Steaua Roşie, iulie 1970 (Anul 21, nr. 152-178)
1970-07-15 / nr. 164
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Responsabilitatea intelectualului pentru destinele poporului în mijlocul căruia trăieşte Premergînd marii sărbători a poporului nostru — a XXVI-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist — lunile din vara acestui an, care au un specific deosebit datorită calamităţilor naturale din luna mai — constituie şi pentru instituţiile de artă şi cultură de la oraşe şi sate prilejul unei activităţi cultural-educative bogate, variate şi specifice verii. Aşa cum în uzine şi fabrici, pe ogoare şi în toate domeniile de activitate se obţin succese pentru a învinge greutăţile pricinuite de inundaţii, şi instituţiile cultural-educative sunt chemate să-şi aducă aportul lor preţios la pregătirea cadrului sărbătoresc de întîmpinare a acestui eveniment, la mobilizarea oamenilor muncii pentru obţinerea de noi succese în munca lor, la popularizarea măreţelor realizări obţinute de poporul nostru, sub înţeleaptă conducere a partidului, în cei douăzeci şi şase de ani de la eliberare. In acest context, activităţii de răspîndire a cunoştinţelor culturalştiinţifice îi revin sarcini deosebite, constituind un factor însemnat al muncii cultural-educative de masă. Pornind de la ideea că numai pe baza înfloririi neîntrerupte a artei şi culturii şi a propagării acestora în mase se poate accelera lichidarea vechilor mentalităţi, ridicarea conştiinţei socialiste a oamenilor, aşezămintele de cultură atribuie o atenţie sporită şi pe meleagurile mureşene difuzării ştiinţei şi culturii. Dinamismul vieţii culturalştiinţifice contemporane necesită cuprinderea largă a cetăţenilor în forme vii şi atractive, care să contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor politice, culturale, tehnice şi de cultură generală, prin folosirea celor mai eficiente forme de răspîndire a cunoştinţelor. La case de cultură, cluburi, cămine culturale, întreprinderi, în colaborare cu organizaţiile de masă şi obşteşti, se organizează nenumărate activităţi cultural-educative menite să favorizeze educarea multilaterală a oamenilor muncii în spiritul cunoaşterii şi înţelegerii ştiinţifice a naturii, a lumii şi societăţii, combaterea temeinică, argumentată a manifestărilor înapoiate, mistice, formarea omului nou cu trăsături care să-l situeze pe cele mai înalte culmi ale umanismului socialist. In această direcţie, intelectualii sunt primii chemaţi să dea contur şi viaţă acestor nobile şi înflăcărate aspiraţii. Responsabilitatea intelectualului pentru destinele poporului în mijlocul căruia trăieşte, înseamnă îndeplinirea competentă a sarcinilor care îi revin la locul de muncă, dar această responsabilitate nu-şi întregeşte sensul ei autentic decît prin participarea lui — în funcţie, desigur, de specialitatea şi înclinarea pe care o are — la întreaga viaţă cultural-artistică locală. Prin natura ei , tocmai activitatea de răspîndire a cunoştinţelor culturalştiinţifice angajează un mare număr de intelectuali. Bazîndu-se pe participarea obştească, entuziastă şi pasionată a miilor de intelectuali, a celor mai reprezentative forţe cultural-artistice, comitetele pentru cultură şi artă, comisiile pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, aşezămintele culturale dispun de nelimitate potenţe creatoare, capabile să asigure dezvoltarea continuă a vieţii cultural-artistice. Nenumărate sunt deplasările pe care le întreprind intelectualii în calitate de conferenţiari în oraşele, comunele şi satele mureşene, expunînd teme variate, de larg interes cetăţenesc. Este semnificativ sprijinul dat din partea cadrelor didactice de la Institutul pedagogic de 3 ani, a cadrelor medicale de la I.M.F., şi clinici, a cercetătorilor de la Arhivele statului din Tirgu-Mureş, a societăţilor ştiinţifice şi culturale, a liceelor din judeţ. Oameni de ştiinţă, artă şi cultură, scriitori, cadre didactice din Invăţămîntul de cultură generală, mediu sau superior, ingineri, medici, cat prof. univ. dr. docent Vasile Săbădeanu, prof. univ. dr. Ander Zoltán, prof. univ. dr. docent Maros Tiberiu, prof. univ. dr. Pop D. Popa Ioan, prof. univ. dr. Liviu Popoviciu, scriitorii Kovács György, Sütő András, Katona Szabó István, criticul literar Hajdú Győző, conferenţiarii universitari Gáli Iuliu, Oláh Tibor, Chereji Ioan, Kristó Adalbert, compozitorul Zoltán Aladár, pictorul Olariu Gheorghe, şef de lucrări Bukaresti László şi mulţi alţii aduc o contribuţie substanţială la difuzarea ştiinţei şi culturii. Concomitent, personalităţi marcante ale vieţii cultural-artistice din ţară au fost prezente deseori în mijlocul oamenilor muncii din oraşele şi comunele judeţului. Academicienii Zaharia Stancu, Alexandru Graur, Remus Răduleţ, Mihai Beniuc, Nagy István şi alţii au ţinut prelegeri mult apreciate, au purtat discuţii cu intelectualii. Paralel cu antrenarea intelectualilor în acţiunile cultural-educative, ne-am preocupat de organizarea unor acţiuni în cadrul ciclului de manifestări „Tribuna ştiinţei şi a culturii“ pentru intelectuali, pentru informarea şi instruirea metodicoştiinţifică a conferenţiarilor. Intelectualii de pe plaiurile mureşene, români, maghiari, germani, alături de întreaga intelectualitate a ţării noastre, îşi aduc contribuţia la dezvoltarea culturii şi civilizaţiei româneşti, la crearea şi sporirea acelui tezaur de bunuri materiale şi spirituale, care asigură progresul ţării noastre şi creează un mare prestigiu internaţional. In momentele de grea incercare în lupta aprigă, îndirjită, împotriva furiei apelor revărsate şi asupra judeţului nostru, zile şi nopţi, alături de oamenii muncii de toate vîrstele şi profesiile, intelectualii, oamenii de cultură şi artă din judeţ, au fost alături, din primele clipe, de toţi cetăţenii, pentru vindecarea rănilor provocate de inundaţii. Ei au dat explicaţii ştiinţifice cauzelor inundaţiilor, ale acestor fenomene naturale. In spiritul unei nobile solidarităţi umane active şi-au adus contribuţia la efortul general de restabilire a ritmului normal de muncă creatoare în toate domeniile vieţii. Organizarea unor acţiuni educative de amploare în perspectiva apropiată, subordonarea întregii munci cultural-educative bătăliei pentru refacere, pentru sistematizare, pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe acest an şi traducerea în viaţă a programului de dezvoltare multilaterală elaborat de partid, vor duce neapărat la amplificarea şi adîncirea procesului cultural-educativ, la îmbogăţirea vieţii spirituale a oamenilor muncii din judeţ. Avînd in vedere cerinţele elementare ale acţiunii cultural-educative pentru adulţi, caracterul ei permanent, multilateral, variat, diferenţiat, fără îndoială că manifestările preconizate în domeniul activităţii de răspîndire a ştiinţei şi culturii vor confirma o activitate culturală pe măsura exigenţelor publicului nostru. prof. IOAN KAPUS secretar al Comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor culturalştiinţifice a judeţului Mureş Pe agenda de lucru a Consiliului judeţean al sindicatelor: Sprijin mai concret comitetelor sindicale in întreprinderi Intr-o atmosferă specifică de lucru a avut loc şedinţa lărgită a biroului Consiliului judeţean al sindicatelor. Au luat parte membrii Consiliului judeţean, directori, preşedinţi ai unor consilii orăşeneşti şi ai unor comitete sindicale din întreprinderi industriale, membrii comisiei economice a Consiliului judeţean al sindicatelor, invitaţi. La lucrări a participat tovarăşul Ioan Gherman, instructor al Consiliului Central al U.G.S.R. Participanţii au adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi: a) Raportul privind activitatea comitetului sindicatului de la U.E.L. Reghin în vederea realizării Hotărîrii Plenarei C.C. al U.G.S.R. din decembrie 1969 şi a conferinţei de alegeri din februarie a. c. — raportor Traian Pop, preşedintele comitetului sindicatului. b) Raportul privind formele şi mijloacele cultural-educative folosite de comitetul sindicatului şi clubul de la U.E.I.L. Sovata în vederea recuperării pierderilor de producţie şi realizării angajamentelor, întăririi disciplinei in muncă — raportor Barabás Coloman, preşedintele comitetului sindicatului. Numeroşi participanţi, luînd cuvîntul pe marginea documentelor prezentate, au subliniat realizările obţinute precum şi sarcinile ce revin acestor sindicate în viitor. In urma dezbaterilor s-a ajuns la concluzia că pentru sprijinirea mai concretă a sindicatelor din ramura exploatării, prelucrării şi industrializării lemnului, îmbunătăţirea muncii, sporirea contribuţiei acestora la realizarea în întregime şi chiar depăşirea sarcinilor de plan pe 1970, sunt necesare o serie de măsuri. In acest sens membrii biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor vor participa la pregătirea şi desfăşurarea şedinţelor de comitet ale sindicatelor, la adunările lunare ale grupelor sindicale, precum şi la adunările ce vor avea loc la sectoarele de exploatare şi în întreprinderi în vederea dezbaterii măsurilor ce se impun pentru recuperarea pierderilor de producţie cauzate de inundaţii, pentru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe 1970 şi fundamentarea planului pe 1971. Toate acestea vor conduce nemijlocit la valorificarea superioară a masei lemnoase, la reducerea pierderilor şi a consumurilor spe■ cifbe de materii prime şi materiale. Biroul executiv va organizaun schimb de experienţă pe tema: „Generalizarea experienţei înaintate şi a metodelor avansate de muncă". Sarcina principală o constituie urmărirea aplicării hotărîrii privind acordarea de premii muncitorilor care obţin economii de materii prime şi materiale. In ceea ce priveşte munca cultural-educativă de masă în sprijinul realizării sarcinilor de plan, sindicatele vor fi sprijinite în organizarea brigăzilor artistice de agitaţie, reactivarea bibliotecilor volante la toate parchetele de exploatare. Zece lectori din activul sindicatului vor ţine expuneri la grupele sindicale, prin care vor populariza măsurile şi hotărîrile partidului şi statului. De asemenea, vor avea loc conferinţe pe teme privind întărirea disciplinei în producţie, utilizarea cit mai deplină a fondului de timp şi a capacităţilor de producţie. In preocuparea permanentă a sindicatelor va trebui să stea şi în continuare îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salariaţilor. (Urmare din pag. 1) » avea în permanenţă pui, am organizat o gospodărie anexă, avînd în prezent 40 de pui. Trebuie să spun că deocamdată cresc aceşti pui chiar la mine acasă. Oprim şi la Zau de Cîmpie. Tovarăşul Vasile Dosan, preşedintele cooperativei ne declară că deşi aici nu este un traseu turistic important, conducerea cooperativei acordă o atenţie deosebită unităţilor de alimentaţie publică. Sifonăria proprie produce zilnic, în medie, în jur de 400 sticle de sifon şi 600 sticle de suc de lămîie, cu care sunt aprovizionate unităţile. Laboratorul de cofetărie, de asermenea, realizează 14—15 sortimente de prăjituri şi un bogat sortiment de îngheţată. Fac faţă solicitărilor şi bufetele, chiar şi cu preparate din carne. Cooperativa şi-a creat o gospodărie anexă, dispunînd în prezent de 6 porci, care în perioada septembrie-noiembrie vor fi buni de tăiat. Şi iată-ne acum la Iernut. Aici ne-a surprins slaba aprovizionare atît la braserie, cit şi la restaurant. In afară de chifteluţe şi mititei, în vitrinele frigorifice n-am găsit nimic. Cofetăria dispune de un bogat sortiment de prăjituri. Nu dispune în schimb tocmai de ceea ce solicită drumeţii însetaţi, de răcoritoare. De mai bine de o săptămînă cofetăria nu primise nici o sticlă de Bem-Bem sau Fructe, deşi conform graficului trebuie să i se livreze de două ori la săptămînă, marţi şi vineri, cite 800 de sticle. Vizităm şi alte unităţi de alimentaţie publică. Unele fac faţă solicitărilor turiştilor în mai mare măsură, altele în mai mică. __ Biroul executiv al Uniunii judeţene a cooperativelor de consum — ne spune tovarăşul Alexandru Pop — a acordat din timp o atenţie deosebită unităţilor de pe traseele turisti- turistice ce. Avem 9 unităţi speciale, din care 7 dispun şi de spaţii de cazare cu peste 140 de locuri. Toate unităţile au fost puse la punct, s-a revizuit şi completat inventarul, creîndu-se condiţii bune de servire. In privinţa aprovizionării, acestor unităţi li se livrează mărfuri cu prioritate. Bere, de pildă, ele primesc cel puţin de două ori la săptămînă. Pentru ele lucrează şi laboratoarele de carmangerie şi cofetărie. — Se discută de mult problema personalităţii acestor unităţi, in sensul ca fiecare să dispună de mîncărurile specifice locului. — Noi am dispus ca la fiecare unitate să se stabilească mîncăruri specifice, care în alte părţi să nu se găsească. In unele locuri s-a şi introdus. La Răstoliţa, de pildă, zilnic consumatorii găsesc fasole cu costiţă. Aceasta e o specialitate aici. La „Stejarul" de la Tîrnăveni, specialitatea casei este tocăniţa cu mămăliguţă, la „Salcîmul" puiul la grătar cu mujdei, la „Vaţman" cîrnaţul la grătar etc. — Am observat în multe locuri o preocupare de seamă în privinţa completării fondului de marfă, în special la carne, prin înfiinţarea de gospodării anexe. Avînd în vedere situaţia creată de calamitatea naturală din primăvara acestui an, Biroul executiv al U.J.C.C. a îndrumat conducerile cooperativelor pentru organizarea de gospodării anexe. In total, pe judeţ, avem 14 astfel de gospodării, în care se cresc porci, păsări şi oi. La Bălăuşeri, de pildă, se cresc 100 de păsări, la Luduş 73 de miei şi două scroafe cu 12 purcei, la „Vaţman" 50 de pui, la Lunca Bradului 15 miei, la Sovata 8 porci, la Fîntînele este în curs de organizare o crescătorie cu 200—300 de păsări etc. — Cooperaţia de consum se îmbogăţeşte cu o nouă unitate pentru deservirea turiştilor. Este vorba de Hanul de la Sovata. Ce ne puteţi spune despre acesta? — Hanul turistic din Sovata este o unitate modernă. Acesta va fi dat în folosinţă in cursul lunii august. El va cuprinde un hotel cu aproape 70 de locuri, în camere cu 14 paturi, un restaurant modern cu 100 de locuri la mese în sală şi 150 de locuri pe terasă, o cofetărie, un bar, un laborator de carmangerie, unul de cofetărie etc. Aşadar, unităţile cooperativelor de consum situate pe traseele turistice îşi aşteaptă oaspeţii. Vizitaţi-le cu încredere. Tir cu arcul_ Cupa memorială „Buksa-Kelemen“ In organizarea Clubului sportiv Voinţa din Tg.-Mureş, sâmbătă şi duminică pe terenul „7 Noiembrie, de la fostul hipodrom al oraşului a avut loc concursul memorial „Buksa-Kelemen“ la tir cu arcul pentru juniori şi seniori. Iată primii clasaţi: Seniori: 2X50 m şi 2X30 m. Individual: 1. Teodor Kaszoni (P.T.T.R.) 997 puncte; 2. Eugen Vass (P.T.T.R.) 954 puncte; 3. Ioan Mátyás (Voinţa) 904 puncte; 4. Alexandru Simon (Voinţa) 886 puncte; 5. Eugen Kovács (Voinţa) 879 puncte. Pe echipe: 1. P.T.T.R. 2.809 puncte; 2. Voinţa 2.669 puncte; 3. Mureşul 2.331 puncte. Juniori: 2X30 m şi 2X16 m. Individual: 1. Iosif Baráth (Voinţa) 1. 152 puncte; 2. Ştefan Szentgyörgy (Voinţa) 1.076 puncte; 3. Alexandru Mátyás (Voinţa) 1.033 puncte; 4. Ştefan Farczădi (Voinţa) 993 puncte; 5. Csaba Sipos (Voinţa) 987 puncte. Pe echipe: 1. Voinţa I. 3.261 puncte; 2. Mureşul 1.991 puncte; 3. Voinţa II. 1.904 puncte. IOAN PAUL ECONOMII SUPLIMENTARE (Urmare din pag. 1)racteristicilor izolaţiei conductorilor şi cablurilor expuse la intemperii", realizează anual economii de granule P.V.C. în valoare 7.200.000 de lei, concomitent creşterea gradului de izolaţie şi conductibilitate a conductorilor şi cablurilor. . Cu bune rezultate se aplica şi inovaţia inginerilor Paul Turcu şi Octavian Moraru de a C.I.A., privind Modificări tehnologice la fabrica de acid azotic, oxidarea amoniacului". Prin creaţia lor, inovatorii de la Combinatul de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş au obţinut scăderea consumului de arr-lac pe tona de acid azotic. Angajamentul inovatorilor, inventatorilor şi raţionalizatorilor din municipiul Tg.-Mureş de a obţine in acest an 46.600.000 de lei economii suplimentare, realizate pe baza dinamizării mişcării de masă a inovatorilor, atestă frumoasa tradiţie privind activitatea de inovaţii şi raţionalizări statornicită în întreprinderile tîrgumureşene. La Iprofil „23 August", din iniţiativa comitetului sindicatului s-a introdus metoda acordării recompenselor băneşti la locurile de muncă ale inovatorilor, în grupele sindicale din care aceştia fac parte, cu scopul de a stimula şi antrena cu mai mulţi muncitori, maiştri, ingineri şi tehnicieni în mişcarea de inovaţii. Dacă aşa stau lucrurile aici, trebuie spus că la alte întreprinderi din Tg.-Mureş recompensele materiale care se cuvin inovatorilor se achită cu destul de mari întîrzieri. Fireşte, acest mod de a proceda e departe de a stimula pe oamenii îndrăgostiţi de noutăţi. In alte întreprinderi se tărăgănează nejustificat rezolvarea dosarelor de inovaţii. Aşa s-a întîmplat la sfîrşitul anului trecut, cînd 272 dosare de inovaţii au rămas nerezolvate. Cei însărcinaţi cu rezolvarea acestor probleme de mare însemnătate pentru procesul de producţie trebuie controlaţi mai îndeaproape. Ei nu trebuie să uite că în fiecare dosar de inovaţii zac idei menite să conducă la realizarea de economii, de beneficii, de care economia naţională are nevoie acum, mai mult ca oricînd, de cu Cinema MIERCURI, 15 IULIE TG.-MUREŞ — Arta: Străinii- Select. Splendoare în iarbă. Progresul) Cu mine nu, madam! Tineretului: Războiul domniţelor. Unirea: Cînd se arată cucuveaua. Muncitoresc: Jocul care ucide. Flacăra: Sezon mort (ambele serii). Grădina de vară: Străinii. SIGHIŞOARA — Lumina: ...Să ucizi o pasăre cîntătoare. Tîrnava: Winnetou în Valea Morţii. LUDUŞ — Flacăra: La nord prin nord-vest. IERNUT — Lumina: „Armata codobaturilor“ din nou în luptă. SARMAŞU — Popular: Planeta maimuţelor. REGHIN — Patria: Joc dublu în serviciul secret. Victoria: Testamentul doctorului Mabuse. TlRNAVENI — Melodia: Vadul iadului. SOVATA — Doina: Dreptul de a te naște. SlNGEORGIU DE PĂDURE — Populari Ultima șansă. FlNTlNELE — Patria: Omul, orgoliul, vendetta. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Corabia nebunilor. Televiziune 18:00 — Microavanpremieră; 18,05 — Universal-șotron. Enciclopedie pentru copii; 18,30 — Actualitatea în economie. Centralele industriale după un an de activitate; 19,20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,00 — Reflector; 20,15 — Telecinemateca: Viva Villa; 22,05 — Ora editorului: Editura „Univers" şi citeva probleme ale literaturii secolului XV; 22,30 — Desene animate; 22,40 — Gala marilor interpreţi români: Elena Cernei; 23,05 — Telejurnalul de noapte. Radio Tg.-Mureş JOI, 16 IULIE In limba română: 6—6,30: Jurnal de dimineaţă. Varietăţi muzicale. Sfatul medicului. 18— 19.30: Cronica actualităţii. Muzică populară. Reflecţii pe teme economice. Literatură şi artă: D. R. Popescu şi proza românească contemporană. Poşta muzicală. Anchetă socială. Romanţe. In limba maghiară: 6,30—7; Emisiune pentru crescătorii de animale. Sporirea producţiei de lapte. Muzică populară: 16,30—18; Cronica actualităţii. Melodii din filme. Jurnalul tineretului. Muzică. Slujitorii catedrei. Cereţi în librării: Petőfi Sándor: Poezii şi poeme — ediţie bilingvă lei 25.— Mansfield K.: Preludiu lei 17.— Hoffmann E, T. A.: Opere alese lei 10.— Veress Zoltán: Septembrie — reman lei 9,50 Szabó Gyula: Neamul Gondoşilor — roman lei 26.— Eugen Barbu: Jurnal lej 15.— Samuel Pepys: Jurnal lei 8.— Zeno Ghiţulescu: Dincolo de umbre — versuri lei 2,75 James Joyce: Portret al artistului în tinereţe (colecţia Meridiane) lei 7,50 Francesco de Sanctis: Istoria literaturii italiene — lei 20.— ed. legată lei 27.— Angajăm pentru * conducerea magazinului de artizanat — persoană cu practică corespunzătoare, care cunoaşte limba germană sau eventual franceza. — remizier pentru activitate de comerţ ambulant, în tîrguri. Persoanele care posedă mijloace de transport au prioritate. Informaţii se pot primi la O.C.M.A.D. Tg.-Mureş, str. Kossuth Lajos nr. 20. Cinema „Progresul" Cu nu, infroeun! Spre deosebire de STRĂINII, în care lucrurile sunt luate în serios, iar „durii“ îşi fac meseria cu toată conştiinciozitatea, lovind cu sete şi fără milă, filmul studiourilor germane DEFAC CU MINE NU, MADAM, realizat în colaborare cu cineaştii iugoslavi undeva pe malul sîrbesc al Adriaticii, transpune aventura în domeniul parodiei, agrementînd-o cu tot ceea ce le place spectatorilor să vadă în zilele de destindere ale stagiunii estivale. Avem, astfel, şi femei frumoase, şi aventuri amoroase, şi încurcături, şi spionaj (chiar dublu), şi travestiuri, şi bătăi, şi o paradă a modei (inclusiv de costume de baie), şi... cite şi mai cite. S-ar părea că noi, cei confortabil instalaţi în fotolii, nu mai avem altceva de făcut decît să palpităm (pentru că filmul e cu suspense) şi să ne amuzăm (pentru că filmul e şi comedie). Numai că intenţia realizatorilor nu s-a materializat, bunăvoinţa dovedindu-se insuficientă acolo unde lipseşte fantezia. Şi iată că în loc să palpităm ne plictisim, iar în Ioc să ne amuzăm rămînem nepăsători. Nu chiar în permanenţă, e drept, dar excepţiile sunt puţine, prea neînsemnate şi, vorba proverbului, nu fac decît să sublinieze şi mai puternic impresia generală. Vizionînd acest film, nu putem decit să ne întrebăm (pentru a cita oară?): de ce cred unii (e vorba de cei care achiziţionează filmele) că destinderea e sinonimă cu lipsa de calitate, că a dori să te distrezi înseamnă a renunţa la orice pretenţie artistică? ZENO FODOR Aînsemnări Nota 4 întreprinderii comunale Din nou şi din nou se ridică aceeaşi problemă. Conducerea întreprinderii comunale, (sectorul transport în comun), nu este în stare să se adapteze la situaţii noi, la cerinţele călătorilor. Presupunem că şi tovarăşii cărora li s-a încredinţat organizarea transportului în comun pe raza municipiului Tg.-Mureş ştiu că ne aflăm în luna iulie, luna lui cuptor, cum i se mai zice şi că cetăţenii municipiului sunt dornici să se răcorească, să se deplaseze la băi, la ştranduri. Una din băile cele mai frecventate în aceste zile e cea din Sîngeorgiu de Mureş, situată la circa 5 km de centrul oraşului. Avînd în vedere accesul extraordinar de mare al populaţiei către acest loc de recreare, ar fi cu totul normal ca pe linia nr. 5 care deserveşte staţiunea, să circule, mai ales în orele de vîrf, un număr sporit de autobuze. In cursul săptămînii trecute am constatat cu regret că, pe cînd cursele de pe alte linii circulau adesea goale, pe linia nr. 5 erau dirijate prea puţine maşini. Culmea, duminica, zi cu cea mai mare afluenţă, autobuzele supraaglomerate nici nu opreau în unele staţii ca, de exemplu cea din Piaţa Trandafirilor. Treceau agale prin faţa staţiei autobuze de pe liniile 12 şi 2, mai multe la rînd, aproape goale... iar pe linia nr. 5 .. .ioc. Permiteţi-ne să punem întrebarea, unde se aflau în acele ore toride ale dimineţii de duminică diriguitorii transportului în comun? Ce păzesc dispecerii a căror obligaţie elementară ar fi tocmai reglementarea acestei situaţii, care în nici un caz nu dovedeşte o preocupare serioasă din partea întreprinderii comunale faţă de normalizarea transportului în comun. ŞTEFAN IZSAK Agenţia O. N. Iutreş şi mialele imoict dispun de locuri pentru odihnă pe litoral, in hoteluri, căsuţe tip vile şi bungalowuri. Perioada 15 iulie — 30 septembrie. Preţuri convenabile; reducere de 50 la sută pe C.F.R. AUTOBAZA MARFĂ TG. Mureş ANGAJEAZA DE URGENŢĂ ŞOFERI PROFESIONIŞTI. CONDIŢII: SA AIBA STAGIUL MILITAR SATISFĂCUT, SĂ NU AIBĂ SANCŢIUNI NOTATE IN TICHETUL PERMISULUI DE CONDUCERE, SA AIBĂ DOMICILIUL PE RAZA JUDEŢULUI MUREŞ. RELAŢII SE DAU ZILNIC LA SEDIUL AUTOBAZEI DIN TG. MUREŞ, STR. BUDIULUI NR. 101, RESORTUL PERSONAL. Combinatul de sticlă şi faianţă sighişoara Vinde din stoc disponibil, pe bază de comandă următoarele materiale : — ARGILA REFRACTARĂ AR 173 tone 142. — CLEI DE OASE ŞI PIELE lag. 138. — INDICATORI PIROSCOPICI buc. 48.000. Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul aprovizionări al Combinatului de sticlă și faianță.