Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)

1969-10-14 / nr. 243

­ INTERVIUL nostru ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN , Anul XXI, Nr. 243 (3.598) Marţi, 14 octombrie 1969 4 pagini, 30 de bani Săptămină hotárHoarc PENTRU TERMINAREA INSAMÍNTARII GRIULUI LUCRĂRI DE CALITATE LA PREGĂTIREA TERENULUI LA C.A.P. ZAU DE CIMPIE Şi în săptămina care a trecut timpul a fost deosebit de fru­mos, permiţind ca lucrările agri­­cole să avanseze simţitor. In a­­cest interval de timp in coopera­tivele agricole din judeţul nos­tru sfecla de zahăr a fost recolta­­tă de pe 2.291 ha, ceea ce înseam­nă o realizare a planului în pro­porţie de 81,3 la sută. In total de pe cimp au fost transportate peste 73­ 000 tone de sfeclă. Cu toate acestea nu s-a reuşit să ne încadrăm în graficul de trans­port. Scosul cartofilor este efec­tuat in proporţie de 97 la sută, ritmul zilnic la această lucrare fiind in medie ele 100 ha. Faţă de săptămina anterioară, un ritm ceva mai intens s-a în­registrat la culesul porumbului, care s-a făcut pe 4.933 ha (13,2 la sută), revenind săptămînii tre­­cute o suprafaţă de 3.286 ha. Dat fiind faptul că după această cultură urmează ca griul să fie însăminţat pe suprafeţe destul de mari, se impune ca recoltarea porumbului, ca şi eliberarea te­renului, să fie mult intensifi­cate. In sfirşit, cea mai importantă lucrare care trebuie terminată în cursul acestei săptămini, adi­că pină la 20 octombrie, este in­­săminţarea griului. In săptămina care a trecut griul a fost insă­­mînţat pe 13.833 ha, ceea ce in­­seamnă o realizare a planului în proporţie de 64,1 la sută. Pentru următoarele zile a mai rămas de însăminţat griul pe alte 20-664 ha. Aceasta înseamnă că zilnic cooperativele agricole vor trebui să însămînţeze în medie cite 2.300 ha. Pentru ca succesul să fie deplin este necesar ca trac­toarele şi maşinile agricole să fie folosite grupat şi cu maxi­­mum de randament. Paralel cu aceste lucrări la care ne-am referit, este necesar a se continua şi acţiunea de in­­silozare a furajelor, recoltatul legumelor şi fructelor, precum şi achitarea obligaţiilor contrac­tuale faţă de stat. Cea de-a doua zi a semicentena­rului Liceului „Al. Papiu Ilarian“ din Tg.-Mureş a fost consacrată adunării festive, care s-a desfăşu­rat in prezenţa tovarăşilor Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean de partid, preşedinte­le Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean, Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş, primarul municipiului Tîrgu-Mu­­reş, Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid, Ion Titică, director general in Mi­nisterul Invâţâmintului, Ioan Titea, inspector general al Inspectoratu­lui şcolar judeţean, alţi reprezen­tanţi ai organelor judeţene şi lo­cale de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură din Tg.-Mu­reş şi alte centre universitare, foşti elevi şi profesori ai liceului, invi­taţi. Deschizind adunarea festivă, prof. Alexandru Sabău, secretarul organizaţiei de partid a liceului, a urat bun sosit oaspeţilor şi invita­ţilor pe plaiurile mureşene şi în frumosul oraş de pe Mureş, din partea colectivului didactic, ad­ministrativ şi a elevilor liceului sărbătorit. Profesorul Simion Văsieş, direc­torul liceului, în cuvintul său a făcut o amplă relatare asupra ac­tivităţii desfăşurate de liceul „Al- Papiu Ilarian“ în decursul unei jumătăţi de veac de existenţă. Mo­ment de rememorare şi act de cul­tură, aniversarea unor evenimente de valoare şi prestigiu din trecu­tul nostru, prilejuiesc trecerea în revistă a realizărilor deosebit de prestigioase din viaţa ţării şi a poporului. Acest liceu, a spus vor­­bitorul, primul cu limba de predare română din Transilvania, înfi­inţat în 1919, a însemnat un moment important în evoluţia în­­văţămîntului din ţara noastră. Ac­tul eliberării şi politica înţeleaptă a partidului au dus la rezultate inegalabile şi în domeniul învăţă­­mîntului în ultimul sfert de veac liber. Astăzi, în fa­ţa învăţămîntului, în lumina Directivelor C.C. al P.C.R. din 1968, a Legii învăţămîntului şi a Congresului al X-lea al P.C.R. stă un program de mari răspunderi, faţă de care, ca slujitori ai şcolii ne luăm angajamentul să contri­buim la realizarea lui pas cu pas. In cei 50 de ani de existenţă, li­­ceul a şcolarizat la cursurile de zi, serale şi fără frecvenţă, 43.676 e­­levi, faţă de 238 elevi cu care în­cepeau cursurile primului an de existenţă. Anul semicentena­rului coincide cu un moment important în evoluţia învăţămîn­tului şi a şcolii noastre, absolvirea primei promoţii a liceului cu 12 clase. Liceul „Al. Papiu Ilarian“ a fost slujit încă de la înfiinţarea sa de un corp profesoral destoinic, en­tuziast, bine pregătit p­­rofesional, exemplu de dăruire în muncă, de puritate morală. In afara unei ac­tivităţi exemplare la catedră, nu­meroase cadre didactice au des­­făşurat o însemnată activitate de cercetare ştiinţifică, culturală, me­todică şi socială, întreaga activita­te a liceului se măsoară în absol­venţi de prestigiu care au contri- OLGA APOSTOL (Co­­tinuare în pag. a 3 a) IN TIMPUL DESFĂŞURĂRII festivităţilor CE RECOMANDĂRI fâCCfi pentru ca ritmul insămlntării griului sa fie impulsionat? RĂSPUNDE: ING. IOAN OL­TEAN, DIRECTOR ADJUNCT AL DIRECŢIEI AGRICOLE JUDEŢENE: — Pentru ca zilele care au mai rămas pină la 20 octombrie să fie folosite cu maximum de eficienţă, Direcţia agricolă jude­ţeană recomandă preşedinţilor şi specialiştilor din cooperativele agricole să revadă planul de am­plasare a griului, şi acolo unde sunt posibilităţi şi există efec­tuată arătura de vară, chiar in situaţia de a se insăminţa griu după griu (pentru intîia oară), să se aleagă aceste terenuri (cu condiţia insă ca ele să nu fi fost rezervate in prealabil ca plante premergătoare pentru sfeclă sau cartofi). In vederea asigurării unui pat germinativ de calitate, pe tere­nurile arate din vară sau in ace­­lea de pe care s-au recoltat car­tofii, să se renunţe la efectuarea unei noi arături, efectuindu-se in schimb circa trei discuiri. De asemenea, arăturile care totuşi se vor face, să nu mai fie execu­tate la adincimea de 30 cm, ci cit mai superficial, pentru a se evita scoaterea bulgărilor care pentru a fi mărunţiţi necesită 5—6 discuiri, ceea ce în ultimă instanţă irosesc forţa mecaniza­tă atit de solicitată­­Intrucit de la bazele de recepţie mai sunt de ridicat 3.000 tone de săminţă, aceasta se impune a se transpor­­ta in 2—3 zile de către C.A.P. care au solicitat-o. Deşi pină acum nivelul lucră­­rilor care se execută in ansam­­blu este mulţumitor, totuşi se constată unele reţineri in ce pri­veşte tăvălugirea semănăturilor. Direcţia agricolă cere hotărit specialiştilor din C.A.P. să exe­cute tăvălugitul pe toate supra­­feţele insăminţate cu griu. In­trucit spre sfirşitul campaniei se constată că multe semănători sunt defecte, pentru a nu se slăbi cu nimic calitatea lucrării, se impune ca I.M.A. să revizuiască aceste maşini sau să le înlocu­iască cu altele. Recomandăm ca de acum îna­inte, pentru a se asigura o pro­ducţie sporită la hectar, să fie mărită cantitatea de săminţă la hectar, care să ajungă chiar şi la soiul Bezostaia la peste 650 boa­be germinabile la metru pătrat. Intrucit griul urmează să fie insămînţat in continuare după sfeclă, cartofi şi porumb, situa­ţia impune ca munca să fie ast­fel organizată incit să se acor­de prioritate eliberării acestor suprafețe. GRABĂ — dar calităţii ! După cum se ştie, in obţine­rea unor producţii sporite la ea un rol important îl are calitatea lucrărilor. De acest lucru ţin seama majoritatea specialiştilor, a mecanizatorilor de la I.M.A. din judeţul nostru. La Valea Largă, de exemplu, brigadierul de cimp Vasile Sărmăşan, care se apropie de sfirşit cu insămîn­­ţarea griului, spunea că este mulţumit de felul cum brigada de tractoare condusă de Ioan Călugăr munceşte. Pe tarlaua de pe dealul „Ştefăneasa“, lucrau grupate la pregătirea terenului 5 tractoare. Brigadierul de cimp ca şi şeful secţiei de mecanizare erau nelipsiţi de aici. Singurul neajuns era că în această unita­­te eliberarea terenului se face pe porţiuni mici, ceea ce are ca efect că nu întotdeauna tractoa­rele au o rază mai mare de ac­­ ru în dauna­ ţiune. Aşa se face că la Valea Largă, din 650 ha, însăminţarea griului s-a făcut pe numai 350 hectare. Asupra unor lucrări de cali­tate se insistă şi in cooperativa vecină, din ZAU DE CIMPIE, împreună cu preşedintele C.A.P. IOAN PAPASCA, tov. BALEA, instructorul judeţean de partid şi IULIU MIRCEA, directorul I.M.A. Luduş, am parcurs tar­laua de la „Ch­etea“. Aici erau grupate 4 grape cu discuri, un agregat de grapă, cîteva semă­nători. Terenul era lucrat ca stratul. Nici un reproș la adresa mecanizatorilor. Din 400 ha griu, C.A.P- Zau a însămințat peste 300 ha. Teren eliberat era REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ION GHEORGHE MAURER IN INDIA Plecarea din Capitală Duminică dimineaţă au părăsit Capitala, plecînd spre India, preşe­dintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţii, Ele­na Ceauşescu şi preşedintele Con­siliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, care, la invitaţia preşedin­­telui Republicii India, Varahagiri Venkata Giri, şi a primului minis­tru al Indiei, Indira Gandhi, vor face o vizită oficială în India. Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele Consiliului de Mi­niştri sunt însoţiţi de Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţu­lui exterior, şi Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construc­­ţiilor de maşini. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenţi tovarăşii Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Flo­rian Dănălache, Constantin Dra­gan, Emil Drăgănescu, Janos Faze­­­kas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu, Şte­­fan Voitec, Iosif Banc, Petre Bla­­jovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănes­­cu, membri ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri, con­ducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali, zia­rişti. Erau de faţă B. D. Goswami, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Indiei la Bucureşti, şi membri ai Ambasadei Indiei, şefi ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. Pe aeroportul Băneasa erau ar­­borate drapelele de stat ale Repu­­blicii Socialiste România. Un mare număr de bucureşteni, prezenţi la aeroport, au salutat cu deosebită căldură pe preşedintele Consiliului de Stat şi pe preşedin­tele Consiliului de Miniştri. ★ In drum spre India, avionul pre­zidenţial român a făcut o escală la Taşkent. (Agerpres). Sosirea la Delhi DELHI 13. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu transmit: Sentimentele de prietenie, stimă şi preţuire care leagă dincolo de spaţiile geografice popoarele român şi indian au găsit o convingătoare reafirmare in cordialitatea cu care au fost întimpinaţi solii Ro­mâniei pe străvechiul pămînt al Indiei. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheor­ghe Maurer, sînt purtătorii unui mesaj de pace şi bună înţelegere, de prietenie şi colaborare, soli ai dorinţei poporului român de a con­tribui la dezvoltarea continuă a bunelor relaţii statornicite intre cele două ţări şi popoare, bazate pe respectarea neabătută a principiilor suveranităţii şi independenţei na­ţionale, egalităţii in drepturi, ne­amestecului in treburile interne, a­­vantajului reciproc. Primirea cordială făcută oaspeţi­lor români in capitala Indiei, atit de Înaltele oficialităţi indiene, cit şi de populaţia oraşului, confirmă din plin dorinţa unei mai bune cu­noaşteri şi conlucrări în interesul ambelor popoare, în sprijinul con­solidării unui climat de pace şi înţelegere între popoarele întregii lumi. Ora 12.30. Pe aeroportul militar din Delhi aterizează lin avionul prezidenţial, la bordul căruia au sosit preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, şi preşe­dintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu so­ţia, Elena Maurer, pentru a face o vizită oficială în India la invitaţia preşedintelui Republicii India, Va­rahagiri Venkata Giri, şi a primu­lui ministru, Indira Gandhi. Drapelele de stat român şi in­dian flutură pe aeroport, profilin­­du-se spre albastrul cerului. Frontispiciul clădirii aerogării este dominat de portretul şefului sta­tului român. Dedesubt poate fi ci­tită urarea : „Adresăm un cordial bun venit Excelenţei Sale Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia“. In sunetele fanfarei, pe treptele scării avionului îşi fac apariţia pre­­şedintele Nicolae Ceauşescu, cu so­ţia, şi premierul Ion Gheorghe Maurer, cu soţia. Momentul este marcat de puternice ovaţii. In semn de salut sint trase 21 de sal­ve de artilerie. La coborîrea din a­­vion, înalţii oaspeţi români sunt în­tîmpinaţi şi salutaţi cu cordialitate de preşedintele Indiei, Varahagiri Venkata Giri, de primul ministru, Indira Gandhi, şi de ministrul afa­cerilor externe, Dinesh Singh Primarul oraşului Delhi, Hanses Raj Gupta, oferă oaspeţilor români tradiţionalele ghirlande de flori, simboluri ale ospitalităţii indiene. Preşedintele Indiei prezintă con­ducătorilor de stat ai României persoanele oficiale indiene venite in întîmpinare. Fakruddin Ani Ah­med, ministrul dezvoltării indus­triale şi comerţului interior, C. M. Poonacha, ministrul oţelului şi in­dustriei grele, Swaran Singh, mi­nistrul apărării, Chavan Yeshwan­­trao, ministrul de interne, Jagjivan Ram, ministrul agriculturii şi ali­mentaţiei, Bhanu Prakash Singh, ministrul de stat­ pentru comerţul exterior, Bhakat Darshan, ministru de stat pentru educaţie, mareşalul forţelor aeriene, C. P. Lai, generali şi ofiţeri superiori. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, prezintă apoi preşedintelui Indiei persoanele ofi­ciale române care îl însoţesc : Cor­neliu Mănescu, ministrul,afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, şi Ion More­ga, adjunct al ministrului indus­triei construcţiilor de maşini. Pe aeroport se află, de asemenea, Petre Tănăsie, ambasadorul Romă­­niei în India, şi membrii ambasadei. Sunt prezenţi şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi la Delhi. Preşedintele Nicolae Ceauşescu este invitat pe podiumul de onoare. Sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări­ Şeful statului ro­mân trece in revistă garda de o­­noare. Apoi, împreună cu preşedin­tele ţării gazdă se îndreaptă spre o platformă special amenajată, de unde cei doi şefi de stat rostesc scurte cuvintări de salut. U­n grup de tinere fete, îmbră­cate in frumoase costume naţiona­le, presară înaintea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale petale de trandafiri şi desenează pe frunţile înalţilor oaspeţi semnul roşu tradiţional de bun sosit, de­numit „tilak". Cei doi preşedinţi iau loc apoi într-o maşină deschisă, însoţită de o escortă de motociclişti, coloana maşinilor oficiale se îndreaptă spre Delhi. Pe întreg traseul de la ae­roport la reşedinţă, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Varahagiri Venkata Giri sunt sa­lutaţi de numeroase grupuri de ce­tăţeni aflaţi de o parte şi de alta a şoselei. Zeci de mii de oameni îşi manifestă simpatia fluturind steguleţe, aruncând flori in ca­lea oaspeţilor. De-a lungul bulevardelor sunt arborate dra­pelele de stat român şi indian, precum şi portrete ale preşedinte­lui Nicolae Ceauşescu. Coloana ofi­cială străbate bulevarde moderne, străjuite de impunătoare construc­ţii. „Bun venit înalţilor oaspeţi ro­­mîni‘, „Trăiască prietenia indo-ro­­mână“. ..Bine aţi venit prieteni din România“ sunt urările ce pot fi ci­tite pe uriaşele panouri ce domină întregul traseu. In ..Connaught Place“, coloana maşinilor oficiale străbate un adevă­rat fluviu de oameni îmbrăcaţi in costume multicolore, care in ciuda u­­nui soare torid ce ridică mercurul termometrelor pină la 35 de grade, s-au adunat aici pentru a face o entuziastă primire înalţilor oaspeţi români. Din mulţimea de oameni, aflată de o parte şi de alta a bule­vardelor, răsună ovaţii prelungi, sunt aruncate confete şi flori. Maşi­na deschisă d­in fruntea coloanei, in care se află cei doi preşedinţi, se opreşte in dreptul unei peluze de gazon, unde grupuri de şcolari e­­xecută o suită de dansuri populare indiene. In această piaţă centrală a ora­şului mulţimea a înconjurat maşina in care se afla preşedintele Nicolae Ceauşescu, strîngindu-i mina, ofe­­rindu-i flori. Coloana de maşini oficiale işi continuă drumul strabălind Jan Path-ul, unul din cele mai frumoa­se bulevarde ale oraşului, care a fost transformat in această zi în­­tr-un imens arc de triumf alcătuit din flori. Din Jan Path, coloana maşinilor pătrunde spre intrarea ce duce la­­„Rashtrapati Bhavan“ — reşedinţa rezervată şefului statului român în timpul vizitei sale în In­dia. In faţa palatului o gardă mili­tară prezintă onorul. Un escadron de cavalerie înconjoară maşina ofi­cială şi ii conduce pe oaspeţi pină la intrarea în clădirea de reşedin­ţă. Deasupra corpului de clădiri unduieşte din drapelul de stat al Republicii Socialiste România. (Continuare in pag. a 4-a) NOI linii tehnologice pentru fabrica­rea cărămizilor La unităţile industriei locale — sectorul materiale de con­strucţie — au fost puse în acest an în funcţiune două noi linii tehnologice de fabricare a cără­mizilor. Este vorba de linia pre­parare, uscare şi ardere, cu o capacitate de 14 milioane cără­mizi anual, de la Suseni şi res­pectiv Viforoasa. De remarcat faptul că la ce­le două linii intrate în funcţiu­ne, anual se realizează cu 8,5 milioane cărămizi in plus faţă de vechile capacităţi.

Next