Steaua Roşie, octombrie 1969 (Anul 20, nr. 232-258)
1969-10-18 / nr. 247
TEAPA MSI" ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXI, Nr. 247,(3.602) Simbătă, 18 octombrie 1969 4 pagini, 80 de bani DIN EPOCA OPTIMĂ IMPUN MOBILIZAREA TUTUROR FORJELOR la GRĂBIREA LUCRĂRILOR AGRICOLE! Munca intensă desfăşurată pe ogoare de către ţăranii cooperatori, mecanizatori, specialişti, a imprimat în ultima vreme un ritm mai intens lucrărilor agricole. Aşa se face ca pînă la 16 octombrie pe cuprinsul judeţului nostru sfecla de zahăr a fost recoltată în proporţie de 89,1 la sută, din care 77 la sută a fost transportată de pe cîmp. Din 150 cooperative agricole cultivatoare de sfeclă de zahăr, 64 au terminat complet recoltarea sfeclei. Pină la aceeaşi dată, recoltatul cartofilor s-a făcut în proporţie de 97,7 la sută. Au mai rămas de scos cartofii de pe o suprafaţă de 97 de hectare. In ceea ce priveşte culesul porumbului, acesta s-a efectuat pe 8.748 hectare, adică în proporţie de 23,5 la sută. SEMĂNATUL GRIULUI (PRINCIPALA LUCRARE DE PE OGOARE) A FOST EXECUTAT IN PROPORŢIE DE 80,2 LA SUTA. Numărul cooperativelor agricole care au încheiat această lucrare creşte de la o zi la alta, ajungînd pînă acum la 13. Totuşi, faţă de timpul înaintat mai sînt încă cooperative agricole ca cele din ROŞIORI, CĂPUŞ, SÎNPETRU, LUERIU, APOLD, ARCHITA, BAND, MADARAŞ, ŞINCAI, VIIŞOARA, BAHNEA, CRAIEŞTI TIRNAVA şi altele, unde însăminţarea griului mai trebuie făcută pe suprafeţe cuprinse între 100—150 hectare. Pentru ca însăminţarea griului să fie terminată in epoca optimă — pină la 20 octombrie — în zilele care au mai rămas este nevoie ca toate forţele de la sate şi mijloacele mecanizate să fie folosite cu maximum de randament. La transportul sfeclei de zahăr autocamioanele nu sunt folosite raţional Cu toate că sfecla de zahăr în judeţul nostru a fost recoltată în proporţie de 89,1 la sută, totuşi pînă la 16 octombrie transportul acesteia de pe cîmp s-a făcut in proporţie de 77 la sută. Aceasta inseamna că pe cîmp se află în grămezi încă peste 32.000 tone. Această situaţie nu se datoreşte faptului că nu ar fi suficiente mijloace de transport. Din contră. Pentru a veni în ajutorul agriculturii întreprinderea de transport auto (I.T.A.), pentru C.A.P. din judeţul nostru a pus la dispoziţie 85 la sută din parcul de autocamioane, ceea ce înseamnă peste 360 de maşini. Desigur, că această situaţie privează alte sectoare de activitate care la rindul lor ar avea nevoie în producţie de aceste mijloace. In afară de maşinile I.T.A., la transporturi, participă cu succes şi 20 de autocamioane ale Şcolii de şoferi din Tîrgu-Mureş, care pentru munca depusă pe ogoare merită toată lauda. In unele cooperative agricole l a Bărboşi şi în alte părţi, unde maşinile au fost folosite raţional, transportul sfeclei s-a făcut cu operativitate încheindu-se această lucrare. In altele însă mijloacele auto sunt folosite cu un randament slab sau chiar de loc. Aşa se face că la 16 octombrie a fost transportată de la cooperativele agricole cultivatoare o cantitate de numai 6.000 tone de sfeclă, ceea ce reprezintă un ritm cu totul nesatisfăcător. Deşi este în interesul fiecărei cooperative agricole ca sfecla să o transporte cit mai operativ de pe cîmp, pentru ca să evite pierderile, totuşi sunt unităţi ca Mădăraş, care are 2.400 tone, Pănet 1.500 tone, Iernut cu 1.100 tone sau Găneşti cu 1.000 tone de sfeclă de zahăr netransportată de pe cîmp şi nu a solicitat nici un autocamion dje la întreprinderea de transport auto. Situaţie gravă este şi la C.A.P. Dimbu, unde sunt pe cimp 3.400 de tone sfeclă. In loc ca unitatea să folosească zilnic la transport 9 maşini care i-au fost repartizate, şi-a reţinut numai. 3. La fel se procedează la Band, Căpuş etc. Alte unităţi, chiar dacă solicită maşinile I.T.A. nu le folosesc raţional. La C.A.P. Chendu, de exemplu, o maşină pe o distanţă de 2 km într-o zi a efectuat numai 3 curse. La Neaua, pentru 4 autocamioane într-o zi au fost asigurate la încărcare doar trei persoane. Sunt unele cooperative agricole ca cele din Voiniceni şi Cuci ai căror conducători sunt şi mai pretenţioşi. Ei condiţionează primirea maşinilor la transportul sfeclei dacă li se asigură pentru ele şi încărcători ! Asta-i prea de tot. Ce. (Continuare în pag. a 2-a) MECANIZATORII DIN C.A.P. CRACIUNESTI ZORESC SEMĂNATUL GRIULUI PE ULTIMELE SUPRAFEŢE. CIUTURILE barează drumul maşinilor de semănat Respectarea epocii optime de însămînţare constituie prima cerinţă a griului. De acest lucru sunt convinşi şi cooperatorii din Oroi. Experienţa proprie le-a demonstrat, prin recoltele pe care le-au obţinut, că nesocotirea acestei măsuri agrotehnice se soldează cu pierderi importante. In acest an, au pornit hotăriţi să facă la timp insamînţările. Forţele de care dispun, experienţa mecanizatorilor şi posibilităţile mai bune de amplasare, au constituit împreună factorul care putea să asigure un ritm mai bun şi terminarea însămînţărilor pînă la 20 octombrie, data limită a epocii optime. Datorită măsurilor organizatorice luate la începutul campaniei, multe zile semănatul s-a făcut în condiţii bune şi intr-un ritm satisfăcător. De cîteva zile însă lucrurile sînt pe cale să se complice şi aceasta pentru că nu s-a insistat în măsură suficientă să se elibereze terenurile. Culturile ce se află pe cîmp constituie tot mai mult un obstacol care barează drumul tractoarelor şi maşinilor de semănat. Acest lucru se întîmplă tocmai acum cinci pentru un semănat reuşit zilele bune sunt numărate. In data de 17 octombrie, deci cu numai 3 zile înainte de limita maximă a epocii optime, aici mai erau de însămânţat cu griu încă 100 de hectare. Cum şi cine vor putea însămînţa mecanizatorii această suprafaţă ? Greu de prevăzut chiar şi pentru inginerul Aurel Ormeanşan care, constrins de situaţie şi de timp, nu mai ştie cum să o scoată la capăt. In această situaţie, cînd se cer oră de oră măsuri noi, de organizare şi dirijare a forţelor, ne pare de la locul ei lipsa din unitate a preşedintelui Teodor Roman. Ni s-a explicat că în ziua raidului (16 octombrie) şi cu o zi înainte, a fost la Tg.-Mureş luat de treburile livrării unor viţei. Credem că această sarcină putea fi încredinţată şi altui om, contabilului-şef de exemplu, care tot a rămas să facă lucru de birou. Nu este mai puţin adevărat că livrarea viţeilor nu a fost anunţată din timp de U.J.C.A.P. pentru a se putea face toate pregătirile necesare. Faptele s-au consumat însă. Rămîne de văzut acum în ce fel va putea fi recîştigat timpul pierdut. Există, după părerea noastră, o singură posibilitate şi anume, concentrarea tuturor forţelor din brigăzi la eliberarea terenului acolo unde trebuie arat şi semănat. Dacă se va lucra şi în continuare cu forţele risipite în toate brigăzile, eliberarea celor 55 de hectare încă ocupate cu porumb, va dura prea mult, iar pregătirea şi însăminţarea se va amina peste limita maximă a epocii optime. Situaţia este identică şi la cooperativa agricolă din Căpuş, unde (Continuare în pag. a 2-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Au terminat însămînţârile de toamnă următoarele C.A.P.: Sînpaul Rîciu Frunzeni Breaza Poarta Petelea Miercurea-Niraj i Ig Is I Ig ! BI . La cooperativa agricolă de producţie din Ernei se convocase o adunare. O adunare puţin obişnuită. Au venit, pentru a asista, peste 60 de ţărani cooperatori, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici. La masă au luat loc membri comisiei de judecată. De altfel, adunarea fusese convocată de această comisie, pentru judecarea unor cooperatori. Citaţi, au venit şi vinovaţii. Sunt 17 la număr. Stau cu toţii cu capetele aplecate. Unora le curg lacrimile. Poate, dacă ar putea, ar intra în pămînt. Le este ruşine. Cum vor mai putea ei de acum înainte să dea ochii cu consătenii lor ? Toată lumea o să-i arate cu degetul. Nimic nu-i mai ruşinos pentru un om decit să-l știe lumea că-i hoț. Furtul pătează cinstea și onoarea pentru toată viața. Dar iată-i răspunzînd pentru faptele lor. — Da, recunosc că am furat — spune Kosztán Sándor. Imi pare rău de ce am făcut. Aşa ceva nu voi mai face cut voi trăi. Kosztán Sándor şi-a virat mina în avutul obştesc. A intrat cu sacul în lanul de porumb al cooperativei agricole, furînd 185 kg de ştiuleţi. Fiind prins, a fost trimis în faţa comisiei de judecată. Dovedindu-i-se vinovăţia şi avînd în vedere pericolul social, comisia de judecată i-a aplicat o amendă de 500 de lei. Nu au negat furturile nici Tőkés Ana, nici Szabó Rozalia, Balázs Ioan, Kovács Alexandru, şi nici ceilalţi ţărani cooperatori, care nesocotind interesele colectivităţii, ale tovarăşilor lor de muncă, şi-au însuşit ceea ce nu le aparţinea. Cantităţile de cereale sau de legume furate de unii au fost mici. Pericolul în schimb este foarte mare. Judecîndu-i, comisia de judecată le-a aplicat la fiecare amenzi cuprinse între 100 şi 500 lei. Au fost totodată recuperate şi pagubele pricinuite avutului obştesc. Ţăranii cooperatori cinstiţi, prezenţi la proces, şi-au manifestat indignarea, dezaprobînd faptele mîrşave ale celor ce încearcă să aducă prejudicii avutului obştesc, să diminueze veniturile semenilor lor. Şi-a pătat cinstea şi Nagy Ştefan din Dumbrăvioara. Cu 20 kg de porumb ştiuleţi, Comisia de judecată l-a amendat cu 150 lei. Pe Kristóf Francisc, de asemenea, pentru furt de porumb din avutul obştesc, comisia de judecată l-a amendat cu 100 de lei. Credem însă că au fost ultimele încercări de a-şi însuşi ceea ce nu le aparţine. De altfel, oamenii au făcut legămînt în această privinţă. Căci, a doua oară, vor plăti foarte scump, nemaifiind judecaţi de comisiile de judecată, ci de judecătorii. Şi legea nu iartă. Conform legii, furturile în dauna avutului obştesc, chiar dacă valoarea este mică, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la patru ani. Vă convine să staţi la închisoare luni de zile sau chiar anu pentru cîteva kilograme de porumb, rămînînd pătaţi pentru toată viaţa ? Gîndiţi-vă la cinstea şi onoarea voastră, la copiii voştri. P. POPŞOR HOJII DE CEREALE VIZITA TOVARĂŞILOR NICOLAE CEAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA BANGALORE 17. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu, transmit: Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreună cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale române care îi însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa localitatea Mysore şi împrejurimile sale. Străbătând principalele artere ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în oraşul Mysore cu numeroase construcţii moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupr oraşului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndreşte cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziţii, şi cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire îndemînarea meşterilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pai de orz sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Varietatea şi ingeniozitatea obiectelor expuse în acest magazin atestă convingător talentul artistic al poporului indian. Coloana maşinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraş care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafaţă de 20 km patraţi. In continuare, oaspeţii români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează in special în exemplare rare de reptile şi de animale sălbatice. Apoi, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ceilalţi oaspeţi români părăsesc localitatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Şoseaua care leagă cele două localităţi străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetaţia luxuriană alternează cu podişuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănţuit de masive muntoase golaşe, cu contururi bizare. Prezenţa omului, efortul de a smulge naturii spaţii cit mai vaste sunt atestate nu numai de suprafaţa întinsă a terenurilor cultivate întâlnite în drum, ci şi de numeroasele instalaţii moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul şoselei, cocotieri uriaşi se clatină sub povara fructelor lor. La un moment dat, coloana maşinilor oficiale se opereşte, şi oaspeţii români sunt invitaţi să guste din sucul răcoros al nucilor de cocos. Şoseaua străbate numeroase aşezări rurale. Locuitorii acestor sate, adunaţi de cele două părţi ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeţilor români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Somanath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan“ din Bangalore, un dineu în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. La dineu au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României la Delhi, şi alte persoane oficiale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Paul Veerendra, oficialităţi ale municipalităţii din Bangalore, deputaţi, oameni de ştiinţă şi cultură. In timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, pentru prietenia dintre poporul român şi indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece şi dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeţilor români. MORHA 3 septembrie 1969. In acea zi, Lakasi Endre, după 8 ore de muncă, a fost aşteptat in familie. In zadar. AL lui de acasă, din satul Berghia, l-au găsit într-un spital din Tirgu-Mureş, cu ambele miini rupte, cu contuzii la cap şi pe corp. Cum s-a întîmplat ? După ieşirea din fabrică, L. Endre, a intrat într-un bufet din Tg.-Mureş, apoi în cele din Sîncrai şi Nazna. Spre seară abia se ţinea pe picioare, abia îşi tîra bicicleta după el. Ieşit din Nazna a tras pe stingă, în şanţ A dormit cîtva timp, apoi, la venirea nopţii, s-a trezit. A încălecat pe bicicletă şi a inceput să pedaleze spre Berghia, pe drumul din asfalt, dar contrar regulilor de circulaţie , fără lumini, pe stingă şi în mari zig-zag-uri. La un moment dat, din sens opus, regulamentar, a venit un autovehicul, pe care L. E. nu l-a observat din cauza beţiei. Accidentul s-a produs. L. E. a rămas în drum, iar omul cu automobilul a părăsit locul accidentului, fără să fi știut dacă biciclistul e rănit grav sau a murit. Atunci, în acel moment, omul cu automobilul n-a fost observat de nimeni și credea că nu va fi descoperit. Victima accidentului, după cîteva ore, a fost găsită într-o baltă de singe de un cetăţean din Berghia. S-a anunţat miliţia. Atunci, L. E, fiind in stare de ebrietate, n-a putut da lucrătorilor de miliţie nici un indiciu referitor la producerea accidentului. Au început cercetările. In locul unde s-a produs accidentul nu s-a găsit nici urme de irină, nici de vopsea, ci doar cîteva cioburi de sticlă de far. S-a constatat că acestea sunt de fabricaţie germană şi din aceeaşi sticlă sunt farurile folosite pentru mai multe tipuri de autovehicule : Volga, Trabant, Carpaţi, Bucegi, Wartburg etc. Cu alte cuvinte, a fost deosebit de greu a se stabili ce tip de autovehicul a fost angajat în accident. Urmele sumare de la locul accidentului au impus imediat lucrătorilor de miliţie un volum mare de muncă. In acea noapte, au fost puse în acţiune toate efectivele de miliţie din judeţ, care au controlat garaje din întreprinderi şi instituţii, s-au verificat mii de autovehicule, au fost ascultaţi cetaţeni din Nazna, Berghia, Band, Pănet, Sintipena. Aceştia au indicat fel de fel de tipuri de autovehicule care ar fi trecut la venirea serii înspre Band ori înspre Tirgu-Mureş. In zilele următoare s-au verificat tipurile de autovehicule indicate de cetăţeni. Pină în ziua cind s-au descoperit autovehiculul şi proprietarul său, adică omul care a fugit de la locul accidentului, s-au verificat circa 3.000 de autovehicule. In timpul cercetărilor, cîţiva cetăţeni au presupus că vinovat de părăsirea locului accidentului ar fi Ivan Odiacov, domiciliat în Tirgu-Mureş, strada Insulei nr. 1. Furnizarea acestor informaţii a coincis cu un alt fapt : în ziua de 7 octombrie, deci după mai mult de o lună de cînd avusese loc accidentul, cineva a solicitat de la miliţie o dovadă pentru repararea unui autovehicul cpt. VASILE LAZAR C. CROITORU (Continuare in pag. a 2-a) Nevinovatul s-a făcut singur vinovat 150 de noi sortimente de arta populară şi artizanat La recentele contractări pentru produsele de artă populară şi artizanat care au avut loc de curind la Bucureşti in cadrul UCECOM, cooperativa meşteşugărească „ARTA MOBILA“ din Tg.-Mureş a prezentat peste 150 de sortimente noi. Intre acestea se înscriu articole din lemn, împletituri, ţesături, fier forjat, precum şi ceramică mult solicitată atît pentru piaţa internă cit şi pentru export. Cu această ocazie au şi fost primite importante comenzi pentru noile produse ce urmează a fi livrate în anul 1970. Printre acestea se numără circa 60.000 buc. penare școlare, 2.000 buc. produse din ceramică, mic mobilier și altele. Vremea Ieri, cea mai scăzută temperatură înregistrată la Tg.-Mureş în cursul dimineţii, a fost de 2 grade; la ora 12, temperatura aerului a fost de 14 grade. TIMPUL PROBABIL : Vreme frumoasă şi călduroasă, cu cerul mai mult senin. Dimineaţa ceaţă locală, brumă la sol. Temperatura staţionară, maximele vor fi cuprinse între 18—22 grade, minimele între 0—3 grade.