Steaua Roşie, mai 1967 (Anul 18, nr. 103-127)
1967-05-18 / nr. 116
TEAPA RO _Organ al Comitetului regional de partid Mureş-Autonomă Maghiară şi al Sfatului popular regional Anul XIX. Nr. 116 (2.850) 4 pagini 25 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! — Ştim că sectorul forestier a intrat in anul 1967 cu un număr de sortimente nerentabile. Acum, cind lucrările de stabilire a posibilităţilor de rentabilizare a produselor s-au încheiat, cum se prezintă situaţia în întreprinderile forestiere? — Unităţile forestiere din raza direcţiei noastre deşi au dat beneficii în jurul a 100 milioane lei au avut în anul 1966 produse nerentabile la care s-a înregistrat o pierdere de 12.562.000 lei. întreprinderile forestiere Reghin şi Gheorghieni, spre exemplu, au avut 25 respectiv 9 produse nerentabile. Ne-am dat seama că aceste cheltuieli includ parţial şi rezultatul subiectiv al gospodarului care nu-şi cunoaşte suficient de bine gospodăria. Comisii special instruite au procedat la revizuirea tuturor posibilităţilor de folosire mai eficientă a rezervelor interne ... Astfel, prima noastră acţiune de rentabilizare a produselor, pornită din iniţiativă locală, ne-a dat unele satisfacţii. La scurt timp după primirea ordinelor speciale privind rentabilizarea s-au mai identificat rezerve care au dus la situaţia că I. F. Gheorghieni şi Odorhei rentabilizează încă din acest an toate produsele, iar celelalte I. F.-uri reduc numărul sortimentelor nerentabile cu încă trei. Valoarea integrală a sumelor cu care se rentabilizează peste plan aceste sortimente este de 1.527.000 lei. Astfel, în acest an, faţă de anul 1966 numai costurile de producţie la sortimentele nerentabile se reduc cu peste 10 milioane de lei. Din cele relatate de dv. am reţinut pe lingă rezultatul concludent şi o idee care se recomandă singură: căutările rezervelor interne nu au un cîmp limitat... Deşi acţiunea de rentabilizare are o perioadă îndelungată, vă rog totuşi să-mi spuneţi care sînt întreprinderile forestiere care mai rămîn in continuare cu sortimente nerentabile? — Rezultatul final al acţiunii de rentabilizare a produselor din sectorul forestier, pentru acest an, se prezintă astfel: In timp ce la întreprinderi toate sortimentele vor fi rentabile, I.M.T.F. Miercurea Ciuc (unu), Toplița (unu), Sovata (trei) și I. F. Reghin (cinci), continuă să mai aibă sortimente nerentabile. In anul 1968 vor fi rentabilizate complet sortimentele la 5 întreprinderi... — Cum se explică faptul că întreprinderea din Reghin are cele mai multe sortimente nerentabile? Dacă am reţinut bine, această întreprindere va mai avea şi în anul 1970 două sortimente nerentabile. — Această întreprindere are o situaţie geografică cu totul diferită de celelalte unităţi ale noastre. Faţă de distanţa medie pe D.R.E.F., întreprinderea din Reghin (la transporturi rutiere şi C.F.F.), are de parcurs o distanţă de o dată şi jumătate mai mare. La aceasta se mai adaugă şi cheltuielile ocazionate cu transbordări de transporturi din vehicule rutiere în cele de cale ferată îngustă. Acestea sunt motivele care nu per- Interviu realizat de GH. TOCACIU (Continuare in pag. a 3-a) ile care stau la caleitor pentru Convorbire cu tovarășul BORIS BLASCU, DIRECTORUL DIRECȚIEI REGIONALE A ECONOMIEI FORESTIERE Pregătiri pentru recoltarea fructelor de pădure Anul acesta se pune un accent deosebit pe recoltarea fructelor de pădure. In acest scop s-a făcut depistarea locurilor unde există ciuperci comestibile şi s-au stabilit suprafeţele admise pentru recoltarea fructelor de pădure. De asemenea, s-au stabilit centrele de prelucrare, care au fost reparate, curăţate, iar unele au fost extinse pentru a asigura spaţii mari de prelucrare. S-a recrutat şi personalul necesar. Ţesături economisite Colectivul de muncitori şi tehnicieni de la I.I.S. „Mureşul“ din Tg.-Mureş, în primele 4 luni din acest an a obţinut economii de peste 20.980 de metri de ţesături. Din economiile obţinute se pot confecţiona 5.000 cămăşi bărbăteşti şi peste 3.000 bucăţi bluze de vînt FRUNTAŞI LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR Cooperatorii din Petelea, raionul Reghin, terminînd printre primii însâmînţările, au trecut cu toate forţele la o nouă şi importantă etapă de lucrări — întreţinerea culturilor. Acum este pe terminate plivitul cerealelor păioase pe, o suprafaţă de 357 ha şi praşila la sfeclă pe cele 80 de hectare. La fel s-a aplicat şi prima praşilă la mazăre şi la unele culturi din grădina de legume. In aceste zile se va trece din plin la răritul sfeclei şi la executarea primei praşile la porumb. Ca urmare a aplicării corecte a retribuţiei suplimentare, toate culturile sunt bine întreţinute şi curăţate de buruieni. ALEXANDRU BACIU corespondent voluntar Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Tunisiei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit miercuri, 17 mai 1967, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Tunisiei în Republica Socialistă România, Mahmoud Maamouri, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire cordială. COMUNICAT La invitaţia C.C. al P.M.S.U., o delegaţie a C.C. al P.C.R., condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., va face o vizită prietenească la Budapesta, în a doua jumătate a lunii mai. Comunicat comun cu privire la stabilirea de relaţii diplomatice intre Republica Socialistă România şi Republica Coasta de Fildeş In dorinţa de a realiza o mai bună cunoaştere reciprocă şi de a dezvolta cooperarea între cele două ţări ale lor pe baza respectării reciproce a suveranităţii şi integrităţii teritoriale, egalităţii in drepturi şi neamestecului în treburile interne, guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Coasta de Fildeş au hotărît să stabilească relaţii diplomatice la rang de ambasadă. PREŢUL ÎNGĂDUINŢEI Ridicată, ca nicicînd în trecut, la rang de virtute, munca a devenit în societatea noastră principalul criteriu de valoare al oricărui om. Lichidînd exploatarea şi asuprirea, revoluţia socialistă a statornicit relaţii noi, de colaborare, stimă şi respect reciproc între oameni, întemeiate pe comunitatea intereselor fundamentale, pe şansa egală a fiecăruia de a se afirma în viaţă, de a-şi fructifica înclinaţiile, talentul, de a fi retribuit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii sale. Proprietatea privată, baza economică a exploatării, a fost extirpată din viaţa societăţii, dar dorinţa de a trăi din munca altora, setea de căpătuială mai dăinuie în conştiinţa unor oameni. Neavînd posibilitatea să-şi însuşească „în mod legal“ rodul muncii altora, ca în vechea orinduire, ei sunt tentaţi uneori s-o facă ... nelegal. Aceşti oameni au o psihologie a lor, specifică infractorilor: dornici să-şi creeze „o situaţie", să-şi „rotunjească" veniturile fără muncă, ei aşteaptă doar „climatul favorabil" pentru a se putea înfrupta din avutul obştesc. „Climatul favorabil" li se creează, de regulă, cind lipseşte controlul, exigenţa, cind „pot conta" pe îngăduinţa celor din jurul lor. Avutul obştesc este periclitat şi în cazul cind el este încredinţat unor oameni incapabili să-l gospodărească, nepriceperea, mină în mină cu neglijenţa, aduc daune la fel de mari ca furtul sau delapidarea. Controlul exigent, operativ, urmat de măsuri eficiente este un remediu sigur şi în asemenea cazuri; el poate salva avutul încredinţat unui om nepriceput sau iresponsabil şi, in ultimă instanţă, poate salva... cinstea celui în cauză. Ce se întîmplă însă cind sarcina de a controla este încredinţată unor cîrpaci sau unor oameni care, dintr-un motiv sau altul,ştiu „să închidă ochii"? Cind lipsurile constatate sunt muşamalizate, „trecute cu vederea"? Viaţa ne oferă răspunsuri edificatoare la aceste întrebări. Timp de şase ani, Irina Truţa, cumulînd funcţiile de contabil şi casier la cooperativa de credit din Ditrău, a întocmit 54 de acte fictive de împrumut, însuşindu-şi în mod ilegal zeci de mii de lei „în numele" unor cetăţeni din comună. Timp de şase ani „învîrtelile" ei n-au fost constatate, deşi revizorii U.I.C.C. din Gheorghieni, Emeric Balla şi Ştefan Todor au făcut „la faţa locului" nenumărate „revizii". Dar cum? Ca să nu se mai obosească, au rugat o pe Irina Truţă să se deplaseze ca la domiciliul cetăţenilor care au solicitat împrumuturi din cooperativă spre a le cere declaraţii scrise în acest sens. Ea s-a „conformat", ticluind „declaraţiile" aşa cum a convenit. Constatînd că ele „corespundeau" cu evidenţele scriptice, revizorii le-au semnat fără mustrare de conştiinţă, specificînd pe fiecare act: „dat în faţa noastră". Aşa s-au dus pe apa sîmbetei zeci de mii de lei. Cei ce aveau obligaţia să controleze gestiunea cooperativei de credit din Ditrău au rămas impresionaţi, la fiecare deplasare, de ospitalitatea inimoasei lor gazde, trezindu se la realitate abia în faţa instanţei judecătoreşti... La magazinul nr. 20 de produse lactate din Odorhei lucrează de mai mulţi ani, ca gestionar, Andrei Farkas. Deşi e considerat „om cu experienţă", la adresa lui au venit, de-a lungul anilor, mai multe reclamaţii. Ultimele se referă mai ales la calitatea smîntînei. * — Am observat de mult timp, ne spune Irina Fekete, bucătăreasă la Centrul şcolar agricol, că smîntîna care ne soseşte din acest magazin este de calitate necorespunzătoare. Noi aduceam ŞT. NECANIŢCHI (Continuare în pag. a 3-a) . în aceste zile de mai, mii şi mii de ţărani cooperatori din partea de jos a regiunii noastre a imninzit întinsele tarlale cultivate cu sfeclă de zahăr, unde lucrează cu spor la rantul ei. In fotografie, şefa de echipă Lucreţia Lateş, din C.A.P. Ungheni, împreuna cu fiu sa, Iuliu şi loan cu soţiile lor la rănitul sfeclei de zahăr. _________^——==================== AUTOGARA MODERNĂ In semestrul II al a. c. la Tîrnăveni vor începe lucrările de construire a unei autogări moderne. Ea va fi prevăzută cu 2 săli de aşteptare spaţioase, cameră „mama şi copilul“, birouri şi alte dependinţe. Noua autogara va fi prevăzută cu platforme de parcare şi peroane de refugiu pentru călători. DIN SUMARUL PAGINII EXTERNE: • „SOIUZ" ESTE O NAVA EXCELENTA; EA VA ZBURA • CONFERINTA DE PRESA A PRESEDINTELUI DE GAULLE. • Vietnamul de sud ACTIUNI OFENSIVE ALE FORŢELOR PATRIOTICE Vizita preşedintelui Consiliului de Stat, Chivu Stoica, în Iran TEHERAN 17. — Trimişii speciali Agerpres, Ion Găleteanu şi Victor Stamate, transmit: Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit miercuri, la reşedinţa sa de la Palatul Golestan pe Amir Abbas Hoveyda, primul ministru al Iranului, şi Ardechir Zahedi, ministrul afacerilor externe al Iranului. La primire au participat Pompiliu Macovei, preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe şi Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran. A fost de faţă Soltan Hossein Sanandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti. In cadrul discuţiilor care au avut loc cu acest prilej au fost abordate aspecte ale relaţiilor bilaterale româno-iraniene, exprimîndu-se de ambele părţi dorinţa de a se folosi cu mai larg posibilităţile existente pentru continua dezvoltare a relaţiilor politice, economice, culturale şi tehnicoştiinţifice dintre cele două ţări. Au fost abordate, de asemenea, unele probleme actuale internaţionale de interes comun, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială de caldă prietenie. Primul Festival national I al teatrelor In toamna acestui an va avea loc primul Festival naţional al teatrelor, în care vor fi antrenate toate colectivele dramatice din ţară. Această manifestare îşi propune să contribuie la stimularea şi dezvoltarea artei scenice româneşti, atît pe linia îmbogăţirii repertoriului original cit și a limbajului teatral. Ediţia inaugurală va fi consacrată dramaturgiei româneşti şi va programa cele mai bune spectacole cu piese de autori clasici şi contemporani. Ea va face o trecede' îfr revistă' ,a creațieidrama-,tice’naționale, care'este din ce in' ce mai'larg reprezentată pe scenele'noastre. In actuala stagiune, de pildă, sunt montate circa 160 de lucrări din dramaturgia originală, ceea ce înseamnă aproape jumătate din totalul titlurilor cuprinse în repertoriile teatrelor. Varietatea de stiluri şi genuri, problematica majoră a creaţiei dramatice româneşti preocupă tot mai mult pe regizori, interpreţi şi scenografi. La ora actuală există un echilibru între lucrările clasicilor, cele ale dramaturgilor afirmaţi în perioada dintre cele două războaie şi literatura dramatică contemporană. Aceasta din urmă este ilustrată de scrierile a circa 40 de dramaturgi, în ale căror lucrări sunt abordate deopotrivă probleme privind trecutul istoric şi viaţa de azi a poporului nostru. (Agerpres) UN OFICIU FĂRĂ CARTE DE TELEFOANE O adevărată curiozitate: un oficiu telefonic, fără carte de telefoane! S-ar putea crede că avem pretenţia la cine ştie ce carte, a vreunui oraş din Africa sau America de Sud. Departe de noi astfel de pretenţii. Nici nu ne gîndim să cerem aşa ceva oficiului telefonic din centrul oraşului Tg.-Mureş. Dorinţa publicului este mult mai modestă: să găsească în incinta oficiului cartea de telefoane locală. Dar aceasta nu există. A fost, ne spune o telefonistă, ATITUDINI este ? dar numai Cind va fi iar? Cind va ieşi de sub tipar o carte nouă! Cind se va întîmplă aceasta? Nu se ştie! Cum altfel poate fi calificată această situaţie decit ca o lipsă elementară de atenţie faţă de public, a celor care răspund de buna funcţionare a acestui oficiu? Cu atît mai mult cu cit e vorba de cel mai solicitat oficiu telefonic din Tg.-Mureş, cu 4 cabine pentru convorbiri locale. Or fi curiozităţile interesante, dar de astfel de curiozitate nimeni n-are nevoie, suntem convinşi că nici chiar conducerea P.T.T.R. Tg.Mureş. ERNEST LOB Mtâ® ■'î 1 Inam âBHfiwTS.o. - X xn . .v xviéi La „Tehnoutilaj“ Odorhei, un nou lot de instalații frigorifice așteaptă să fie expediate. Un nou soi de măceş Noul soi de măceş „Roza Ragoza“ se va introduce în cultură în acest an pe o suprafaţă de peste 4 ha. El asigură producţii de 78.000 kg fructe la ha cu un conţinut bogat în vitamine în special vitamina C. In următorii ani C.R.E.F. a prevăzut extinderea acestei specii cu puiet produs în pepiniere proprii. In perspectivă este introducerea cuiturilor de smeură altoită de înaltă productivitate și a coacăzului negru. ...». . IUL , î- : i..i' ., -i, :* . _ . COFETĂRII LA SATE Reţeaua de desfacere a cooperativelor de consum cunoaşte o continuă dezvoltare şi modernizare. O extindere tot mai mare au luat cofetăriile la sate, unităţi mult apreciate de populaţia din mediul rural. In regiunea noastră, în acest an s-au planificat să se înfiinţeze 11 cofetării la sate. Pînă acum au fost date în folosinţă cofetării la Lunca de Jos, Frumoasa, Tomeşti, raionul Ciuc, Petriş, raionul Reghin şi altele. Excursie la Lupeni Duminică, 21 mai, O.N.T., filialala Tg.-Mureş organizează o excursie la Lupeni. Cu această ocazie se va vizita oraşul şi se va viziona meciul de fotbal dintre , A.S.A. Mureşul şi Minerul Lupeni. Costul excursiei este de 130 de lei de persoană. Plecarea va avea loc duminică dimineața la ora 5, iar înapoierea după meci. Nu departe de la Livezeni, în drum spre satul Poeniţa, pot fi văzute unele mijloace de transport ce cîndva au servit la forarea unei sonde de gaz-metan. Dar de mai bine de un an, aceste mijloace sunt părăsite pe marginea drumului. Oare să nu mai fie nevoie de ele? Aceasta este greu de crezut. Mulţi cetăţeni care trec pe lingă ele îşi pun întrebarea cind vor fi ridicate de aici şi cind vor fi folosite în scop productiv. Din inventarul şantierului de foraj gaz-metan mijloacele de transport lipsesc, de aceea am considerat să le atragem atenţia că nu s-au pierdut definitiv, ci se găsesc pe cîmp. Sperăm că neglijenţii îşi vor aduce acum aminte de ele.