Steaua Roşie, februarie 1970 (Anul 21, nr. 25-48)
1970-02-25 / nr. 45
( Anul XXII. nr. 45 (3.710) Miercuri, 25 februarie 1970 4 pagini 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN De la altitudinea contemporaneităţii ELOCVENTĂ dimensiune a realităţii Cu mai puţin de un an in urmă, în primăvara trecută, priveam o interesantă şi îndrăzneaţă machetă aşezată într-una din vitrinele oraşului. Dedesubt, citeva rînduri lapidare menite să satisfacă curiozitatea trecătorilor, ne aduceau la cunoştinţă că aşa va arăta viitorul „Teatru de stat". Apoi a apărut şantierul. Deasupra, la intrare, între cei doi stîlpi, citeva cuvinte scrise pe partea arcuită ne anunţau laconic, mai degrabă ca un indicativ: Teatrul de stat, grupul 1, şantier 104. Ne aflăm, aşadar, pe locul unde se va înălţa una dintre cele mai impunătoare clădiri ce se vor înscrie pe harta municipiului Tg.-Mureş. Din noianul impresiilor care copleşesc pe orice privitor, mă voi opri la cineva. ... Cîndva aici se afla un parc, unde mulţi vîrstnici sau tineri şi-au petrecut orele libere. Intr-o zi geroasă, pe la începutul lui februarie, cînd linţoiul alb deja a acoperit totul, am revenit pe aceste locuri, pentru că mă regăsesc şi eu printre aceşti oameni. N-am mai păşit pe aici din toamnă şi simţeam ceva lăuntric îmboldindu-mă cu un glas tainic să văd ce s-a mai construit. Trecind peste întoarcerea în timp, chemaţi fiind şi cu acest prilej la confesiune, tot aşa cum sintem invitaţi şi la admiraţie, salutăm încă o iniţiativă şi o izbîndă a „omului constructivus". In locul vechiului parc am găsit un uriaş flămînd, care înghite tonă după tonă ciment, var, cărămizi, fier-beton. Zilnic, 25 de camioane se străduiesc să-i astîmpere foamea. Nu vrem să fim sclavii statisticilor şi cifrelor, dar nu putem trece peste un lucru semnificativ, potolind astfel şi curiozitatea cititorilor, amintindu-le că pînă la 4 februarie, ziua cînd am vizitat şantierul, „înghiţise" mai mult de 333 tone fier şi oţel, peste 4.000 mc beton şi se pregăteşte să mai depună în uriaşul pîntece o cantitate la fel cu cea amintită. Cit vezi, în perimetrul lucrărilor, cofrajele şi schelele formează o dantelărie împletită din cele mai diferite materiale. In acest du-te vino zilnic, totul pare un uriaş furnicar. Urcăm o scară improvizată. De la înălţimea schelelor încerc să ghicesc cum vor arăta împrejurimile, după terminarea lucrărilor. Mărturisesc că mi-e destul de greu, tocmai de aceea am apelat la ajutorul unui „om de-al casei", inginerul Kelemen Ferencz, şeful şantierului, pentru a ne da citeva relaţii. Vorba vine, deoarece ne-a introdus în „materie" pînă la cele mai mici amănunte: „Termenul de predare a noii clădiri a teatrului e fixat pe data de 30 decembrie 1971. După cum vedeţi, lucrările de bază au fost executate deja în anul 1969. Construcţia, în ansamblu, se compune din trei părţi: corpul A — sala de spectacole LAZAR LADARIU (Continuare in pag. a 3-a) Perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii constituie o direcţie principală a ridicării calitative a întregii activităţi economice, o parte integrantă a politicii partidului nostru de îmbunătăţire a conducerii şi planificării economiei naţionale. Pornind de la însemnătatea sporită pe care o are conducerea şi organizarea producţiei şi a muncii, în ţara noastră s-a elaborat şi s-a pus în practică un program complex de formare şi specializare a cadrelor tehnice şi economice. In cadrul acestui program se înscrie şi acţiunea iniţiată de judeţul nostru cu tema: „Propagarea şi generalizarea metodelor moderne de conducere şi organizare a producţiei, în lumina documentelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român". Această acţiune are ca scop principal pregătirea cadrelor, perfecţionarea cunoştinţelor profesionale, înarmarea lor cu metode şi tehnici avansate de conducere şi organizare a producţiei şi a muncii. Programul „Conducere, organizare, propagare, generalizare" a fost elaborat de Consiliul judeţean al sindicatelor, în colaborare cu Cabinetul judeţean de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii şi cu Comitetul judeţean al U.T.C. El cuprinde activităţi de certă valoare, menite să ridice gradul de pregătire a cadrelor, să le stimuleze iniţiativa creatoare, să le orienteze activitatea spre cercetarea şi studierea proceselor tehnologice, spre elaborarea unor studii valoroase, să le sensibilizeze în însuşirea metodelor ştiinţifice de organizare a producţiei. Este ştiut că acest program de lungă durată s-a alcătuit pe baza propunerilor enunţate de un mare număr de specialişti din serviciile de organizare a producţiei, de unii conducători de unități. Ela sin- GH. BARBULESCU (Continuare in pag. a 3-a) Reşouri pentru... macazuri Manipularea macazelor pe timp de iarnă constituie o problemă foarte dificilă în activitatea căilor ferate. De regulă viscolele produc perturbaţii serioase în circulaţia trenurilor prin formarea de straturi compacte de gheaţă între limba macazului şi contraac. De curînd Ministerul Transporturilor a adoptat pentru încălzirea electrică a macazelor o instalaţie electrică. Aceasta se fabrică pentru prima dată în ţara noastră la întreprinderea „Electro-Mureş" din Tg.-Mureş. Punerea la punct a procesului de fabricaţie a necesitat o colaborare strînsă între inginerii şi tehnicienii din cadrul căilor ferate şi de la întreprinderea producătoare. Sarcina principală de a realiza aceste încălzitoare a fost încredinţată inginerului Teodor Moldovan, şeful secţiei E.C.T. 4 Tg.-Mureş, care timp de două luni a contribuit direct la realizarea dispozitivelor. Pînă în prezent au fost fabricate şi livrate instalaţiile de încălzire necesare staţiei C.F.R. Bucureşti Nord. In curînd şi alte staţii C.F.R. vor fi dotate cu asemenea instalaţii. CUCERDEA — o cooperativă cîndva fruntaşă Adunarea generală de dare de seamă şi alegeri a cooperatorilor din comuna Cucerdea a început sub semnul unei masive participări. Şi mai semnificativ este faptul că discuţiile care au urmat după prezentarea materialelor, au avut darul de a contribui substanţial la îmbunătăţirea climatului de lucru în perspectiva agricolă a anului 1970. Desigur că asupra dării de seamă am putea spune multe. Ne rezumăm totuşi doar la cîteva aspecte mai semnificative. S-a consemnat, de pildă, că la baza nerealizării indicatorilor de plan din sectorul vegetal şi din cel zootehnic, s-ar situa condiţiile climatice, ceea ce nu contestăm în totalitate că este aşa. S-a arătat că la aceasta se adaugă însă şi slaba participare a cooperatorilor la lucrările agricole din cooperaţi- Adunări generale în C.A.P. v., migrarea unei bune părţi a acestora spre alte surse de cîştig, din afara gospodăriei. Din păcate nu s-au nominalizat acei cooperatori care au nesocotit sistematic obligaţia de a lucra pămîntul, prejudiciile aduse gospodăriei în urma acestor manifestări. Ne-am fi aşteptat de asemenea ca în antiteză să fie pomenit numele acelor oameni care înfruntînd capriciile vremii, şi-au legat conştient destinele cu locul unde se hotărăşte dium soarta producţiei agricole, conturul financiar al întregii comunităţi din cooperativă. S-au menţionat o parte din urmările păgubitoare ale unei munci de ocazie: porţiuni întinse de sfeclă înăbuşite de buruiană, parcele de cartof, prăşite abia o dată, trifoi şi lucernă îmbătrînind în sol fără ca acest lucru să impresioneze pe toţi cei născuţi şi crescuţi pe aceste pămînturi. Producţiile în sectorul vegetal şi animal au fost slabe şi aceasta nu numai din cauza condiţiilor naturale, ci şi datorită unei optici greşite de a coordona şi mobiliza forţa de lucru. Atelajele gospodăriei nu au fost judicios repartizate întotdeauna pe brigăzi, iar defecţiunile tehnice înregistrate nu au fost remediate operativ. In timpul campaniilor agricole s-a neglijat aproape total sectorul zootehnic, fapt pentru care şi în cămara zootehniei (silozul) s-au introdus cantităţi simbolice de furaje. Stocurile de furaje depozitate la mare depărtare de adăposturile animalelor, stau aproape neîncepute datorită imposibilităţii vehiculelor de a se deplasa pînă la ele din cauza drumurilor impracticabile. Efectul: producţii mult sub plan de lapte, de carne, efective de animale la mare distanţă de intenţiile pe care şi le-au propusoperatorii. Consiliul de conducere nu a reușit întotdeauna să antreneze toate verigile lanţului productiv. In munca brigadierilor s-au semnalat lipsuri, atitudini de nepotism, un control superficial al celor care lucrează în brigadă, generozitate în acordarea „punctelor". In sectorul zootehnic îngrijitorii se perindau la intervale foarte dese, erau refractari la recomandările făcute de conducerea unităţii, se manifestau dese cazuri de indisciplină în muncă, ca şi alte aspecte improprii activităţii de producţie. Pe marginea dării de seamă şi a rapoartelor comisiilor de revizie MIHAI MITEA (Continuare în pag. a 3-a) FABRICA DE PLĂCI AGLOMERATE DIN LEMN — REGHIN (Fotó: C. SZÁSZ) Manifestări dedicate lui Lenin La aşezămintele culturale de la oraşe şi sate, in întreprinderi şi instituţii au loc in aceste zile ample manifestări cultural-educative dedicate centenarului naşterii lui V. I. Lenin. Lectori ai Cabinetului judeţean de partid şi ai Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, cadre didactice, cercetători ştiinţifici şi activişti culturali au participat şi vor participa in continuare la o serie de simpozioane şi expuneri, cum ar fi la Luduş, Sovata, Tirnoveni, Sighişoara, Iernut, Sărmaşu, Singeorgiu de Pădure, Band, Deda şi în alte localităţi, vorbind numeroşilor auditori despre personalitatea şi munca întemeietorului primului stat socialist din lume. 6 Martie 1945 — filă glorioasă de istorie Tot în aceste zile, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la instaurarea primului guvern democratic din istoria României, în centrele municipale Tg.-Mureş şi Sighişoara, la oraşe şi sate au loc acţiuni dedicate acestui moment important din istoria patriei. Astăzi şi mîine, bunăoară, vor avea loc la Iernut, Luduş şi, respectiv, Reghin, simpozioane: „6 Martie 1945, o filă glorioasă de istorie", la care îşi vor da concursul lector univ. Aurel Galea, asist. Mihai Rogeaşcă şi cercetătorii Ion Chioreanu şi Grigore Ploeşteanu. Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind aplicarea sistemului contractual in activitatea de cercetare ştiinţifică Consiliul de Miniştri a emis o hotărire privind aplicarea sistemului contractual în activitatea de cercetare ştiinţifică. Hotărîrea statuează cadrul legal de încheiere a contractelor în domeniul cercetării ştiinţifice şi prevede măsuri menite să asigure o reglementare unitară a obligaţiilor şi drepturilor care revin unităţilor executante şi celor beneficiare. In hotărire se arată că Academia Republicii Socialiste România şi academiile de ştiinţe cu unităţi de cercetare în subordine, precum şi unele unităţi de cercetare din cadrul organelor centrale funcţionează în regim economic. Pentru finanţarea unor cheltuieli care depăşesc veniturile realizate din contractele de cercetare, acestea pot primi dotaţii de la bugetul de stat, îndeosebi pentru teme de cercetare care prezintă importanţă pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării. Urmărind o împletire judicioasă a cerinţelor de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a unităţilor, cu cointeresarea personalului acestora la soluţionarea cit mai operativă şi cu rezultate scontate a obligaţiilor asumate prin contract, hotărîrea stabileşte sistemul de împărţire a beneficiilor realizate din contractele de cercetare. Astfel, beneficiile se repartizează şi se folosesc pentru vărsăminte la bugetul statului, pentru fondul de rezervă şi de dezvoltare a bazei materiale proprii a unităţii, pentru acordarea de gratificaţii şi premii personalului din activitatea de cercetare şi pentru alte destinaţii. In scopul aplicării prevederilor Legii privind organizarea activităţii de cercetare știinţifică în Republica Socialistă România, hotărîrea prevede că ministerele şi celelalte organe centrale trebuie să întreprindă măsuri pentru valorificarea în practică a rezultatelor obţinute în termen de cel mult trei luni de la recepţionarea lucrărilor de cercetare. In cazurile în care valorificarea rezultatelor cercetării necesită executarea de investiţii sau alte lucrări pregătitoare, beneficiarul este obligat ca împreună cu organul ierarhic superior să ia măsuri corespunzătoare pentru începerea acestor lucrări. In cazul în care se constată că cercetarea ştiinţifică nu a dat rezultatele prevăzute în contract, sau nu a fost aplicată, provocînd pagube economiei naţionale, se va institui o comisie de analiză care va stabili mărimea pagubelor, persoanele vinovate şi modalităţile de recuperare a daunelor. De asemenea, pentru neexecutarea obligaţiilor stabilite prin contract se vor plăti penalităţi. Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale, îi revine sarcina să asigure controlul şi îndrumarea încheierii contractelor de cercetare, precum şi urmărirea respectării prevederilor contractuale şi eficienţa economică obţinută prin aplicarea rezultatelor cercetărilor. Aceste reglementări vor contribui la folosirea mai raţională şi eficientă a potenţialului uman şi material din institutele de cercetări, la apropierea cercetării ştiinţifice de nevoile producţiei şi ale dezvoltării economiei şi culturii, la reducerea duratei de aplicare în producţie a rezultatelor obţinute. (Agerpres) A început campionatul mondial de hochei pe gheaţă (grupa B) Marţi după-amiază pe patinoarul acoperit din Complexul sportiv 23 August din Capitală a avut loc festivitatea de deschidere a campionatului mondial de hochei pe gheaţă grupa B. După defilarea echipelor participante, preşedintele comitetului de organizare a competiţiei şi preşedinte al Federaţiei Române de hochei pe gheaţă, Nicolae Bozdog, a adresat un salut de bun venit sportivilor celor 8 ţări participante declarînd deschise întrecerile acestui important eveniment sportiv. A luat cuvîntul vicepreşedintele Ligii Internaţionale de hochei pe gheaţă, Miroslav Subrt, care a subliniat însemnătatea acestei competiţii în stringerea legăturilor de prietenie şi colaborare între sportivi. In meciul inaugural, selecţionata S.U.A. a învins cu scorul de 11—1 (4—1, 3—0, 4—0) echipe. Japoniei. In cel de-al doilea joc al campionatului, echipa Elveției a întrecut cu scorul de 4—2 (2—1, 1—0, 1—1) reprezentativa Bulgariei. Meciul dintre echipele R.F. a Germaniei și Iugoslaviei s-a încheiat cu scorul de 6—3 (1—1, 2—1, 3— 1) în favoarea echipei vest-germane. In ultimul meci al serii, echipa Norvegiei a dispus cu scorul de 4— 3 (2—0, 2—0, 0—3) de selecționata țării noastre, care a jucat sub posibilități. „Junior“ In str. Kossuth Lajos din Tg.Mureş se află în curs de amenajare un magazin pentru desfacerea confecţiilor destinate adolescenţilor. Noua unitate, denumită „Junior", va fi unul dintre cele mai frumoase magazine din Tg.-Mureş. Mobilierul cu care este dotat este confecţionat în stil baroc. Aici vor fi expuse liber cca. 870 de confecţii. Pe lingă „Junior" vor mai funcţiona o unitate pentru retuş şi călcat, precum şi cabine de probă. Vitrina va permite o expunere dublă (interior şi exterior) a mărfurilor. Confecţiile ce se vor desface prin acest magazin sunt lucrate după cele mai noi reviste şi cataloage de modă. In totalitate, piesele vor face parte din serii scurte de 50—100 buc., din acelaşi material, dar în culori diferite. Unitatea va fi dată în folosinţă la începutul celei de-a doua decade a lunii martie. VREMEA Ieri, în cursul dimineţii, temperatura minimă înregistrată la Tg.-Mureş a fost de plus 1 grad; la ora 12, temperatura era de plus 3 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme umedă, cu cerul schimbător, izolat precipitaţii de scurtă durată sub formă de ploaie sau lapoviţă. Temperatura în uşoară scădere, maximele vor fi cuprinse între 0 şi plus 3 grade, minimele între 0 şi minus 3 grade. Vînt potrivit din vest. Dimineaţa ceaţă pe văi. Pînă la prima bătaie de gong a Concursului bienal de teatru „I. L. CARAGIALE“ au mai rămas doar citeva zile. Cum v-aţi pregătit? Au mai rămas puţine zile pînă cînd în toate comunele judeţului va fi auzită prima bătaie de gong, care va marca începutul primei faze — faza comunală a celui de-al VI-lea Concurs şi Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale". De fapt, după cum ne informează Casa judeţeană a creaţiei populare, în unele comune el s-a şi făcut deja auzit, dar oricum, întrucît în majoritatea lor primele confruntări vor avea loc abia în cea de-a doua jumătate a lunii martie, ne-am propus, în cele ce urmează, să comentăm cîteva observaţii desprinse cu ocazia unui recent „raidanchetă" în judeţ. O primă constatare se referă la repertoriul formaţiilor teatrale, la posibilităţile acestora de a aduce pe scenă ceva din frămîntările şi preocupările acelora cărora trebuie să se adreseze, de regulă, o piesă de teatru. Ca şi în anii trecuţi, am observat o sărăcie tematică şi de conţinut, împinsă la limită, ale pieselor care-şi fac drum spre sălile căminelor culturale, că şi anul acesta unii spectatori vor fi nevoiţi să vadă din nou „Mîntuleţ în paradis", „Cocoşul cu două creste" şi alte piese incluse în repertoriul atîtor formaţii teatrale la ediţia precedentă a concursului. Alegerea lor de către mai multe formaţii are la bază, desigur, criterii valorice, fiind considerate superioare celor de duzină care se trimit în fiecare an căminelor culturale. Aşa stînd situaţia, s-ar părea că această ireconciliabilă dispută a necesităţii de „mai bine" şi „mai frumos", cerută de nevoia de cultură a oamenilor muncii şi posibilităţile pe care le oferim prin teatru nu se va soluţiona prea curînd, că spectatorii, mai ales din mediul rural, vor fi nevoiţi să vizioneze încă mult timp spectacole de un slab nivel artistic, cu personaje artificiale şi un conţinut sărac de idei. Şi aceasta pentru motivul că piesele trimise de Casa centrală a creaţiei populare sunt aceleaşi piese şablonarde ca în anii trecuţi, turnate după tipare vechi, care nu mai satisfac pe nimeni. Ce a făcut însă Casa judeţeană a creaţiei populare pentru reîmprospătarea şi ridicarea nivelului ION CIURDARU (Continuare în pag. a 3-a) •••••••••••••