Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)

1971-07-22 / nr. 172

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Agenție sporită propagandei agricole prin intermediul căminului cultural Printre multiplele forme înscrise în agenda de lucru a căminelor culturale un loc de frunte trebuie să-l ocupe şi propaganda agricolă a cărei necesitate este dictată de înseşi interesele oamenilor muncii din mediul rural, de specificul fie­cărei localităţi, precum şi de ridi­carea nivelului ştiinţific al fiecărui cetăţean. Modul cum se desfăşoa­ră această propagandă trebuie să fie şi el variat, pornind de la for­mele cele mai simple — discuţii individuale, informări, la cele mai dezvoltate — simpozioane, mese rotunde, dezbateri colective. La căminul cultural din comuna Riciu am găsit o activitate cu bu­ne rezultate în acest sens, avîndu­­se în permanenţă în vedere aceste modalităţi de informare şi dezba­tere cu masele largi de ţărani coo­peratori a normelor agro-zootehni­­ce, privind creşterea şeptelului şi a producţiei la hectar. Astfel a a­­vut loc conferinţa „Să valorificăm fiecare bucată de teren pentru creşterea producţiei agricole", ţi­nută de directorul căminului cultu­ral Petre Chiorean. De un preţios ajutor pentru săteni a fost masa rotundă „Cointeresarea şi răspun­derea cooperatorilor în creşterea producţiei agricole" la care au participat peste 100 de ţărani cooperatori şi s-a bucurat de spri­jinul deplin al conducerii C.A.P., în frunte cu preşedintele Vasile Vasa şi inginerul-şef Marian Crah­­maliuc. Masa rotundă a dezbătut o gamă foarte variată de aspecte ale muncii în C.A.P. privind atît problemele de retribuire a muncii ţăranilor cooperatori, cit şi cele legate de sporirea producţiei ani­male şi agricole. Un interes major a fost acordat creşterii fertilităţii solului şi elibe­rării unor însemnate suprafeţe de teren de sub stăpînirea apelor, o­­peră căreia i-a fost dedicată incă din primăvară o însemnată canti­tate de muncă. In acest scop la cinematograful căminului cultural au fost programate citeva filme documentare, printre care „Pămîn­­turi smulse apelor", care au fost de un real sprijin țăranilor coope­ratori. De altfel propaganda agri­colă prin filme documentare este o preocupare statornică la cămi­nul cultural din Riciu programîn­­du-se cu regularitate în urma u­­nor consfătuiri, adunări populare sau precedînd filmele artistice. — Ce alte forme propagandisti­ce aţi folosit?, l-am întrebat pe di­rectorul căminului cultural. — La căminul cultural dispunem şi de un centru de documentare unde există „cutia cu întrebări şi răspunsuri“ în care cetăţenii co­munei noastre introduc un bileţel cu întrebările din domeniul care îi interesează: agricol, cultural, politic. Din colectivul centrului de documentare fac parte 11 membri —■ profesori, medici, ingineri, — care întocmesc răspunsurile şi pe care le dau cu ocazia unor adu­nări pentru că, credem că acestea antrenează o masă mai mare de oameni. De asemenea folosim „Gazeta de perete" unde sunt afi­şate şi articole pe teme agrare. In viitor ne preocupă să folosim cu mai mult randament brigada ştiin­ţifică, cu sprijinul căreia vom or­ganiza în luna august un simpo­zion cu titlul „Programul de mo­dernizare şi creştere a animalelor în judeţul Mureş", precum şi alte­le care să sprijine eficient activita­tea propagandistică nu numai a­­gricolă, ci şi din alte domenii de activitate, pentru ca locuitorii co­munei noastre să fie la curent cu toate noutăţile, să cunoască în profunzime întreaga politică inter­nă și externă a partidului nostru. ION CIURDARU BARAŢI DRUMURILE LUNGI CARE CIRCULĂ LEGUMELE! Scurtarea căilor pe care trebuie să le facă mărfurile de la produ­cător la consumator are o mare im­portanţă atît economică cît şi socia­lă. Cu cit ele parcurg un drum mai scurt, cu atit ajung mai repe­de la consumator şi cu atît sim­t mai mici cheltuielile de transport. Dacă la alte produse această pro­blemă e mai puţin observată, la legume şi fructe este deosebit de vizibilă. Aduse pe cele mai scurte căi, intr-un timp cit mai scurt, le­gumele şi fructele ajung în maga­zinele de desfacere şi de aici la consumator în stare proaspătă, de calitate bună. Tocmai de aceea, cultura legumelor a fost concen­trată în jurul oraşelor şi centrelor muncitoreşti, asigurîndu-se posi­bilităţi pentru aprovizionarea ra­pidă, cu produse proaspete, a oraşelor şi centrelor muncitoreşti. La Nazna, localitate situată în imediata apropiere a muncipiului Tg.-Mureş şi chiar aparţinătoare acestuia, există o fermă speciali­zată în cultura legumelor, funcţio­­nind în cadrul Asociaţiei intercoo­­peratiste Tg.-Mureş, director Cal Tiberiu. Pentru valorificarea legu­melor, ferma din Nazna a încheiat contracte de livrare cu C.L.F. Tg.­­Mureş. In baza contractelor, s-au în­tocmit şi grafice de livrare, pe zi­le. Pentru zilele de 15 şi 16 iulie, de pildă, în baza graficului, tre­buia să livreze pentru C.L.F. Tg.­­Mureş 4.000 kg de morcovi, 4.000 legături de pătrunjel şi 1.600 kg de fasole verde. Ferma cultivă şi castraveţi, însă, la întocmirea gra­ficului de livrare, nu a declarat po­sibilităţi de predare. Cu regret, însă, faţă de canti­tăţile prevăzute în graficul de li­vrare, ferma din Nazna a predat foarte puţin. Concret, a predat nu­mai 1.975 kg de morcovi, 300 le­gături de pătrunjel şi 1.385 kg de fasole verde. N-a avut oare posi­bilităţi pentru mai mult, pentru a respecta graficul de livrare? Con­statările făcute la faţa locului de un colectiv al Consiliului Economic împreună cu organele locale de stat şi economice au arătat că le­gume au existat, dar ele au apu­cat alte căi, în afara judeţului, fă­ră a exista în acest scop contrac­te. Numai într-o singură zi, în 16 iulie, de la ferma legumicolă din Nazna, au pornit pe drumuri lungi, în afara judeţului, 1.630 kg de morcovi, 220 kg fasole verde, 1.300 legături de pătrunjel şi 1.200 kg de castraveţi. Da, da, au plecat afară din judeţ tocmai produse cu care unele unităţi de desface­re din Tg.-Mureş au fost aprovizio­nate necorespunzător. Pentru a face faţă solicitărilor populaţiei, C.L.F. Tg. Mureş a trebuit să adu­că produsele respective de la dis­tanţe foarte mari, cum ar fi, de pildă, Scorniceşti-Olt şi Corabia. Ferma legumicolă din Nazna a avut în acele zile şi 5.000 kg de varză timpurie, pe care nu ştia cum s-o valorifice, negăsind benefici­ari. Dovedind înţelegere, C.L.F. Tg.­­Mureş a preluat această varză. Conducerea fermei însă n-a în­ţeles obligativitatea respectării gra­ficului de livrare la celelalte pro­duse, făcînd ca produsele ce erau necesare la Tg.-Mureş să apuce pe alte căi. Cei în drept vor trebui să ia astfel de măsuri încît pe vii­tor să bareze aceste drumuri. înşelăciune curată Se mai întîmplă, şi nu rar, ca unele produse de calitate interioa­ră să fie vîndute la preţuri supe­rioare. Aceasta datorită superficia­lităţii cu care se face uneori re­cepţia legumelor şi fructelor. Sînt şi cazuri cînd, chiar recepţionate la clasa a II—a, lucrătorii din maga­zine vînd produsele la preţuri de calitatea întîi. Aceasta înseamnă înşelăciune curată. In ziua de 16 Iulie, colectivul de control a constatat că la chioşcul „Gostat" nr. 4, situat în strada 7 Noiembrie, responsabil Schön Francisc, s-au recepţionat piersi­cile cu pulpă albă, aduse de Oc­­tavian Săcăleanu, delegatul I.A.S., la preţul de 6,45 lei kilogramul, cu mult peste preţurile în vigoare în acea zi. In acea zi, preţurile la piersici erau de 3,85 lei calitatea I şi 2,95 lei/kg calitatea a ll-a. In cadrul acestor preţuri trebuia să se facă recepţia, deoarece piersi­cile aduse de Octavian Săcăleanu erau o parte de calitatea I, iar altă parte de calitatea a ll-a. Bine­înţeles, cu prilejul controlului, pier­sicile au fost clasate în calitatea corespunzătoare, luîndu-se totoda­tă măsuri de sancţionare împotriva gestionarului, care a dovedit mul­tă superficialitate la recepţie. I I PE Şahiştii Ciocîltea şi Ungureanu oaspeţi ai tinerilor din tabăra de la Gurghiu Vacanţa de vară a elevilor din învăţămîntul de cultură generală constituie pentru fiecare un fericit prilej de reconfortare fizică, pre­cum şi al învestirii cu noi valenţe instructiv-educative. Intr-un aseme­nea context se înscriu şi acţiunile recreativ-educative desfăşurate de elevii­ şahişti prezenţi in satul o­­limpic Gurghiu-Mureş. Aici sunt prezenţi elevi fruntaşi din întreaga ţară, finalişti ai celui de al lll-lea concurs naţional de şah şcolar, or­ganizat sub auspiciile Comitetului Central al U.T.C. Recent, tinerii şahişti au trăit momente de majoră satisfacţie, prilejuite de vizita a doi fruntaşi ai şahului românesc: Victor Ciocîltea şi Emil Ungureanu. Prezenţa celor doi maeştri le-a oferit acestor tineri prilejul confruntării forţei în compania unor reprezentanţi ai e­­litei şahului nostru. După ce maestrul internaţional Victor Cio­cîltea le-a împărtăşit tinerilor şa­hişti momente emoţionante din ac­tivitatea sa din ţară şi de peste hotare, perseverenţa şi metodele folosite în ridicarea continuă a măiestriei sportive, au fost organi­zate două simultane de şah. La terminarea simultanului susţinut în faţa celor 19 elevi, Victor Ciocîltea a remarcat cu satisfacţie spiritul de luptă şi comportarea promiţă­toare a majorităţii participanţilor (Victorie: Kelemen Tibor — jud. Covasna, Remize, Kutnic Alexan­dru — Arad, Briscan Ioan — Să­laj, Călugăr Emil, — Cluj, Cormoş Radu — Alba, Pînzaru Nicolae — Iaşi şi Dăscălescu Petre — Galaţi). In celălalt simultan în faţa ma­estrului Emil Ungureanu, s-au pre­zentat 18 eleve, dintre care numai Ciurel Angela (jud. Mehedinţi) a reuşit să consemneze remiza. La terminarea celor două simultane tinerii şahişti din tabăra Gurghiu le-au făcut o caldă manifestare de simpatie celor doi fruntaşi ai şa­hului românesc. GHEORGHE GIURGIU I­­ I I I I 0 Ia 1aa A n D Cinema JOI. 22 IULIE TG.-MUREŞ — Arta: O floare şi doi grădinari (ambele serii — la orele 16—14—17— 20). Select: Re­gele Lear (ambele serii — la orele 10—16—19). Progresul: A­­larmă în munţi. Tineretului: îm­puşcături pe portativ. Flacăra: Ultimul mohican. SIGHIŞOARA — Lumina: Adio, Granada. LU­DUȘ — Flacăra: Cinci pentru infern. IERNUT — Lumina: Mi­­hai Viteazul. SARMAȘU — Popu­lar: Cîntec de leagăn. REGHIN — Patria: Los Tarantos. Victo­ria: Marele semn albastru. TÎR­­NAVENI — Melodia: Genoveva de Brabant. SOVATA — Doina: Trandafiri roşii pentru Angelica. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular. Soarele alb al pustiului. FlNTÎNELE — Patria. Nu vreau să mă însor. MIERCUREA NI­­RAIULUI — Nirajul. Cintecele mării. JOI. 22 IULIE 17,30 — Emisiune în limba ma­ghiară; 18,30 — La volan. Emi­siune pentru conducătorii auto. 18,50 — Timp și anotimp în a­­gricultură; 19,20—1001 de seri; 19,30 — Telejurnalul de seară, sport; 20,10 — 15 minute despre sănătatea dv. Cura heliomarină; 20,20 — Antologia umorului: Max Linder; 21,35 — Cadran in­ternaţional; 22,20 — Interpretul săptămînii: Dorina Drăghici; 22,40 — Film documentar: No­­wa-Huta; 22,55 — Telejurnalul de noapte. VINERI, 23 IULIE 17,00 — Cupa vacanţei. Cicluri sportive pentru şcolari; 18,00 — Căminul; 18,50 — Lumea copii­lor; 19,10 — Tragerea Loto; 19,20 — 1001 de seri; 19,30 — Telejur­nalul de seară, sport; 20,10 — Film artistic: Pădurea spânzura­ţilor; 21,45 — Selecţiuni din Concursul naţional de creaţie şi interpretare de muzică uşoară românească — Mamaia 1971; 22,30 — Telejurnalul de noapte. VINERI, 23 IULIE în limba română: 6,30—7: Jur­nal de dimineaţă. Ştiri. Sfatul medicului. Muzică. 16,30—18: Cronica actualităţii. Muzică u­­şoară. Moment liric: Versuri de Vasile Alecsandri. Temă cu va­­riaţiuni de Marţian Negrea. Pe undele tinereţii. Muzică. In limba maghiară. 6—6,30: E­­misiune pentru crescătorii de a­­nimale. Muzică populară. 18— 19,30: Cronica actualităţii. Cin­­tecul săptămînii. Agenda indus­trială.. Muzică ușoară româneas­că. Studioul femeilor. Pronoexpres Rezultatele tragerii din 21 iu­lie 1971: Extragerea I: 2, 32, 25, 16, 7, 17 Fond de premii: 1.970.306 lei Extragerea a ll-a: 27, 26, 3, 31, 41 Fond de premii: 1,084.330 lei Televiziune Radio Tg.-Mures I i i I I 1 i 1 I 1 I I I i a SPORT Meciuri internaţionale la Tîrgu-Mureş Joi, 22 iulie şi duminică, 25 iulie stadionul „23 August" din Tg.-Mu­reş va găzdui două întîlniri inter­naţionale de fotbal, în meciul de joi, divizionara „A" A. S. Armata Tg.-Mureş va întîlni echipa Tata­bánya din R. P. Ungară. Duminică noua promovată în divizia „A", formaţia A. S. Arma­ta Tg.-Mureş va susţine un meci cu echipa Vörös Meteor din Bu­dapesta. Meciurile vor începe la ora 18. In deschidere vor avea loc întîlniri între echipe de pitici. Evoluţia handbaliştilor la Debreţin La Debreţin, în R. P. Ungară, a avut loc un turneu internaţional de handbal la care au participat şase echipe masculine din Bulga­ria, R. D. Germană, Iugoslavia, Cehoslovacia, Ungaria şi România. Reprezentanta ţării noastre, e­­chipa selecţionată a municipiului Tg.-Mureş, antrenată de prof. Lu­dovic Berekméri, a obținut urmă­toarele rezultate: Cu S. V. Corvina Hvezda Bra­tislava 14—12; cu Dózsa Debreţin (cîştigătoarea turneului) 20—20; cu Lokomotiv Dresda 18—18; cu O. F. Akademik Sofia 18—22; cu Ser. Apatin (Iugoslavia) 16—20. După încheierea turneului, cla­samentul se prezintă astfel: .1. J­ózsa Debreţin 9 puncte; 2. O. F. Akademik Sofia 8 puncte; 3. Sef. Apatin (Iugoslavia); 4. S.V. Corvina Hvezda Bratislava; 5. Se­lecţionata Tg.-Mureş 4 puncte; 6. Lokomotiv Dresda 1 punct. La încheierea turneului, într-un cadru festiv, au fost atribuite trei cupe individuale pentru cel mai tehnic jucător, pentru golgeterul turneului şi pentru cel mai bun portar. Două dintre aceste trei cu­pe au revenit handbaliştilor tîrgu­­mureşeni. Cupa pentru cel mai tehnic jucător a revenit lui Nico­­lae Maşca, iar cea acordată gol­­geterului turneului a revenit lui Constantin Odaie care a înscris 25 goluri, ambii din Tg.-Mureş. Cel mai bun portar a fost Ştefan Sza­bó de la Dózsa, urmat de Ioan Fülöp (Tg.-Mureş). IOAN PAUŞ Descoperiri arheologice la Brîncoveneşti în continuarea cercetărilor din anul trecut, in castrul roman de la Brîncoveneşti, s-au desfăşu­rat timp de trei săptămîni (22 iunie — 15 iulie) săpături de mare amploare, obţinîndu-se importante rezultate arheologi­­co-istorice. Lucrările au fost e­­fectuate de Institutul de istorie şi arheologie din Cluj şi de Mu­zeul judeţean din Tg.-Mureş. S-a reuşit să se stabilească dimensiunile exacte, orientarea, elementele de fortificaţie şi fa­zele de construcţie ale acestui important castru. Demn de notat este faptul că acest castru, deşi era cu­noscut in literatura de specia­litate de aproape un veac şi jumătate, totuşi el nu a fost cercetat decit acum prin săpă­turi sistematice. S-au descoperit monumente sculpturale, inscripţii pe piatră, ceramică, monede şi alte mate­riale documentare care urmea­ză să fie publicate, ulterior, de­taliat, de cercetătorii dr. D. Pro­­tase, cercetător la Institutul de istorie şi arheologie din Cluj şi A. Zrinyi, muzeograf la Muzeul judeţean Tg.-Mureş. jjjPffrtor ■ Un loc care îmbie: Complexul de la ștrandul „Bradul" din Toplița. VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş a fost de 16 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se ameliorează treptat, cerul va fi schimbător, izolat vor mai că­dea precipitaţii slabe sub formă de averse. Temperatura în u­­şoară scădere mai ales noap­tea, când minimele vor fi cuprin­se între 7—12 grade, maximele în cursul zilei intre 19—23 de grade. Vintul prezintă intensifi­cări temporare din nord-vest și nord. I­­ Teatrul de stat de păpuşi Tg.-Mureş anunţa un concurs pentru ocuparea posturilor de actori Buim­itori CONCURSUL VA AVEA LOC LA 16 AUGUST 1971, LA ORA 10, LA SEDIUL TEATRULUI. Candidaţii vor prezenta la înscriere (pină la data de 10 au­gust) o cerere şi fotocopia diplomei de bacalaureat. Informaţii suplimentare se pot obţine la secretariatul literar al teatrului: Tîrgu-Mureş, str. Poştei 2. Tel. 14390. MICA PUBLICITATE VÎND OPEL RECORD 1500, Tip 64. Informaţii: telefon 1.56.92 Tg.-Mureş. VÎND CASĂ în comuna Gur­­ghiu. Informaţii: Cluj, str. Ţebei nr. 15. Pop, telefon 1.20.05. VÎND URGENT Trabant 601. îndurerata familie anunţă încetarea din viaţă a scumpu­lui lor soţ, tată, socru şi bunic BRUSTUR IOAN, în vîrstă de 58 de ani. Înmormîntarea va avea loc la data de 23 iulie 1971, ora 14, în satul Lechinţa de Mureş. Informaţii: Reghin, str. Dedra­­dului nr. 3. VÎND DACIA 1100 cu 11.000 km. Informaţii piaţa Mărăşeşti nr. 8 Tg.-Mureş. CUMPĂR STRUNG de cel pu­ţin 1500 mm între chernere. O­­ferte la ziar. OCAZIE UNICA IN PERIOADA 19 IULIE 30 AUGUST TIRG DE VARĂ 30VI REDUCERE DE PREŢ LA UNELE:­­ ţesături de bumbac şi mătase tricotaje confecţii şi încălţăminte de vară W marochinărie. Sortimente variate găsiţi in unităţile comerţului de stat şi cooperatist. I fis Is* s !­ \ fiNt i\ISIV fis Trafic de... concedii medicale In viața fiecărui om apar a­­cele nedorite perioade cînd or­ganismul este învins de anumi­te maladii. In vederea recupe­rării, pentru administrarea tra­tamentului indicat, serviciile medicale de specialitate acordă concedii de boală celor aflaţi în astfel de situaţii sau, în ca­zuri grave, dispun internarea bolnavilor. De regulă, cei în cauză aş­teaptă cu nerăbdare să-şi reca­pete vigoarea pentru a se pu­tea reintegra în viaţa cotidiană. Apar însă cazuri deosebit de curioase, şi în acelaşi timp con­damnabile, cînd unii încearcă să facă un veritabil trafic de concedii medicale. ... Cornelia Gavra, în etate de 22 ani, este țesătoare la Combinatul textil din Sighișoa­ra. Imbolnăvindu-se, tînăra a primit 8 zile de concediu medi­cal pentru perioada 15—22 fe­bruarie 1971. Pe măsură ce zilele treceau, Cornelia dorea să stea cît mai mult în stare de inactivitate profesională. După epuizarea concediului medical, în mod fi­­resc, C. G. trebuia să se pre­zinte la locul de muncă. Nea­­vînd însă chef, a luat hotărîrea să-și încerce norocul. A privit insistent actul oficial pînă cînd și-a spus că... mici modificări ar mai putea-o scuti de muncă. In consecință, cu ajutorul unui stilou, a transformat cifra 22 în 28 ca şî cum concediul medical ar expira la 28 februarie 1971. Totodată, în locul cifrei 8 a fă­cut 14, atestînd că durata con­cediului medical ar fi nu de 8, ci de 14 zile. După ce s-a mai plimbat 6 zile s-a prezentat la serviciu, şi a depus cu senină­tate certificatul medical... a­­justat. N-a reuşit însă să înşele vigi­lenţa celor de la serviciul finan­ciar, şi astfel n-a mai primit ba­nii pe care spera să-i obţină MORALA­CONDUITA pentru cele 6 zile nelucrate. Deferită justiţiei, a reuşit să in­tre în schimb într-un „conce­diu" special, pentru 7 luni. ...Certificatul de concediu medical nr. 8487/1970 emis de cabinetul ginecologic din ca­drul Policlinicii Sighişoara, a­­testă că Georgeta Cîmpeanu, angajată la Combinatul textil Sighişoara a beneficiat de 2 zi­le concediu medical în perioa­da 2—3 februarie 1970, cu diagnosticul de cistită, şi de al­te 3 zile în perioada 14—16 fe­bruarie 1970 cu diagnosticul de........cinstită". Greşeala de o literă din diagnostic nu aparţi­ne medicului, care, nu ne în­doim, a avut deplină încredere în cinstea pacientei. Greşeala aparţine lui G.C. titulara certificatului medical care primise numai 2 zile de concediu medical pentru zilele de 2 şi 3 februarie 1970, dar nu s-a prezentat la serviciu în ziua de 14 februarie 1970. Deoarece nu depusese încă certificatul de concediu medical la unitate, s-a gîndit că i-ar prinde bine să mai stea acasă cîteva zile și a operat falsul care o tră­dează bolnavă de necinste. Fără ezitări, „bolnava" a tre­cut la fapte, oferindu-și alte trei zile de concediu medical. Dacă în privinţa cifrelor care a­­testau negru pe alb că Geor­geta C. beneficiase în total de 5 zile de concediu medical, nu dovedeau nici o suspiciune, diagnosticul de... „cinstită" era prea de tot. Urmarea? G. Cîmpeanu n-a mai beneficiat de indemnizaţia pe care sconta şi în plus, s-a adăugat un con­cediu cu totul legal, la închi­soare, pe o perioadă de 7 luni. Acelaşi procedeu l-a folosit şi Rozalia Tuli de la Combinatul de sticlă şi faianţă din Sighi­şoara. Şi-a atribuit şi ea 3 zile de concediu medical, fără şti­rea şi cunoştinţa celor în drept. A avut în mod firesc soarta ce­lor care, ca şi ea, au făcut tra­fic de concedii medicale. Cura pe care traficantele ur­mează să o înceapă va avea desigur darul să te vindece de maladia gravă care le-a cu­prins subit. Profilaxia socială şi-a spus şi îşi va spune şi în viitor cuvîntul. MIRCEA PAŞCA procuror al procuror 0 Aar m a? /^ar/aBT/ mm s 4b/ * <ur *- mm / mm

Next