Steaua Roşie, august 1970 (Anul 21, nr. 179-203)
1970-08-07 / nr. 184
TEMUM PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII. Nr. 184 (3.849) Vineri, 7 august 1970 ( pagini, 30 de ban) Retrospectivă cu gîndul la etapa a treia... Intrat în nomenclatorul de oraşe „emiţătoare" de produse chimice, Tg.-Mureţul îţi datorează această notorietate Combinatului de îngrăşăminte azotoase. Pe vaste terenuri, situate în lungul Mureşului, s-au înălţat, începind cu vara anului 1962, turlele şi instalaţiile în măruntaiele cărora, supus unor radicale „operaţiuni estetice", gazul metan dobindeşte însuşiri de fertilizare miraculoase. De atunci, din 1962, cînd primii bulgări au fost dislocaţi din patul lor de pămint, aici, pe malul Mureşului evenimentele s-au succedat într-un ritm din ce în ce mai alert. Instalaţiile nici nu începuseră să livreze primele cantităţi de îngrăşăminte cînd planuri de perspectivă conturau deja noi dimensiuni combinatului. In 1966, Tg.Mureşul putea, în mod practic, să adauge blazonului său retorta chimiei — elaborarea primelor şarje dădea acest drept — şi tot în 1966 escavatoare începeau săpăturile etapei a doua de dezvoltare, pentru ca alte turle să se înalţe, să se adauge celorlalte. Iar acum, în vara lui 1970, în vecinătatea halelor care neîntrerupt, zi şi noapte, metamorfozează gazul metan, utilajele au început conturarea celei de a treia etape de dezvoltare, celei de a treia dimensiuni a combinatului tîrgumureşean. Pe o suprafaţă de 22 hectare lucrătorii întreprinderii de construcţii montaj Cluj au declanşat furnicarul familiar marilor şantiere. Desigur, lucrările sunt încă la început, utilajele de înaltă productivitate, de înaltă ţinută tehnică urmează să sosească. Dar „datele“ şantierului sunt de asemenea proporţii încît sunt capabile să trezească, din start, maximum de responsabilitate pentru soarta investiţiei, grija pentru asigurarea unui ritm profund eficient. Dar care sunt aceste date? Cea mai importantă dintre ele: capacitatea de producţie. In momentul terminării etapei a treia, combinatul va dispune de o capacitate de producţie dublă faţă de cea de azi. Dimensiunilor in tone, li se adaugă cele de timp. Actuala capacitate a fost atinsă in şase ani de construcţie. Dublarea ei este prevăzută a fi realizată în doi ani şi jumătate de activitate a constructorilor şi montorilor. Gradul de folosinţă a celor 22 de hectare atinge un indice de 80 LA SUTĂ (pentru etapa întîia, indicele a fost de 50 la sută, pentru etapa a doua, de 65 la sută). Montorii vor avea de montat 14.000 TONE utilaje iar din acestea, 10.000 TONE, respectiv trei din cele patru instalaţii productive — de acid azotic, de azotat de amoniu şi de uree — vor fi produse în ţară (ponderea utilajelor interne la prima etapă a fost de cca. 15 la sută, la a doua etapă, de 50 la sută). Date tehnice desigur, dar cit de semnificative în pragul sărbătoririi evenimentului istoric de la care a pornit totul! De pe planşetele proiectanţilor de la I.P.R.A.N., de la I.C.E.P.U.C. şi de la I.P.A., etapa a treia a Combinatului de îngrăşăminte azotoase din Tg.-Mureş a inceput să se contureze în faptele constructorilor. Deja sunt aşteptate, pentru lunile imediat următoare, cca. 2.400 tone utilaje purtind marca întreprinderilor româneşti „Griviţa roşie" şi „U.M.U.C."— Bucureşti, „Independenţa"—Sibiu, „U.P.U.C.“—Ploieşti şi altele. Şi în timp ce şantierul prefigurează viitorul, prezentul se judecă în coloanele, fără odihnă, care încadrează cele 22 hectare: 2.871 tone de îngrăşăminte peste plan în primele șapte luni ale acestui an ... I. DELEANU Vedere parțială a sectorului „Mătase“ al Combinatului textil Sighișoara. E posibil ca posibiliăţile de aprovizionare cu LEGUME ŞI FRUCTE să fie mai bine fructificate! Deşi condiţiile din primăvara acestui an au fost destul de vitrege, în aprovizionarea populaţiei cu legume şi fructe s-a făcut un salt vizibil faţă de anii trecuţi. La Tirgu* Mureş, bunăoară, unităţile C.L.F. sunt aprovizionate cu cantităţi tot mai mari de roşii, ardei, ceapă, varză, cartofi, morcovi, piersici, mere, prune etc. De curînd au apărut strugurii şi pepenii. Creşterea cantităţilor de legume şi fructe destinate aprovizionării populaţiei este demonstrată şi de faptul că de cîteva săptămîni, atît în centrul oraşului cit şi pe numeroase alte străzi s-a trecut la practicarea comerţului ambulant, vînzători de la C.L.F. ieşind cu cărucioare pline cu lăzi de roşii, cartofi, piersici, mere, pere etc. Se pare că cel mai bine aprovizionat este magazinul nr. 1. Petri Andrei, gestionar la acest magazin, ne declară că în cursul lunii iulie aici s-au desfăcut legume şi fructe în valoare de aproape 700.000 lei, din care 110.000 kg de roşii, 75.000 kg de piersici, precum şi mari cantităţi de cartofi etc. Numai in săptămîna de la 27 iulie la 1 august, în magazin au intrat 24 tone de piersici, 32 tone de roşii, 10 tone de cartofi, două tone de ardei gras, 4 tone de mere, 5 tone de varză etc. Aşadar, posibilităţi de aprovizionare există. Dacă nu din judeţul nostru, din alte judeţe ale ţării, În raidul nostru, privind în urmă spre autotrenurile pline cu legume norite în faţa magazinului Gostat din Tg.-Mureş, spre magazinele C.L.F. corespunzător aprovizionate, spre lăzile pline cu roşii, cartofi, piersici, mere şi pere de la diferite colţuri de străzi ale municipiului Tg.-Mureş, ne îndreptăm spre Reghin. Aici, în oraşul făuritorilor de instrumente muzicale şi ambarcaţiuni de încălţăminte sportivă şi locomotive C.F.F., facem primul popas la magazinul Gostar. Magazinul este plin de cumpărători, dar gondolele sunt goale. (Era în ziua de 29 iulie), în afară de ceapă, gulii şi mere, nu se găsea nimic. Erau şi cartofi, dar nu în magazin, di in curte. Dis-de-dimineaţă, peste 200 de cumpărători au stat în magazin la rînd pentru a primi numere, apoi afară pentru a primi cartofi. Şi unii au primit cu sacul, alţii de loc. Încercînd să aflăm cauzele slabei aprovizionări a acestui magazin, stăm de vorbă cu Dănilă Bîta, şeful unităţii. El ne declară că primeşte legume şi fructe de la întreprinderile agricole de stat numai după ce acestea şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale faţă de alţi beneficiari. Şi, după cum se vede, întreprinderile agricole de stat nu-şi îndeplinesc obligaţiile contractuale şi astfel nu au surplus de produse pentru aprovizionarea magazinului din Reghin. Cum se explică altfel faptul că de la data de 11 iulie (pînă la 29 iulie), aici n-a mai intrat nici un kilogram de fasole ver P PASCU (Continuare în pag. a 3-a) Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tîrgu-Mureş a fost de 25 de grade. Timpul probabil. Vreme frumoasă, dar instabilă după-amiaza, local vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 25—30 de grade, minimele între 15—17 grade. Un raid prin cîteva papetări din Tîrgu-Mureş a scos în evidenţă numeroase „goluri" în aprovizionarea cu diferite mărfur foarte căutate în acest sezon La raionul de papetărie al librăriei „Coşbuc" am asistat, timp de cîteva minute, la un dialog invariabil: — Dosare cu clape aveţi? — Nu, numai dosare simple, răspunde vînzătorul. — Mi-ar trebui niște saci de hîrtie, spune o cumpărătoare. — Din păcate nu avem. Vă rog să mai încercați zilele următoare. Trebuie să primim... Lista articolelor deficitare ar putea fi continuată cu hîrtia de ambalaj și de calc, cu guma de lipit şi cu numeroase alte produse. Atrage atenţia sărăcia sortimentală a unor mărfuri. Au dispărut „peste noapte" sortimentele mai ieftine de carneţele şi bloc-notesuri. Carnetele cu spirale, de pildă, nu se mai găsesc. La unitatea nr. 3 din str. Bolyai situaţia este aproape identică: dosare cu clape, hîrtie de ambalaj, lipiciuri, saci de hîrtie nu se găsesc nici aici. — De două luni nu am primit nici pastă de lipit, nici gumă de lipit, ne spune gestionara Mihălydeăk Ildikó. Foarte mulţi clienţi solicită saci de hîrtie, dosare cu clape, dar nu-i putem servi... Papetăria nr. 1 din Piaţa Trandafirilor dispune de un sortiment ceva mai bogat de mărfuri. Aici, de pildă, „se găseşte încă" gumă de lipit. — Se apropie sezonul şcolar. Veţi putea asigura necesarul de reachizite şcolare? l-am întrebat pe tovarăşul Francisc Fejes, gestionarul unităţii. — Cred că da. Dispunem de un sortiment destul de larg de rechizite şcolare: caiete, creioane, coperţi, ghiozdane. — Dar hîrtie albastră? — Avem, deocamdată, vreo 6 000 de coli. Dar n-o să ne ajungă, am comandat încă 10 000 de coli pentru luna august. în legătură cu constatările făcute în unităţile de papetărie am avut o discuţie cu tovarăşul Francisc Kacsovszki, şeful depozitului de papetărie la I.C.R.M. Tîrgu-Mureş. — Dosare cu clape nu prea avem, ne-a informat dînsul. — „Nu prea aveţi" ...sau nu aveţi de loc? — La 27 iulie am primit 8.000 de bucăţi, din care 1.000 am trimis la unitatea nr. 1, iar restul de 7.000 sunt în stoc în depozit. — De ce nu le trimiteţi în unităţile de desfacere? — Le-aş fi trimis dar de două zile nu avem maşini. La lipiciuri situaţia este alta: la pasta de lipit, produs deficitar, cantităţile comandate n-au intrat în depozit; în schimb, „din lipsă de prevedere" s-a comandat o cantitate mică de gumă de lipit. Tovarășul Kacsovszki ne-a informat că în depozitele I.C.R.M. există în prezent 2.500 de saci de hîrtie de 2,50 lei și 1.150 de 3,50 lei. Și hîrtie de ambalaj există „în stoc" circa 106.000 de coli. Foarte bine că există! Dar de ce numai în depozit? De ce nu şi în unităţile de desfacere?! Acum, în preajma „sezonului şcolar", ar trebui analizată şi situaţia rechizitelor, chiar dacă deocamdată „nu sunt probleme". De pildă, cele 32.000 de coli de hîrtie albastră — existente în depozit — vor fi oare suficiente? E doar o întrebare. N. ȘTEFAN Cum se explică sărăcia sortimentală a articolelor de papetărie In intimpinarea de 23 August Meşteşugarii din judeţ raportează îndeplinirea planului de producţie marfă pe actualul cincinal Conducerea Uniunii Judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti şi biroul organizaţiei de bază P.C.R. ne informează că muncind cu însufleţire şi elan, bucurîndu-se în permanenţă de sprijinul şi îndrumarea organelor de partid şi ale UCECOM-ului, cooperatorii meşteşugari din judeţul nostru au îndeplinit sarcina de plan la producţia marfă pe actualul cincinal 1966— 1970. Realizarea cu 5 luni inainte de termen a sarcinii de plan a creat posibilitatea ca pînă la sfîrşitul anului să se realizeze suplimentar o producţie marfă în valoare de 174 milioane lei. Rezultate bune s-au înregistrat şi la încasări de la populaţie, livrări pentru fondul pieţii, livrări pentru export, beneficii etc., concretizate în depăşirea cifrelor de plan. Noi realizări la C.P.L. Reghin , Lucratorii de la Complexul de prelucrare a lemnului din Reghin desfăşoară o bogată activitate de promovare a noului In cadrul Intreprinderii. Prin inovaţiile şi raţionalizările pe care le realizesză ei aduc o contribuţie importantă la perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, folosirea capacităţilor de producţie şi îmbunătăţirea organizării producţiei şi a muncii Până în prezent ei au făcu 43 de propuneri de inovaţi din care s-au aplicat 24, a căror eficienţă economică se ridică la 300.000 lei. # Inovatorul Marosvölgyi Wilhelm a pus la punct o nouă instalaţie de degroşat buşteni. Acest gater cu deschidere mare permite debitarea buştenilor supradimensionaţi care, înainte, pentru a fi prelucraţi necesitau o operaţie de cioplire. In felul acesta se pierdea prin deşeuri cca. 2 la sută din greutatea buştenilor. Prin punerea în funcţiune (Continuare in pag. a 3-a) Cel mai tînăr port al tării: Mahmudia. Exploatarea minieră Mahmudia. (Foto : V. M.) si mmm operatiii si pui PIERDERI RECOLTA DE AZI, S-O PREGĂTIM GRIJĂ PE CEA DE i!IE In perioada actuală obiectivul nr. 1 pe ogoare este strîngerea operativă și fără pierderi a recoltei de azi și pregătirea cu grijă a celei de mîine. Spunem aceasta deoarece de acum înainte lanurile de gnîu fiind coapte, orice amînare a încheierii secerişului se poate solda cu pierderi. In această situaţie lucrătorii ogoarelor caută să pună cît mai grabnic recolta la adăpost. In cele ce urmează ne vom referi concret la cîteva din obiectivele de bază ale campaniei agricole de lu secerişul terminat, obligaţiile în cereale achitate, se treieră din plin In ziarul nostru de ieri s-au făcut unele aprecieri privind strădania cooperatorilor din Gorneşti de a pune cît mai operativ recolta la adăpost. La ceea ce s-a scris mai adăugăm că în cursul zilei de ieri cooperativa agricolă de aici a terminat recoltarea griului de pe cele 202 hectare. Din acestea 130 ha au fost recoltate cu combinele iar diferenţa manual. Din ce s-a recoltat pînă acum s-a obţinut o producţie medie de 2.500 kg la hectar, în prezent cele 5 combine care au lucrat la Gorneşti au fost dirijate şi lucrează la unitatea vecină, din Petelea, unde recoltarea grului nu s-a terminat. La Gorneşti s-au luat măsuri ca şi treieratul griului să fie încheiat cel tîrziu pînă la 15 august. In acest scop, zilnic, snopii au fost şi sînt transportaţi la arii cu 21 atelaje şi 6 mijloace mecanizate. De cîteva zile, cu două batoze se treieră într-un schimb griul. Un aspect pozitiv în organizarea muncii pe aici este că în funcţiile de delegaţi de batoze sunt promovaţi elevi din clasele a XI-a şi a XII-a de la Liceul nr. 2 din Reghin sau cel pedagogic din Tîrgu-Mureş. în acest fel, bărbaţii cu mai multă experienţă, care altădată îndeplineau aceste funcţii, sunt lăsaţi să efectueze lucrări de specialitate, unde se cere a se depune şi un efort fizic mai mare. Cel de-al doilea aspect constă în aceea că la fiecare din cele două batoze, la gura de evadifare a plevei, din iniţiativa preşedintelui Berekmeri Nicolae s-a confecţionat şi ataşat o platformă din scindură, ceea ce permite unui singur lucrător să treacă pleava pe elevator care, odată cu paiele, o ridică în şiră. Această operaţiune simplă nu numai că reduce numărul lucrătorilor din echipa de deservire a batozei, dar prin depozitarea plevei în aceeaşi şiră cu paiele se evită degradarea ei şi manipulările inutile. Un alt aspect al bunei organizări a muncii de la Gorneşti este că, în cîteva zile această unitate şi-a achitat in întregime şi obligaţiile în cereale (uium, munci I.M.A. şi contract) faţă de stat, livrînd Bazei de recepţie din Reghin grîu selectat cu o greutate hectolitrică de peste 78 kg. Grijă faţă de seminţele pentru recolta viitoare, interes faţă de fertilizare, faţă de arături Calamităţile naturale din mai au adus mari daune cooperativei agricole din Cuci, cît şi ţăranilor de aici. Pentru ca ce a scăpat atunci să fie adunat cu grijă, acum se depun eforturi susţinute, şi s-a reuşit ca recolta de griu să fie strînsă cît mai operativ. Mîine aici 10 combine vor încheia secerişul griului de pe cele 320 ha rămase în cultură. Din ce s-a recoltat pînă ieri s-a realizat o producţie medie la ha de 2.430 kg. Lanurile bune au permis ca zile de-a rîndul mecanizatorii Vasîle Săcălean, Alexandru Ceuca sau Vasile Haţegan din secţia lui Gulăcs Francisc să recolteze şi să treiere zilnic cu combinele peste un vagon de grîu. Pentru a se asigura seminţe de calitate pentru recolta viitoare, ing. Györfi Mihai ne-a informat că faţă de 94 tone grîu necesar pentru săminţă sunt rezervate deja peste 130 tone. De cîteva zile se lucrează intens şi la selectarea boabelor, întrucit recoltarea griului se încheie mîine, imediat cu greiferul, remorcile, autocamioanele se vor transporta în cîmp peste 2.500 tone îngrăşăminte naturale şi în decurs de două săptămîni se vor încheia arăturile de vară pe o suprafaţă de peste 420 ha. REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag a 3-a) O C£fZ Pe strada Griviţa roşie din Tg.-Mureş, în faţa unuia dintre blocuri a apărut in ultimul timp un fel de autogară. în fiecare zi, între orele 16—17, se adună în locul amintit un grup de cîteva zeci de oameni, angajaţi ai întreprinderii de construcţii care, în aşteptarea autobuzului care să-i transporte acasă în satele apropiate, se aşeazâ pe iarbă, desfac desaga cu merinde şi mâninca, apoi fumează cîte o ţigară şi... vremea trece, soseşte autobuzul, se îmbarcă şi... autogara ad-hoc nu mai este pînă a doua zi, la aceeaşi oră. Ce râmîne însă după ea în fiecare zi, îşi poate închipui oricine: hîrtii, mucuri de ţigare, resturi de alimente. Locatarii care in primăvară au muncit ca să amenajeze un spaţiu verde în jurul blocului lor, privesc această situaţie cu justificată indignare. Nu ştim cine este „părintele" amintitei autogari, ne permitem totuşi să-l invităm să vadă cum „iarba nu mai creşte" pe locul operei sale. Sperăm că autorităţile însărcinate cu gospodăria oraşului nostru, vor pune fără întirziere capăt acestei situaţii. E. MOLDOVAN