Steaua Roşie, mai 1967 (Anul 18, nr. 103-127)

1967-05-18 / nr. 116

TEAPA RO _Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 116 (2.850) 4 pagini 25 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! — Ştim că sectorul forestier a intrat in anul 1967 cu un număr de sortimente nerentabile. Acum, cind lucrările de stabilire a posi­bilităţilor de rentabilizare a produ­selor s-au încheiat, cum se prezin­tă situaţia în întreprinderile fo­restiere? — Unităţile forestiere din raza direcţiei noastre deşi au dat bene­ficii în jurul a 100 milioane lei au avut în anul 1966 produse neren­tabile la care s-a înregistrat o pierdere de 12.562.000 lei. între­prinderile forestiere Reghin şi Gheorghieni, spre exemplu, au a­­vut 25 respectiv 9 produse neren­tabile. Ne-am dat seama că aceste cheltuieli includ parţial şi rezul­tatul subiectiv al gospodarului ca­re nu-şi cunoaşte suficient de bine gospodăria. Comisii special instrui­te au procedat la revizuirea tutu­ror posibilităţilor de folosire mai eficientă a rezervelor interne ... Astfel, prima noastră acţiune de rentabilizare a produselor, porni­tă din iniţiativă locală, ne-a dat unele satisfacţii. La scurt timp du­pă primirea ordinelor speciale pri­vind rentabilizarea s-au mai iden­tificat rezerve care au dus la si­tuaţia că I. F. Gheorghieni şi O­­dorhei rentabilizează încă din acest an toate produsele, iar celelalte I. F.-uri reduc numărul sortimen­telor nerentabile cu încă trei. Valoarea integrală a sumelor cu care se rentabilizează peste plan aceste sortimente este de 1.527.000 lei. Astfel, în acest an, faţă de a­­nul 1966 numai costurile de pro­ducţie la sortimentele nerentabile se reduc cu peste 10 milioane de lei.­­ Din cele relatate de dv. am reţinut pe lingă rezultatul conclu­dent şi o idee care se recomandă singură: căutările rezervelor inter­ne nu au un cîmp limitat... Deşi acţiunea de rentabilizare are o pe­rioadă îndelungată, vă rog totuşi să-mi spuneţi care sînt întreprin­derile forestiere care mai rămîn in continuare cu sortimente neren­tabile? — Rezultatul final al acţiunii de rentabilizare a produselor din sectorul forestier, pentru acest an, se prezintă astfel: In timp ce la­­ întreprinderi toate sortimentele vor fi rentabile, I.M.T.F. Miercu­rea Ciuc (unu), Toplița (unu), So­­vata (trei) și I. F. Reghin (cinci), continuă să mai aibă sortimente nerentabile. In anul 1968 vor fi rentabilizate complet sortimentele la 5 întreprinderi... — Cum se explică faptul că în­treprinderea din Reghin are cele mai multe sortimente nerentabile? Dacă am reţinut bine, această în­treprindere va mai avea şi în a­­nul 1970 două sortimente neren­tabile. — Această întreprindere are o situaţie geografică cu totul diferi­tă de celelalte unităţi ale noas­tre. Faţă de distanţa medie pe D.R.E.F., întreprinderea din Re­ghin (la transporturi rutiere şi C.F.F.), are de parcurs o distanţă de o dată şi jumătate mai mare. La aceasta se mai adaugă şi chel­tuielile ocazionate cu transbordări de transporturi din vehicule ru­tiere în cele de cale ferată îngustă. Acestea sunt motivele care nu per- Interviu realizat de GH. TOCACIU (Continuare in pag. a 3-a) ile care stau la caleitor pentru Convorbire cu tovarășul BORIS BLASCU, DIRECTORUL DIRECȚIEI REGIONALE A ECONOMIEI FORESTIERE Pregătiri pentru recoltarea fructelor de pădure Anul acesta se pune un accent deosebit pe recoltarea fructelor de pădure. In acest scop s-a făcut depistarea locurilor unde există ciuperci comestibile şi s-au stabilit suprafeţele admise pentru recol­tarea fructelor de pădure. De asemenea, s-au stabilit centrele de prelucrare, care au fost reparate, curăţate, iar unele au fost extinse pentru a asigura spaţii mari de prelucrare. S-a recrutat şi personalul necesar. Ţesături economisite Colectivul de muncitori şi teh­nicieni de la I.I.S. „Mureşul“ din Tg.-Mureş, în primele 4 luni din acest an a obţinut economii de peste 20.980 de metri de ţesături. Din economiile obţinute se pot confecţiona 5.000 cămăşi bărbă­teşti şi peste 3.000 bucăţi bluze de vînt FRUNTAŞI LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR Cooperatorii din Petelea, raio­nul Reghin, terminînd printre primii însâmînţările, au trecut cu toate forţele la o nouă şi impor­tantă etapă de lucrări — întreţi­nerea culturilor. Acum este pe terminate plivitul cerealelor pă­­ioase pe, o suprafaţă de 357 ha şi praşila­­ la sfeclă pe cele 80 de hectare. La fel s-a aplicat şi pri­ma praşilă la mazăre şi la unele culturi din grădina de legume. In aceste zile se va trece din plin la răritul sfeclei şi la executarea primei praşile la porumb. Ca urmare a aplicării corecte a retribuţiei suplimentare, toate culturile sunt bine întreţinute şi curăţate de buruieni. ALEXANDRU BACIU corespondent voluntar Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Tunisiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit miercuri, 17 mai 1967, pe ambasadorul extraordi­nar şi plenipotenţiar al Tunisiei în Republica Socialistă România, Mahmoud Maamouri, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială. COMUNICAT La invitaţia C.C. al P.M.S.U., o delegaţie a C.C. al P.C.R., condu­să de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., va face o vizită prietenească la Budapesta, în a doua jumătate a lunii mai. Comunicat comun cu privire la stabilirea de relaţii diplomatice intre Republica Socialistă România şi Republica Coasta de Fildeş In dorinţa de a realiza o mai bună cunoaştere reciprocă şi de a dezvolta cooperarea între cele două ţări ale lor pe baza respec­tării reciproce a suveranităţii şi integrităţii teritoriale, egalităţii in drepturi şi neamestecului în tre­burile interne, guvernul Republi­cii Socialiste România şi guver­nul Republicii Coasta de Fildeş au hotărît să stabilească relaţii di­plomatice la rang de ambasadă. PREŢUL ÎNGĂDUINŢEI R­idicată, ca nicicînd în trecut, la rang de virtute, mun­ca a devenit în societatea noastră principalul criteriu de valoare al oricărui om. Lichidînd exploatarea şi asuprirea, revolu­ţia socialistă a statornicit rela­ţii noi, de colaborare, stimă şi respect reciproc între oameni, întemeiate pe comunitatea in­tereselor fundamentale, pe şansa egală a fiecăruia de a se afirma în viaţă, de a-şi fructifica încli­naţiile, talentul, de a fi retribuit în raport cu cantitatea şi calita­tea muncii sale. Proprietatea privată, baza eco­nomică a exploatării, a fost ex­tirpată din viaţa societăţii, dar dorinţa de a trăi din munca al­tora, setea de căpătuială mai dăi­nuie în conştiinţa unor oameni. Neavînd posibilitatea să-şi însu­şească „în mod legal“ rodul mun­cii altora, ca în vechea orindui­­re, ei sunt tentaţi uneori s-o fa­că ... nelegal. Aceşti oameni au o psihologie a lor, specifică in­fractorilor: dornici să-şi creeze „o situaţie", să-şi „rotunjească" veniturile fără muncă, ei aşteap­tă doar „climatul favorabil" pen­tru a se putea înfrupta din avu­tul obştesc. „Climatul favorabil" li se creează, de regulă, cind lip­seşte controlul, exigenţa, cind „pot conta" pe îngăduinţa celor din jurul lor. Avutul obştesc este periclitat şi în cazul cind el este încredin­ţat unor oameni incapabili să-l gospodărească, nepriceperea, mi­nă în mină cu neglijenţa, aduc daune la fel de mari ca furtul sau delapidarea. Controlu­l exigent, operativ, urmat de măsuri eficiente este un remediu sigur şi în asemenea cazuri; el poate salva avutul în­credinţat unui om nepriceput sau iresponsabil şi, in ultimă instan­ţă, poate salva... cinstea celui în cauză. Ce se întîmplă însă cind sarci­na de a controla este încredinţa­tă unor cîrpaci sau unor oameni care, dintr-un motiv sau altul,­­ştiu „să închidă ochii"? Cind lipsurile constatate sunt muşama­­lizate, „trecute cu vederea"? Via­ţa ne oferă răspunsuri edificatoa­re la aceste întrebări. T­imp de şase ani, Irina Tru­­ţa, cumulînd funcţiile de contabil şi casier la coo­perativa de credit din Ditrău, a întocmit 54 de acte fictive de îm­prumut, însuşindu-şi în mod ile­gal zeci de mii de lei „în numele" unor cetăţeni din comună. Timp de şase ani „învîrtelile" ei n-au fost constatate, deşi revizorii U.I.C.C. din Gheorghieni, Emeric Balla şi Ştefan Todor au făcut „la faţa locului" nenumărate „re­vizii". Dar cum? Ca să nu se mai obo­sească, au rugat o pe Irina Tru­ţă să se deplaseze ca la dom­ici­liul cetăţenilor care au solicitat împrumuturi din cooperativă spre a le cere declaraţii scrise în acest sens. Ea s-a „conformat", ticluind „declaraţiile" aşa cum­­ a convenit. Constatînd că ele „corespundeau" cu evidenţele scriptice, revizorii le-au semnat fără mustrare de conştiinţă, spe­­cificînd pe fiecare act: „dat în faţa noastră". Aşa s-au dus pe a­­pa sîmbetei zeci de mii de lei. Cei ce aveau obligaţia să contro­leze gestiunea cooperativei de credit din Ditrău au rămas im­presionaţi, la fiecare deplasare, de ospitalitatea inimoasei lor gaz­de, trezindu se la realitate abia în faţa instanţei judecătoreşti... L­a magazinul nr. 20 de pro­duse lactate din Odorhei lucrează de mai mulţi ani, ca gestionar, Andrei Farkas. Deşi e considerat „om cu experien­ţă", la adresa lui au venit, de-a lungul anilor, mai multe recla­maţii. Ultimele se referă mai ales la calitatea smîntînei. * — Am observat de mult timp, ne spune Irina Fekete, bucătă­reasă la Centrul şcolar agricol, că smîntîna care ne soseşte din acest magazin este de calitate necorespunzătoare. Noi aduceam ŞT. NECANIŢCHI (Continuare în pag. a 3-a) . în aceste zile de mai, mii şi mii de ţărani cooperatori din partea de jos a regiunii noas­tre a imninzit întinsele tarlale cultivate cu sfeclă de zahăr, unde lucrează cu spor la rantul ei. In fotografie, şefa de echipă Lucreţia Lateş, din C.A.P. Ungheni, împreuna cu fiu sa, Iuliu şi loan cu soţiile lor la rănitul sfeclei de zahăr. _________^——==================== AUTOGARA MODERNĂ In semestrul II al a. c. la Tîrnă­­veni vor începe lucrările de con­struire a unei autogări moderne. Ea va fi prevăzută cu 2 săli de aşteptare spaţioase, cameră „mama şi copilul“, birouri şi alte depen­dinţe. Noua autogara va fi prevă­zută cu platforme de parcare şi peroane de refugiu pentru călă­tori. DIN SUMARUL PAGINII EXTERNE: • „SOIUZ" ESTE O NAVA EXCELENTA; EA VA ZBURA • CONFERINTA DE PRE­SA A PRESEDINTELUI DE GAULLE. • Vietnamul de sud ACTIUNI OFENSIVE ALE FORŢELOR PATRIOTICE Vizita preşedintelui Consiliului de Stat, Chivu Stoica, în Iran TEHERAN 17. — Trimişii spe­ciali Agerpres, Ion Găleteanu şi Victor Stamate, transmit: Preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit miercuri, la reşe­dinţa sa de la Palatul Golestan pe Amir Abbas Hoveyda, primul ministru al Iranului, şi Ardechir Zahedi, ministrul afacerilor­­ ex­terne al Iranului. La primire au participat Pompiliu Macovei, pre­şedintele Comitetului de Stat pen­tru Cultură şi Artă, Petru Burla­­cu, adjunct al ministrului aface­rilor externe şi Pavel Silard, am­basadorul României la Teheran. A fost de faţă Soltan Hossein Sa­nandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti. In cadrul discuţiilor care au avut loc cu acest prilej au fost a­­bordate aspecte ale relaţiilor bila­terale româno-iraniene, exprimîn­­du-se de ambele părţi dorinţa de a se folosi cu­ mai larg posibilită­ţile existente pentru continua dezvoltare a relaţiilor politice, economice, culturale şi tehnico­­ştiinţifice dintre cele două ţări. Au fost abordate, de asemenea,­­ unele probleme actuale interna­ţionale de interes comun, întrevederea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă cordială de caldă prietenie. Primul Festival national I al teatrelor In toamna acestui an va avea loc primul Festival naţional al teatrelor, în care vor fi antrenate toate colectivele dramatice din ţară. Această manifestare îşi pro­pune să contribuie la stimularea şi dezvoltarea artei scenice româ­neşti, atît pe linia îmbogăţirii re­pertoriului original cit și a lim­bajului teatral. Ediţia inaugurală va fi consa­crată dramaturgiei româneşti şi va programa cele mai bune spec­tacole cu piese de autori clasici şi contemporani. Ea va face o t­re­cede' îfr revistă' ,a creației­­drama-,­tice’naționale, care'este din ce in' ce mai'larg reprezentată pe sce­nele'noastre. In actuala stagiune, de pildă, sunt montate circa 160 de lucrări din dramaturgia originală, ceea ce înseamnă aproape jumă­tate din totalul titlurilor cuprinse în repertoriile teatrelor. Varieta­tea de stiluri şi genuri, problema­tica majoră a creaţiei dramatice româneşti preocupă tot mai mult pe­ regizori, interpreţi şi sceno­grafi. La ora actuală există un echilibru între lucrările clasicilor, cele ale dramaturgilor afirmaţi în perioada dintre cele două războaie şi literatura dramatică contempo­rană. Aceasta din urmă este ilus­trată de scrierile a circa 40 de dramaturgi, în ale căror lucrări sunt abordate deopotrivă proble­me privind trecutul istoric şi via­ţa de azi a poporului nostru. (Agerpres) UN OFICIU FĂRĂ CARTE DE TELEFOANE O adevărată curio­zitate: un oficiu tele­fonic, fără carte de telefoane! S-ar putea crede că avem pretenţia la cine ştie ce carte, a vreunui oraş din A­­frica sau America de Sud. Departe de noi astfel de pre­tenţii. Nici nu ne gîndim să cerem aşa ceva oficiului tele­fonic din centrul o­­raşului Tg.-Mureş. Dorinţa publicului este mult mai mo­destă: să găsească în incinta oficiului car­tea de telefoane lo­cală. Dar aceasta nu există. A fost, ne spune o telefonistă, ATITUDINI este­ ? dar nu­mai Cind va fi iar? Cind va ieşi de sub tipar o carte nouă! Cind se va întîmplă aceasta? Nu se ştie! Cum altfel poate fi calificată această situaţie decit ca o lipsă elementară de atenţie faţă de pu­blic, a celor care răspund de buna funcţionare a acestui oficiu? Cu atît mai mult cu cit e vorba de cel mai solicitat oficiu telefonic din Tg.-Mureş, cu 4 ca­bine pentru convor­biri locale. Or fi curiozităţile interesante, dar de astfel de curiozitate nimeni n-are nevo­ie, suntem­ convinşi că nici chiar condu­cerea P.T.T.R. Tg.­­Mureş. ERNEST LOB Mtâ® ■'î 1 Ina­­­m âBHfiwTS­­.o. - X xn . .v xviéi La „Tehnoutilaj“ Odorhei, un nou lot de instalații frigorifice așteaptă să fie expediate. Un nou soi de măceş Noul soi de măceş „Roza Rago­­za“ se va introduce în cultură în acest an pe o suprafaţă de peste 4 ha. El asigură producţii de 7­­8.000 kg fructe la ha cu un conţi­nut bogat în vitamine în special vitamina C. In următorii ani C.R.E.F. a prevăzut extinderea a­­cestei specii cu puiet produs în pepiniere proprii. In perspectivă este introducerea cuiturilor de smeură altoită de înaltă producti­vitate și a coacăzului negru. ...­­». . IU­L , î- : i..i' ., -i, :* . _ . COFETĂRII LA SATE Reţeaua de desfacere a coopera­tivelor de consum cunoaşte o con­tinuă dezvoltare şi modernizare. O extindere tot mai mare au luat cofetăriile la sate, unităţi mult apreciate de populaţia din mediul rural. In regiunea noastră, în acest an s-au planificat să se înfiinţeze 11 cofetării la sate. Pî­­nă acum au fost date în folosinţă cofetării la Lunca de Jos, Fru­moasa, Tomeşti, raionul Ciuc, Pe­­triş, raionul Reghin şi altele. Excursie la Lupeni Duminică, 21 mai, O.N.T., filial­a­la Tg.-Mureş organizează o ex­cursie la Lupeni. Cu această oca­zie se va vizita oraşul şi se va vi­ziona meciul de fotbal dintre , A.S.A. Mureşul şi Minerul Lupeni. Costul excursiei este de 130 de lei de persoană. Plecarea va avea loc duminică dimineața la ora 5, iar înapoierea după meci. Nu departe de la Livezeni, în drum spre satul Poeniţa, pot fi văzute unele mijloace de transport ce cîndva au servit la forarea u­­nei sonde de gaz-metan. Dar de mai bine de un an, aceste mijloace sunt părăsite pe marginea drumului. Oare să nu mai fie nevoie de ele? Aceasta este greu de crezut. Mulţi cetăţeni care trec pe lingă ele îşi pun întrebarea cind vor fi ridicate de aici şi cind vor fi folosite în scop productiv. Din in­ventarul şantierului de foraj gaz-metan mijloacele de transport lip­sesc, de aceea am considerat să le atragem atenţia că nu s-au pier­dut definitiv, ci se găsesc pe cîmp. Sperăm că neglijenţii îşi vor adu­ce acum aminte de ele.

Next