Steaua Roşie, octombrie 1966 (Anul 18, nr. 231-256)
1966-10-14 / nr. 242
A In gospodăriile agricole de stat In domeniul agriculturii, sarcina de bază trasată de Directivele celui de-al IX-lea Congres al partidului o constituie mobilizarea susţinută a rezervelor şi posibilităţilor existente, dezvoltarea bazei tehnicomateriale, promovarea progresului tehnic în scopul creşterii producţiei agricole vegetale şi animale. Gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră statul le-a acordat, an de an, pentru dezvoltarea bazei tehnice materiale, fonduri băneşti tot mai însemnate. In acest an de pildă, suma totală alocată pentru investiţii se ridică la 29.284 000 lei, din care 17.565.000 lei pentru construcţii-montaj. Folosirea judicioasă a acestor fonduri băneşti, realizarea la timp a obiectivelor prevăzute şi punerea lor în funcţiune într-o perioadă cît mai scurtă constituie o sarcină de cea mai mare însemnătate pentru proiectanţi, constructori şi beneficiari, înfăptuirea ei exemplară condiţionează în măsură hotărîtoare dezvoltarea producţiei, creşterea eficienţei banilor investiţi. In urma discuţiilor avute cu factori de răspundere din trustul Gostat, de la Banca de investiţii şi unităţile beneficiare, am putut deduce că există în general o mai mare preocupare pentru folosirea integrală şi cu maximă eficienţă a fondurilor de investiţii alocate pentru anul în curs. Pe alocuri însă, multe din constatări nu sunt de loc îmbucurătoare. RĂSPUNDERE SI SPIRIT Anul XVIII. Nr. 242 (2.667) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Vineri, 14 octombrie 1966 4 pagini 25 bani Unde există preocupare susţinută în multe unităţi unde s-au creat din vreme condiţiile necesare, unde s-au luat măsuri tehnice şi organizatorice judicioase, obiectivele din planul de investiţii pe anul 1966 se realizează cu succes. Pentru anul în curs gospodăria de stat din Jidvei dispune de fonduri de investiţii în valoare totală de 7.850.000 lei, din care peste 5.000.000 lei pentru construcţiimontaj. Din discuţia avută cu tovarăşul ing. Gheorghe Mărginean, directorul gospodăriei, am putut deduce că folosirea judicioasă şi la termenele stabilite a tuturor fondurilor de investiţii a stat tot timpul în atenţia factorilor de răspundere din unitate. Pentru fiecare lucrare au fost întocmite grafice şi periodic se analizează felul cum sînt respectate. O mare atenţie s-a acordat de la început asigurării forţei de muncă, organizării șantierelor, procurării materialelor, asigurării şi dirijării mijloacelor de transport pentru ca o dată o lucrare începută să fie executată pînă la capăt fără stagnări şi fără transferarea oamenilor de la un punct de lucru la altul. Ca urmare, multe din obiectivele prevăzute pentru acest an sînt terminate, iar altele sînt destul de avansate. Din totalul investiţiilor alocate pe anul în curs, au fost folosite pînă la 30 septembrie peste 5.000.000 lei, din care 3.332.000 lei pentru lucrări de construcţii-montaj. Printre realizările de pînă acum putem aminti plantarea celor 100 ha de vie prevăzute, aplicarea tuturor lucrărilor de întreţinere pe 200 ha de vie tînără, desfundarea unei suprafeţe de 26 ha pentru plantări de vie în anul viitor, terminarea alimentării cu apă la 4 brigăzi viticole, executarea unor lucrări de artă în plantaţiile de vie în valoare de 400.000 lei. Construcţia unui grajd şi a unei maternităţi sînt destul de avansate şi vor fi terminate pînă la 1 noiembrie. Tovarăşul director ne-a asigurat că toate obiectivele prevăzute pentru acest an vor fi executate în întregime, ceea ce nu poate decît să ne bucure. Acoperiri şi justificări neîndreptăţite Deşi timpul este înaintat, mai sînt gospodării de stat unde investiţiile nu sunt folosite la termene şi există pericolul să nu se realizeze integral obiectivele planificate pentru anul 1966. Nerealizarea lor la timp creează unităţilor greutăţi în desfăşurarea procesului de producţie şi în înfăptuirea sarcinilor de plan şi, în plus, se imobilizează importante resurse băneşti pe care statul ar putea să le folosească ca randament în alte direcţii ale economiei. Din suma totală de 29.284.000 Iei alocată gospodăriilor de stat pentru anul în curs, pînă la 30 septembrie au rămas nefolosiţi peste 10.000.000 lei. Cum s-a ajuns în această situaţie? Răspunsul nu e greu de aflat deşi după felul cum sînt plasate răspunderile şi invocate tot felul de motive şi cauze aşa-zise obiective atît de proiectant cît şi de constructor şi beneficiar, s-ar părea că nu e nimeni vinovat de situaţia creată. La o analiză mai atentă lipsurile sînt evidente şi ele aparţin în egală măsură tuturor factorilor chemaţi să dea viaţă lucrărilor de investiţii. Cele mai mari sarcini în realizarea investiţiilor prinse în plan urmează să se execute în regie de către unităţile în cauză. Volumul mare de lucrări pretindea fiecărei unităţi să organizeze şi să deschidă la timp şantierele, să asigure din vreme forţa de muncă necesară, să facă ritmic aprovizionarea cu materiale, să întocmească grafice de execuţie şi să urmărească zi de zi cum se respectă. Aşa s-a şi procedat la gospodăriile de stat din Jidvei, Iernut, Sînmiclăuş, Seuca şi altele. La gospodăria de stat din lernut, de pildă, grajdurile de porci în valoare de 645.000 lei prevăzute pentru acest an vor fi date în folosinţă în următoarele cîteva zile. In altele însă ritmul lucrărilor din investiţii şi în special la plombele din sectorul taurin este cu totul nesatisfăcător. Gospodăriei de stat din Band i-a fost alocată suma de 1.623.000 lei pentru construcţia a două grajduri de bovine, o maternitate pentru viţei şi amenajările necesare. Pînă la data de 30 septembrie însă, aici au fost cheltuite numai 33 la sută din fondurile alocate. Construcţia unuia din grajduri şi a maternităţii abia a ajuns la centură, iar construcţia celui de-al doilea grajd numai acum a început. Ritmul scăzut de lucru este motivat prin faptul că documentaţiile au fost primite cu întîrziere, că lipseşte forţa de muncă şi mijloacele de transport necesare. Termenul de dare în folosinţă fixat pentru 1 iulie 1967 nu este mobilizator, deşi gospodăria întîmpină încă de pe acum greutăți în adăpostirea animalelor. (Continuare in pag a 3-a) TEATRUL NAŢIONAL DIN IAŞI. Citiţi In pagina a 3-a reportajul s ... In dulce tîrg al leşilor. (Foto: ST. IZSÁK). H 5p 0 TGaz Metan Mediaş— A.S.A. Mureşul 1-2 (0-0) (PAG. A 2-A) y Foileton BAL la cuştelnic (PAG. A 2-A) m Pregătirea adunărilor de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile de bază (PAG. A 3-A) g Comentariul zilei Pesimism la Blackpool (PAG. A 4-A) Schimb de experienţă Timp de două zile, aproape 70 de lucrători din unităţile de alimentaţie publică din Tîrgu-Mureş au participat la un schimb de experienţă în unităţile similare din oraşul Braşov. Cu acest prilej ei au vizitat restaurante, bufete, cofetării şi crame braşovene, interesînduse de varietatea meniurilor, metodele de deservire, mobilarea unităţilor şi altele. Ei au făcut şi o excursie la Poiana Braşov. a In construcţie: Noi capacităţi de producţie La întreprinderea de reparat utilaje şi mecanisme din Reghin, zilele acestea s-a început construirea unei noi hale industriale. Suprafaţa de producţie aflată In construcţie va fi destinată amenajării unor ateliere, în cadrul cărora se vor realiza piese de schimb destinate sectorului economiei forestiere. Tot în cadrul acestei întreprinderi sînt în curs lucrările de extindere a pavilionului administrativ şi de construcţie a unui pod rulant de 15 tone, cu care urmează să se descarce din vagoanele C.F.R. părţile grele de locomotivă şi maşini unelte care sînt aduse pentru reparaţii sau expediate. întreprinderea de colectare și industrializare a laptelui din Tg.Mureș este dotată cu utilaje moderne de înaltă productivitate, cu care se obține o gamă largă de produse lactate. mi Consfătuire cu energeticienii Ieri a avut loc la Tg.-Mureş o consfătuire organizată de Comitetul regional de partid cu lucrători cu munci de răspundere din domeniul energetic din cadrul întreprinderilor de producţie, de distribuţie şi al celor consumatoare. La consfătuire au luat parte: Cristinel Vîlciu, adjunct al ministrului energiei electrice, Marcu Bernad, inspector general energetic, delegaţi din alte ministere, directori, ingineri-şefi, tehnicieni, responsabili energetici din unităţile industriale şi de transporturi din regiune, activişti de partid şi ai organizaţiilor de masă. In cadrul consfătuirii, pe baza materialului prezentat de către ing. Ernest Szotyori, secretar al Comitetului regional de partid, s-au dezbătut cele mai importante aspecte ale activităţii energetice din regiune. Consfătuirea a analizat problemele de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor energetice, pregătirea profesională a cadrelor din acest domeniu, respectarea disciplinei energetice şi de muncă. Din materialul prezentat şi discuţiile purtate a reieşit că pe lîngă rezultatele obţinute, s-au manifestat şi o serie de lipsuri care au provocat perturbaţii în alimentarea consumatorilor industriali şi agricoli cu energie electrică. S-a mai scos la iveală faptul că nu toţi beneficiarii manifestă preocupare pentru gospodărirea judicioasă şi raţională a energiei electrice. In scopul înlăturării lipsurilor semnalate, consfătuirea a adoptat un plan de măsuri corespunzător în vederea întăririi disciplinei şi ordinei, creşterii simţului de răspundere a lucrătorilor energetici, executării lucrărilor necesare preîntîmpinării avariilor şi accidentelor, pentru îmbunătăţirea substanţială a alimentării cu energie electrică. Rezultatele invită la ridicarea activităţii economice La Iprofil „23 August" încă în urmă cu un an, s-au iniţiat şi luat o seamă de măsuri pentru îmbunătăţirea organizării producţiei. Serviciile producţie, tehnologie, planificare şi organizarea muncii au fost antrenate pentru elaborarea programelor şi graficelor de producţie în baza planului economic al întreprinderii. Acest lucru a dus la cunoaşterea amănunţită, concretă a sarcinilor de la şefii de secţii pînă la maiştrii şi muncitori, pe fiecare loc de muncă. Cunoaşterea precisă, din timp, a sarcinilor de plan pe sectoare, locuri de muncă şi oameni, a permis luarea de măsuri eficace în aprovizionarea cu materii şi materiale a secţiilor, controlul operativ al calităţii, precum şi în urmărirea operativă a realizării planului. Rezultatele obţinute confirmă eficacitatea măsurilor luate. Aceste rezultate sînt concretizate în depăşirea sarcinilor de producţie pe nouă luni din acest an cu 1,22 la sută. De asemenea, au fost îndepliniţi şi chiar depăşiţi toţi ceilalţi indicatori tehnico-economici, avînd corelaţii juste între ei. In atenţia colectivului întreprinderii noastre a stat mereu realizarea ritmică a producţiei, mai ales că acest lucru contribuie la obţinerea unei calităţi superioare, avînd o influenţă pozitivă şi asupra reducerii preţului de cost. Dacă în primele luni nu s a realizat o ritmicitate corespunzătoare ca urmare, a aprovizionării defectuoase cu materii şi materiale a întreprinderii, în trimestrul II şi mai ales în trimestrul III, volumul de producţie decadal s-a realizat la valorile planificate. Indicatorul „producţie marfă vîndută şi încasată“ s-a realizat lună de lună, scoţînd în evidenţă mai ales activitatea colectivului pentru obţinerea unor produse cît mai bune din punct de vedere calitativ. Cu toate rezultatele bune, mai sînt în întreprindere resoarte ale activităţii, care prezintă încă deficienţe. De exemplu, deşi sarcina de sporire a productivităţii muncii a fost realizată pe cele trei trimestre încheiate în proporţie de 100,84 la sută, un număr de circa 80 muncitori în medie pe lună nu şi-au îndeplinit normele de muncă, nemaivorbind de planul de producţie. Dacă aceşti muncitori îşi realizau normele cel puţin la nivelul planificat, se puteau executa în plus, mai mult de 90 dormitoare tip ILVA. Cei mai mulţi dintre muncitorii rămaşi sub normă, ca de exemplu: Vodă Pantelimon care , şi-arealizat norma doar,în procent de 77 la sută în iulie, 88 la sută în august, Petrea Florea 82 la sută în iulie, 85 la sută în august, Fogaraşi Sarolta 75 la sută în august, 99 la sută în septembrie şi alţii, au o pregătire profesională bună şi vechime în activitatea de producţie. Insă în această situaţie o vină însemnată o poartă şi serviciul organizării muncii care n-a reuşit ca la toate locurile de muncă să pregătească şi să desfăşoare munca de normare în colaborare cu maiştrii, astfel ca normele să fie reale, stimulatorii şi în acelaşi timp un ajutor în organizarea concretă a producţiei. In ceea ce priveşte lipsurile nemotivate de la lucru, se constată o scădere faţă de anul trecut. Totuşi dacă ele se evitau complet, s-ar fi creat posibilitatea ca în cele nouă luni care au trecut, să se execute încă 20 garnituri tip ILVA. O greutate care a apărut la începutul trimestrului IV, ca urmare a unei deficienţe în munca serviciului producţie, este nerealizarea ritmică a unor produse disparate, ca foto- fii „BRATEŞ" ■ şi altele, executate în cooperare de mai multe secţii. Lipsa constă în neelaborarea unor programe de colaborare şi pentru aceste , produse, astfel ca mişcarea pieselor în diferite sectoare să fie completă şi în acelaşi timp corelată. Constatarea din timp a lipsurilor a făcut posibilă eliminarea multora din acestea. Acum valorificînd experienţa acumulată în organizarea ritmică a producţiei, luînd cele mai eficace măsuri tehnico-organizatorice, descoperind noi rezerve interne, colectivul fabricii este hotărît să realizeze în mod exemplar sarcinile care îi revin de-a lungul anilor planului cincinal. GHEORGHE GAVRILA ing. șef adjunct Iprofil „23 August". Specialişti bistriţeni în schimb de experienţă la Reghin Zilele trecute un grup de 27 specialişti în protecţia plantelor, printre care şefi de centre de prognoză şi avertizare de la Consiliul agricol raional Bistriţa, regiunea Cluj, au făcut un interesant schimb de experienţă în raionul Reghin. Cu acest prilej s-a vizitat frumoasa şi imensa livadă a gospodăriei agricole de stat Batoş, unde ing. Ovidiu Vintilă a prezentat oaspeţilor un scurt istoric al plantaţiei, precum şi metodele de lucru folosite în vederea combaterii bolilor şi dăunătorilor, care au ajutat să obţină fructe de cea mai bună calitate. Interesante şi pline de învăţăminte au fost şi vizitele şi schimbul de păreri, făcute la Centrul de avertizare şi prognoză de la Dedrad, la magazia raională (din Reghin) de depozitare a materialelor fitosanitare şi la pepiniera G.A.S. Reghin, Cu 140 de cai putere îşi lăsă autobasculanta în stradă şi intră, satisfăcut, la bufetul din Sîncrai. Deşi era duminică, deci zi de repaus, făcuse cu „Bucegiul" său un „ciubuc" destul de gras. Cîteva transporturi, pe cont propriu, şi-acum avea banii în buzunar. Se trînti, distrat, pe un scaun şi ceru ceva de băut. Sorbi lacom din pahar. Licoarea de culoarea chihlimbarului avu asupra lui un efect miraculos. Deveni vesel, vorbăreţ. Dădu pe gît încă o duşcă. Apoi încă cine ştie cite. Se făcuse seară. Pe eroul nostru II cuprinse o uşoară ameţeală. Se simţi parcă dus, de aripi nevăzute. Atunci se petrecuse „minunea". încă o sticlă... bîc... din acest elixir... Vreau să zbor, să zbor, să zbor. înghiţi conţinutul sticlei şi sări lingă volan. „Bucegiul" său de 5 tone a zbughit-o din loc ca o limuzină. Era ca vrăjit. „Elixirul vitezei" puse stăpînire pe cugetul său, pe întregul său comportament. O luă spre Tîrgu-Mureş cu o viteză fantastică. Pe strada Podeni lovi un ciclist, zbură peste şanţ şi se pomeni in curtea casei nr. 36. Abia aici ajunse la „culmea bărbăţiei". Apăsă pe accelerator şi se tamponă, cu cei 140 de cai putere, de mica căsuţă a familiei Ciobanu. Făcu un mic „retur", cu intenţia să iasă din curte, dar autobasculanta nu se supuse Se agăţase de un cablu şi nu voia să cedeze nici în ruptul capului. Acceleră din nou... Botul maşinii se izbi puternic de zidul clădirii şi făcu o spărtură de două ori cu uşa. Soţii Ciobanu s-au trezit din somn (era seara, după ora 8) şi-l implorau să se astimpere. Dar Bucur nu-i asculta. Manevra înainte şi înapoi, prin curte, călcînd cu roţile de cauciuc tot ce i s-a ivit in cale. Se făcu linişte abia cînd vecinii sosiţi în ajutor, au spas parbrizul şi l-au scos pe eroul nostru de lîngă volan. Duhnea a băutură şi abia se ţinea pe picioare. Avea o mutră... de parcă ar fi căzut din lună. loan Bucur se trezi de-a binelea abia a doua zi. Dar atunci nu mai era lîngă volan. N. ȘTEFAN