădirii şi făcu o spărtură de două ori cu­ uşa. Soţii Ciobanu s-au trezit din somn (era seara, după ora 8) şi-l im­plorau să se astimpere. Dar Bucur nu-i asculta. Manevra înainte şi înapoi, prin curte, călcînd cu roţile de cauciuc tot ce i s-a ivit in cale. Se făcu linişte abia cînd vecinii sosiţi în ajutor, au spas par­brizul şi l-au scos pe eroul nostru de lîngă volan. Duhnea a băutură şi abia se ţinea pe picioare. Avea o mutră... de parcă ar fi căzut din lună. loan Bucur se trezi de-a binelea abia a doua zi. Dar atunci nu mai era lîngă volan. N. ȘTEFAN

Next