Steaua Roşie, aprilie 1971 (Anul 22, nr. 76-101)
1971-04-20 / nr. 92
Anul XXIII. Nr. 92 (4.065) marţi, 20 aprilie 1971 4 pagini, 30 de bani Zilele şi in special nopţile din săptămîna trecută au determinat pe mulţi specialişti şi lucrători de pe ogoare să încetinească ritmul la insâmînţarea porumbului. Spre sfirşitul săptămînii însă, datorită încălzirii treptate a timpului, semănatul a continuat cu intensitate în majoritatea cooperativelor din judeţ Astfel, vineri şi simbătă s-au însămînţat aproape 6.500 ha cu porumb, sporind realizările de la 21 la 36 la sută din plan. Ritmul zilnic de lucru a fost de circa 3.250 ha, mai mare cu 650 ha decit cel prevăzut în planul operativ al campaniei. Multe cooperative agricole, ca cele din UNGHENI, GORNEŞTI, RICIU, POGACEAUA, SĂRMAŞU şi altele, la ora cînd apar aceste rînduri, au terminat sau sînt foarte avansate cu această lucrare. în unele părţi însă se mai manifestă, fără justificare, reţineri în privinţa trecerii cu toate forţele la semănat. Faţă de aceste reţineri trebuie să atragem atenţia că întrucît ne aflăm la 20 aprilie nu mai este nimic de aşteptat. Cu toate că temperatura aerului a înregistrat scăderi, în sol ea a continuat să se menţină în jur de 10° C, ceea ce nu dă nici un motiv de îngrijorare sau de amînare a acestei lucrări. Reîncâlzirea timpului, deci şi a stratului arabil, ne declară ing. IOAN OLTEANU, director general adjunct cu sectorul producţiei vegetale din cadrul Direcţiei generale a agriculturii . PERMITE ÎNSĂMÎNŢAREA MASIVĂ A PORUMBULUI ÎN TOATE ZONELE JUDEŢULUI. NE SURPRINDE FAPTUL — a spus interlocutorul — CĂ FĂRĂ NICI UN TEMEI, O SERIE DE UNITĂŢI DIN JURUL SIGHIŞOAREI, SAU DIN PARTEA DE SUS A REGHINULUI, MAI TĂRĂGĂNEAZĂ ŞI ACUM TRECEREA CU TOATE FORŢELE LA SEMĂNAT. ÎN ACEASTA SĂPTĂMÎNĂ, HOTĂRÎTOARE DE ALTFEL PENTRU SEMĂNATUL PORUMBULUI, TREBUIE SĂ EXISTE ÎN CIMP O ACTIVITATE INTENSĂ ÎN PRIMUL RIND ESTE NECESAR SĂ SE TERMINE CIT MAI REPEDE PLANTAREA CARTOFILOR PE SUPRAFAŢA DE CIRCA 700 HA RĂMASĂ PÎNĂ LA REALIZAREA INTEGRALĂ A PLANULUI. La semănatul porumbului, datorită stării vremii şi a solului, există condiţii să se depăşească cu mult ritmul zilnic planificat. DACĂ VOR FI FOLOSITE JUDICIOS TRACTOARELE ŞI CELE PESTE 400 SEMĂNĂTORI DESTINATE ACESTEI LUCRĂRI, EXISTĂ POSIBILITATEA CA LA SFIRŞITUL ACESTEI SAPTAMINI SA PUTEM RAPORTA INSAMINTAREA MAJORITĂŢII SUPRAFEŢELOR PREVĂZUTE CU PORUMB. Grăbind ritmul la semănat, se impune să se acorde maximă importanţă calităţii lucrărilor, respectîndu-se in special DENSITATEA Şl ADINCIMEA DE INCORPORARE A SEMINŢEI, CONFORM INDICAŢIILOR DATE. T. GABOR 5 RRHPMp! ■ ■ v* *' >. fjEte^ 1 V ■. • . - jf* Pretutindeni în judeţul nostru, acum, în epoca optimă, la însămînţarea porumbului se lucrează din plin, în fotografie, aspect de lucru la secţia lui Keszeg Gheorghe din Iernut. ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cum va fi vremea în această săptămîna? în săptămîna de la 12 la 18 aprilie 1971 vremea a înregistrat o răcire pronunţată pentru această perioadă datorită pătrunderii în regiunile noastre a unui aer arctic, răcire amplificată şi de procesul radiativ nocturn. in aceste condiţii, temperatura aerului a scăzut în judeţul Mureş pină la valori de minus 2 şi chiar minus 4 grade, ceea ce a favorizat producerea brumei la suprafaţa solului în zilele de 16 şi 17 aprilie. Menţionăm, cu titlu informativ, că astfel de scăderi de temperaturi ale aerului s-au mai produs în a doua jumătate a lunilor aprilie în anii 1969, 1959, 1955, 1948 etc. Precipitaţiile căzute în această săptămînă, sub formă de ploaie, lapoviţă sau ninsoare, au măsurat cantităţi reduse şi repartizate neuniform pe teritoriul judeţului. Cea mai mare cantitate de apă colectată din precipitaţiile căzute a fost de 10 litri pe metrul pătrat, în zona localităţii Neaua. Temperatura solului la 5 şi 10 cm adîncime, in zona agricolă a judeţului Mureş, nu a scăzut — chiar în condiţiile răcirii menţionate — sub plus 9 grade, iar în ultima zi a săptămînii temperatura solului a atins iar plus 11 grade. TIMPUL PROBABIL PENTRU SAPTÂMlNA ÎN CURS: Vremea continuă să se amelioreze treptat, mai cu seamă sub aspect termic. Cerul mai mult noros la început, cînd se vor semnala şi unele precipitaţii, va prezenta ulterior înnorări doar după-amiaza, precepitaţiile fiind restrînse teritorial. Se prevede ca temperatura aerului să oscileze între valorile minime de 1—6 grade şi maxime de 15—20 de grade. Vîntul va prezenta, după-amiaza, intensificări de scurtă durată suflind în general din vest şi nordvest. DUMITRU MARINICA şeful Staţiei meteorologice Tîrgu Mureş PUBLICAM IN PAGINA A 3-A ALTE STIRI ASUPRA DESFĂȘURĂRII CAMPANIEI A GRICOLE DE PRIMÄVARA. Sesiune ştiinţifică consacrată sărbătorir semicentenarului partidului in zilele de 21—22 aprilie va avea loc, la Cabinetul judeţean de partid, în organizarea Comitetului judeţean de partid Mureş şi a Comitetului municipal de partid Tîrgu-Mureş, o sesiune ştiinţifică consacrată sărbătoririi semicentenarului Partidului Comunist Român. În cadrul şedinţei plenare de miercuri, 21 aprilie (ora 10, sala nr. 24), vor fi prezentate următoarele comunicări: Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid: „Importanţa istorică a creării Partidului Comunist Român. Constituirea primelor organizaţii ale partidului in judeţul Mureş"; Ernest Szotyori, secretar al Comitetului judeţean de partid: „Conducerea ştiinţifică a întreprinderilor industriale"; Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tîrgu- Mureş: „Perfecţionarea conducerii de către partid a societăţii în etapa actuală"; Liviu Sebestyén, secretar al Comitetului judeţean de partid: „Importanţa dezvoltării conştiinţei socialiste in actual- etapă de dezvoltare a ţării noastre. Folosirea mijloacelor înaintate de investigare a opiniilor în sprijinul activităţii de propagandă". In continuare se vor desfăşura lucrările în cadrul secţiilor: istorie (21 aprilie, ora 16 şi 22 aprilie, ora 16 , în sala nr. 24); economie industrială (21 aprilie, ora 16, sala nr. 17 şi 22 aprilie, ora 16, sala nr. 17); economie agrară (21 aprilie, ora 16 — sala nr. 20); filozofie şi ştiinţe politice (21 aprilie, ora 16 — sala nr. 23); sociologie (21 aprilie, ora 16 — sala nr. 19). Comunicările ce urmează a fi prezentate de către activişti de partid, cercetători de la Centrul de ştiinţe sociale din Tg.-Mureş, cadre didactice din învăţămîntul superior şi mediu, specialişti din economia industrială şi agrară ş. a. va cuprinde numeroase date şi referiri la judeţul nostru în domeniile respective. Ziarul nostru va relata desfăşurarea lucrărilor acestei sesiuni ştiințifice. La faza republicană al pionierilor şi şcolarilor Sâmbătă şi duminică, pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare, s-a desfăşurat faza republicană a Festivalului cultural-artistic al pionierilor şi şcolarilor, manifestare închinată jubileului semicentenarului Partidului Comunist Român de la 8 Mai. La faza de la Baia Mare a celei de-a doua ediţii a festivalului amintit au participat formaţiile reprezentative, clasificate la fazele judeţene, ale judeţelor Mureş, Satu Mare, Sălaj, Maramureş, Cluj şi Bistriţa-Năsăud. Deschiderea etapei republicane de la Baia Mare a revenit pionierilor şi şcolarilor mureşeni care au adus, prin programul lor, un călduros şi sincer omagiu partidului, conducătorul încercat şi înţelept al poporului nostru în vasta operă de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Ei au adus pe scena concursului specificul folclorului mureşean, atmosfera cuceritoare a copiilor la şcoală şi în vacanţă, preocupaţi de cultivarea talentelor lor. Mureşenii au mers la concurs cu unele dintre formaţiile şi creaţiile lor cele mai reuşite: formaţii de genuri diferite, 2 solişti vocali şi 2 recitatori, clasaţi pe primele locuri la faza judeţeană. Au făcut o bună impresie formaţia de dansuri a Şcolii generale din Frunzeni (instructor Zaharie Vultur, învăţător), plasată pe locul al doilea la ediţia întîi a concursului pionierilor şi şcolarilor. Ea a interesat publicul şi juriul prin originalitatea suitei de dansuri de pe Valea Luţului, prin interpretarea autentică şi valoroasă pentru perfecţiunea tehnică, prin frumuseţea costumelor originale şi străvechi. A atras atenţia în mod deosebit şi formaţia de dansuri moderne din Tîrgu-Mureş (instructor Olga Székely). Originalitatea acestei formaţii stă în faptul că ea interpretează dansuri tematice pentru copii ale lor şi intrepretate de ei — ,,La şcoală" şi „In vacanţă". Calitatea formaţiei stă şi in ingeniozitatea montării dansurilor, a interpretării lor, a costumelor. Au plăcut şi celelalte puncte ale programului interpretate de orchestra de muzică populară a Şcolii generale nr. 3 din Sighişoara, formaţia de mandoline a Casei de copii din Miercurea Niraj, grupul vocal al Şcolii de Festivalului la gii nerale nr. 12 din Tîrgu-Mureş, formaţia de fluieraşi a Liceului din Sovata, corul Şcolii generale din Sîngeorgiu de Mureş, grupul folcloric al Şcolii gene-OLGA APOSTOL Fotografii de I. KONCZ (Continuare în pag. a 3-a) ..vaAiai---- Formaţia de dansuri a Şcolii generale din Frunzeni, interpretînd o suită de dansuri de pe valea Luţului. Formația de dansuri moderne a Casei pionierilor din Tg.-Mureș, interpretînd un dans tematic. ACTUALITATEA INTERNATIONALA Pagina a 4-a: Plecarea la Sofia a delegaţiei P.C.R. care va participa la cel de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar Luni la amiază a plecat la Sofia delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar. Din delegaţie fac parte tovarăşii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., şi Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad şi Ion Cîrcei, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Au fost de faţă Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Populare Bulgaria la Bucureşti şi membri ai ambasadei. (Agerpres) La C.P.L. Reghin . Rezultatele de ansamblu sunt umbrite de neajunsurile de la P.A.L. Primul trimestru a trecut, întreprinderile industriale îşi fac bilanţul realizărilor obţinute pînă la sfirşitul lunii martie. Un astfel de bilanţ s-a făcut şi la Complexul pentru prelucrarea lemnului din Reghin. Pe ansamblu, la acest complex s-au obţinut rezultate bune. In trimestrul I s-a realizat peste prevederi o producţie globală în valoare de 3.800 mii lei şi o producţie marfă de 5.200 mii lei. Aceste depăşiri de plan sunt egale cu 600 mc de cherestea răşinoase, 700 mc cherestea de fag, 600 mc cherestea diverse esenţe, 130 mc de deşeuri de răşinoase pentru celuloză etc. Aceste cifre vorbesc de la sine despre eficienţa muncii întregului colectiv, în frunte cu comuniştii, care a depus eforturi susţinute în vederea obţinerii unor rezultate tot mai semnificative cu care să cinstească măreaţa aniversare — semicentenarul partidului. După cum arătam mai sus activitatea de ansamblu a complexului este bună, lucru foarte îmbucurător, mai ales dacă ţinem cont de valoarea producţiei dată peste plan. Aceasta este o dovadă vie, cît se poate de convingătoare în privinţa aprecierii muncii oamenilor, a hotărîrii lor de a transpune în viaţă sarcinile actuale cu privire la creşterea eficienţei muncii în toate compartimentele. Insă, cu toate aceste rezultate demne de laudă, trebuie să arătăm că în activitatea complexului din Reghin mai persistă o serie de neajunsuri care lună de lună vămuiesc o parte din rodul muncii colectivului, împiedicîndu-l să obţină rezultate pe măsura eforturilor depuse. Neajunsurile de care aminteam sunt generate de greutăţile repetate în aprovizionarea cu piese de schimb a fabricii P.A.L. şi cu unele materiale necesare unităţii de ambarcaţiuni şi instrumente muzicale. La acestea mai trebuie adăugate şi unele deficienţe manifestate în activitatea comitetului de direcţie în domeniile organizării şi conducerii procesului de fabricaţie, asigurării acestuia cu material lemnos de calitate corespunzătoare etc. Toate aceste neajunsuri au o influenţă negativă asupra procesului de fabricaţie, a funcţionării maşinilor şi utilajelor la întreaga capacitate, provocînd pierderi de producţie care pentru a fi recuperate cer eforturi în plus din partea muncitorilor. In luna martie la fabrica de P.A.L. procesul de producţie a stagnat 120 de ore, din care 83 din cauza lipsei garniturilor (din import) de etanşare a cilindrilor de la presă, iar 37 de ore din cauza capacităţii reduse de funcţionare a uscătorului, care nu a putut asigura cantităţile necesare de aşchii din lemn (care au un procent mare de umiditate necesitind un timp mai prelungit de uscare) pentru moară. La rîndul ei, moara nu a funcţionat la capacitate din care cauză a suferit ritmicitatea întregului flux tehnologic. Acesta este lanţul defectelor care au determinat conducerea combinatului să ceară Ministerului Industriei Lemnului diminuarea planului trimestrului I (reaşezare după dînşi) cu 50.000 mp de plăci aglomerate, cantitate care a fost trecută în contul trimestrului trei. Deci, beneficiarii complexului din Reghin au fost şi sunt puşi în situaţia de a nu-şi putea realiza integral sarcinile de plan şi la rîndul lor i-au pus în încurcătură pe beneficiarii lor şi aşa mai departe. .. Iată ce înseamnă nerealizarea şi nelivrarea la termen a produsului finit. In prezent, timp de vreo 20 de zile, fabrica de P.A.L. se află în revizia anuală, deci restanţele faţă de beneficiari nu vor putea fi recuperate nici în trimestrul II. Aceeaşi situaţie se va menţine in trimestrul III, cind de altfel, planul este cel mai mare dintre toate trimestrele adăugîndu-i-se şi restanţa de 50.000 mp de plăci aglomerate din trimestrul I. Aşa fiind lucrurile e greu de presupus că se vor putea recupera toate rămînerile în urmă. Această concluzie am desprins-o şi din discuţia purtată cu directorul complexului care ne-a informat că planul anual este mai mare decit capacitatea de producţie a fabricii, fără a mai lua in seamă stagnările accidentale. De acest lucru a fost încunoştiinţat ministerul dar fără nici un ecou. Plecînd de la acest fapt şi de la restanţele existente la ora actuală e greu de crezut că pe viitor livrările către beneficiari să fie făcute la timp şi în cantităţile prevăzute în contracte. întrebarea e: cum se vor descurca aceşti beneficiari care contează pe cantităţile de plăci aglomerate contractate cu complexul din Reghin? Iată deci cum din cauza lipsei unor piese de schimb nu prea scumpe, care e adevărat că se importă (aşa cum arăta directorul complexului) anual se pierd milioane de lei. Realizarea integrală a planului este influenţată şi de unele carenţe de planificare, precum şi de propriile defecte în organizarea şi conducerea procesului de producţie. Lipsurile arătate şi altele care mai persistă în activitatea complexului din Reghin cer măsuri urgente la nivel de complex, combinat şi chiar de minister, măsuri prin care să fie eliminate deficienţele amintite. I. HUSAR In acest număr: fynfUCfoCC'Cl' SPORTIVĂ (pag a lla)