Steaua Roşie, iulie 1971 (Anul 22, nr. 154-180)
1971-07-11 / nr. 163
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA !TEjjUji B05IE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Acţionaţi hotărî! PENTRU STRÎNGEREA RECOLTEI Şl APĂRAREA EI DE EFECTUL NEGATIV AL EXCESULUI DE UMIDITATE Griul cu spic bogat a dat în prig: orzul se află în plină perioadă de recoltare. Peste tot întîlnim culturi frumoase de sfeclă şi cartofi, furaje din abundenţă. Iată-ne deci in Plin „vîrf“ de campanie care datorită ploilor abundente din săptăminile trecute se desfăşoară în condiţii deosebite. Cooperatorii, mecanizatorii sau lucrătorii din I.A.S. dau in aceste zile bătălia pe două fronturi: stringerea şi depozitarea recoltei fără pierderi şi apărarea ei contra efectelor negative ale excesului de umiditate. Iată cîteva secvenţe surprinse vineri în teren cu ocazia unui raid-anchetă. AU TERMINAT RECOLTAREA ORZULUI In raza comunei Ierut la cooperativele agricole din Cipău, Ierut, Deag şi Sălcud combinele şi secerătorii recoltau orzul de pe ultimele suprafeţe. De la tovarăşul Nicolae Joldiş, secretarul comitetului comunal de partid aflăm că cele 4 cooperative din raza comunei termină până în seară secerişul orzului pe cele 218 ha. Recolta este bună de peste 3.000 kg la ha. Concomitent presele, atelajele şi remorcile acţionează din plin la balotarea şi transportul paielor în vederea eliberării terenului unde urmează culturile duble. Tractoarele au intrat deja la arat iar la ora cînd apar aceste rînduri 10 combine de la temut „muşcă“ lacom din lanurile de grîu. Secerişul orzului s-a încheiat şi la cooperativa din Bahnea. Primele care au terminat această lucrare, cu două zile în urmă, au fost brigăzile I şi HL Munca s-a desfăşurat şi se desfăşoară aici în flux, recoltat balotat şi, transport paie, executarea arăturilor şi semănatul celei de a doua culturi. Pînă acum au fost însămînţate în cultură dublă peste 20 ha. Luni va începe aici şi treieratul orzului recoltat manual. După cum ne declară inginerul şef Kiss, băieţii din secţia de mecanizare condusă de Ironim Şerban şi-au făcut pe deplin datoria. Combinele funcţionează ca „ceasul“. Intre combinări există o pasionantă întrecere pentru ocuparea primelor locuri la calitate şi cantitate deoarece în funcţie de aceasta ei vor fi recompensaţi de către C.A.P. Consiliul de conducere a hotărît să acorde premii primilor fi clasaţi, în funcţie de locul ocupat, de rite 260—120 kg de grîu. Metoda de cointeresare este bună şi merită să fie extinsă şi în alte unităţi. DE CE NU MERG PRESELE DE BALOTAT? Şi la cooperativa agricolă din Corneşti-Tîrnavă s-a terminat secerişul orzului, în brigada I şi II s-au obţinut peste 3.200 kg boabe la ha. Aici însă fluxul continuu al lucrărilor a fost stopat din cauza preselor de balotat paie care mai mult stau decit lucrează. Din această cauză pînă acum, din cele aproape 40 ha recoltate cu combine, paiele au fost balotate de pe o suprafaţă neînsemnată de 4 zile — ne spune inginerul şef al C.A.P., Liviu Suciu, cele două piese abia au făcut cîteva ture. Maşinile nu leagă baloţii,se defectează. Specialiştii de la I.M.A. vin, constată, apoi pleacă. Pînă acum nimeni n-a dezlegat misterul acestor defecţiuni. Unii dau vina pe ■ sîrmă, alţii spun că aparatul de legat ar fi uzat Oricare ar fi problema noi aşteptăm răspuns de la I.M.A. privind cauzele staţionării, iar cooperativa aşteaptă remedierea urgenţă a defecţiunii pentru a se putea elibera urgent terenul de paie în vederea însăminţării culturilor duble pe suprafeţele planificate. MAI MULTĂ OPERATIVITATE LA EVACUAREA APEI CARE BĂLTEŞTE PE CULTURI ! La cooperativa a agricolădi . Coroisinmărtin unde a fost inundată o suprafaţă apreciabilă de teren aproape toate forţele sunt concentrate acum la evacuarea apelor şi strîngerea recoltei de pe suprafeţele afectate, în aşa fel ca pagubele să fie cît mai mici. Prin executarea unor şanţuri de scurgere s-a asigurat evacuarea apei din culturile de orz, grîu, porumb, sfeclă şi cartofi. 5 aspersoare lucrează în schimburi, fără întrerupere, pentru a scoate apa care nu se poate scurge prin şanţuri. Mecanicul Mihai Nicula supraveghează agregatele în timpul nopţii. In mobilizarea forţelor şi în acţionarea hotărîtă pentru efectuarea acestor lucrări s-au evidenţiat în special brigadierii de cîmp Gheorghe Vereş, Ioan Suciu şi Viorel Bota. __ După evacuarea apelor de pe culturi ce măsuri aţi luat pentru diminuarea pierderilor, l-am întrebat pe Eugen Weisbung, inginerul şef al C.A.P.? — De primă urgenţă am luat măsuri pentru recoltarea culturilor care au fost afectate de apă. Cele 8 combine, după cum vedeţi, sunt concentrate la treieratul staţionar al orzului din clăi. Pe măsură ce apa se retrage, orzul care a fost inundat se seceră manual şi se treieră cu combina. Asemănător procedăm şi la grîu. Cartofii de pe 8 ha au fost deja recoltaţi şi sunt în curs de livrare. Producţia recuperată este bună, de circa 10.000 kg tuberculi la ha. Imediat ce terenul se zvintă va fi arat şi reînsămînţat cu fasole şi castraveţi. Cît priveşte sfecla şi porumbul considerăm că datorită scurgerii rapide a apei pagubele sînt micime. La aceste culturi se va aplica imediat o praşilă pentru spargerea crustei iar unele suprafeţe care sînt mai spălate se vor fertiliza suplimentar cu îngrăşăminte chimice. Şi la Bălăuşeri s-au luat unele măsuri de evacuare a apelor şi strîngere a recoltei de pe suprafeţele inundate. Aici însă acţiunile sînt prea anemice. La strînsul orzului şi evacuarea finului, joi nu s-a lucrat deloc iar vineri erau mobilizate prea puţine forţe. Din 4 agregate de pompare care sunt puse la dispoziţie, vineri la ora 11, nu lucra decit unul. După cum sîntem informaţi un agregat a fost trimis de către I.M.A. Tg.-Mureş fără sorb iar altul cu motorul defect. Apa bălteşte încă acolo unde se află căpiţele de fin şi orzul. Practic vorbind încă nu s-a întreprins aproape nimic pentru executarea unor şanţuri spre Tîrnavă şi nici nu s-au prelungit conductele de la aspersoare către un vad de scurgere. Aşa stînd lucrurile apa scoasă de pompe de pe o cultură este trimisă pe alta. Dacă conducerea C.A.P. n-a luat măsuri pentru transportul finului înainte de inundaţii se impune cel puţin acum să se acţioneze mai hotărît pentru ridicarea operativă a finului şi orzului de pe suprafeţele afectate de apă. TRAIAN GABOR In urma celor 9 combine ce lucrează cu spor la recoltarea orzului in lanurile C.A.P. Sinpaul se acţionează operativ şi la adunatul paielor. Cei doi mecanizatori, Mihai Moldovan şi Magyari Francisc, ce deservesc presele, zilnic îşi depăşesc norma cu peste 5 tone paie balotate. La stivuitul baloţilor, în urma preselor, un aport de seamă şi-l aduc şi elevii din satul Valea Izvoarelor, printre care se numără Moldovan A., Dascăl P. şi Gyedey M. I e «ssi m. te ■’ni» V * .’W'sfcNS * *• \ . • & - ■ ■ - ■ fj$c/ rI ț , ' jy Â- • \W m Pe măsură ce terenul de unde a fost recoltat orzul este eliberat de paie sau clăi, mecanizatorii ce deservesc C.A.P. Câlimănești execută operativ arăturile în care urmează a se însămînța in cultură dublă porumbul. România ocupă locul trei în producţia mondială de utilaj petrolier Tara noastră se bucură de un înalt prestigiu in construcţia de utilaj petrolier, ocupind locul trei in producţia mondială şi locul doi in volumul exportului. In prezent, această subramură produce o gamă completă de instalaţii de foraj şi prospecţiuni geologice pentru adincimi pînă la 7.000 de metri, care sunt cunoscute şi apreciate în 79 ţări din patru continente. Medaliile de aur şi aprecierile unanime obţinute la diferite tirguri internaţionale, precum şi performanţele realizate cu instalaţiile noastre de foraj in diferite ţări ale lumii, permit să se poată vorbi in prezent, cu toată certitudinea, de o şcoală românească de utilaj petrolier, caracterizată prin produse cu competitivitate ridicată, materializind un efort de gindire tehnică originală a inginerilor şi tehnicienilor români, obţinut fără nici o asimilare de licenţă. Aşa se explică faptul că in prezent 70 la sută din utilajul petrolier produs in industria noastră de specialitate este destinat exportului. Jinind seama de conjunctura favorabilă pe piaţa externă, in actualul cincinal, paralel cu sporirea producţiei şi modernizarea instalaţiilor existente, vor fi asimilate 350 de noi produse, cu 33 la sută mai multe decit in cincinalul anterior. Intre altele, vor fi introduse in fabricaţie instalaţia de foraj cu acţiune diesel-electrică pentru adincimi de 6.000 metri, precum şi agregatele de cimentare şi fisurare hidraulică de 1.050 atmosfere. Pe linia realizării acestor sarcini, industriei constructoare de maşini de specialitate i s-au alocat în cincinalul 1971—7975 importante fonduri de investiţii, atit pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie, in vederea fabricaţiei utilajului petrolier, cit şi pentru utilaje de înaltă tehnicitate, care să satisfacă necesităţile in continuă creştere ale economiei naţionale şi cererile la export. (Agerpres) Cumpărătorul cel Miercuri, zi de tîrg la Sighişoara, încă din primele ore ale dimineţii, piaţa alimentară, amenajată în cele mai bune condiţii, făcînd cinste edililor municipiului, a cunoscut o mare animaţie. Au venit aici să-şi desfacă produsele un mare număr de producători, atit din jurul oraşului, cît şi din multe judeţe îndepărtate. Belşugul de legume, roşii, ardei gras, fasole verde, conopidă, castraveţi, cartofi, morcovi şi alte produse a dat posibilitatea gospodinelor să se aprovizioneze cu uşurinţă, la preţurile de mercurial şi chiar mai mici. Oană B. Pascu din Maia, judeţul Ilfov a adus la piaţă 150 kg de fasole verde, punînd-o în vînzare cu 3 lei kilogramul. La piaţă au venit şi mari cantităţi de brinzeturi, caş de oaie şi urdă. Bine aprovizionate cu legume, precum şi cu ouă, s-au prezentat şi unităţile C.L.F. şi cele ale I.A.S. Am întîlnit la piaţă, in plină acţiune, lucrători ai consiliului popular municipal, inspectoratului comercial de stat, şi ofiţeri de miliţie, urmărind felul aprovizionării, calitatea produselor şi preţurile. De altfel, Comitetul municipal de partid, Comitetul executiv al Consiliului popular municipal, personal tovarăşul Vaier Giurgiu, primul secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, se preocupă în permanenţă de problemele aprovizionării populaţiei, socotind aceasta o sarcină de mare răspundere. In cursul ultimei săptămîni, problemele aprovizionării au fost dezbătute, cu factorii de răspundere din municipiu, de trei ori, întreprinzîndu-se o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea aprovizionării. Ca urmare a măsurilor luate, aprovizionarea populaţiei s-a îmbunătăţit simţitor. Dar nu în măsura posibilităţilor. Şi aceasta se datoreşte faptului că unii conducători de unităţi aşteaptă ca munca pentru care sunt ei plătiţi s-o facă alţii. Dar să continuăm cu legumele şi fructele. Ca de atîtea ori, organele de control, respectiv Inspectoratul comercial de stat şi ofiţerii de miliţie, sunt obligaţi să aplice din nou sancţiuni. Nu de alta, dar sfidînd interesele consumatorilor, lucrătorii din unele unităţi mai „strecoară" în sacoşele gospodinelor produse de calitatea a doua la preţ de calitatea întîi. „Aşa le-am primit, aşa le vindem" — caută să se scuze gestionarii unităţilor de desfacere. Dar cine vă obligă, oameni buni, să primiţi produsele de calitatea a doua, la calitatea întrî? Nimic de zis, cele relatate de gestionari se confirmă, produsele de calitate inferioară plecînd de la depozit, în ziua de 6 iulie, de pildă, Florin Ticuşan, şeful depozitului C.L.F. şi-a permis să livreze la unităţile de desfacere ceapă care nu corespundea nici la calitatea a doua, dar cu preţ de calitatea întîi. N-au corespuns din punct de contrstor vedere calitativ nici cartofii livraţi de depozit unităţilor de desfacere, fiind plini cu pămînt. La magazinul C.L.F. nr. 131 s-au constatat nu numai produse necorespunzătoare, ci şi comportări condamnabile manifestate de gestionarul loan Şerban faţă de cumpărători. In situaţia in care era nici nu se putea aştepta altceva, gestionarul aflindu-se după tejghea sub influenţa alcoolului. Şi nu pentru prima dată. lată şi magazinul nr. 138, gestionar Gheorghe Geană. Aici, varza pusă în vînzare e bună numai de aruncat la gunoi. Gestionarul a văzut acest lucru, dar a închis ochii A fost însă nevoit să deschidă punga, fiind sancţionat, ca şi ceilalţi şefi de unităţi care ignoră regulile de comerţ. Varza sosită cu căruţa de la Asociaţia intercooperatistă pentru cultura legumelor la magazinul C.L.F. 139, gestionar Aurel Buzatu, este de bună calitate. Pe documente însă nu figurează nici calitatea nici cantitatea. Acest fel de livrare permite atit gestionarilor cît şi celor care livrează sau transportă produsele să-şi creeze plusuri, apoi venituri ilicite. Cunoaşteţi pe Gheorghe Fieraru? Are antecedente penale. Anul trecut, îndeplinind funcția de achizitor la C.L.F. a fost descoperit la un singur transport cu un plus de P. POPSOR (Continuare în pag. a 3-a) Un bun prilej de îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale Zilele acestea a avut loc faza ultimă, pe judeţ, a concursului „Cartea medicală în sprijinul cadrelor medii şi auxiliare sanitare". Consemnăm evenimentul ca o reuşită deosebită, avînd în vedere participarea numeroasă şi consecinţele ei practice, care s-au făcut simţite în îmbogăţirea substanţială a cunoştinţelor profesionale ale concurenţilor. Organizat la iniţiativa Ministerului Sănătăţii şi a C. C. al U.T.C., concursul a avut ca scop antrenarea tinerelor cadre medii şi auxiliare sanitare la însuşirea noutăţilor apărute in domeniile de specialitate. — Considerind concursul un mijloc eficient de mobilizare a cadrelor respective nu numai la un studiu aprofundat dar şi la o comportare profesională şi etică adecvată — ne-a relatat dr. Mircea Făgărăşan, medic inspector la Direcţia sanitară judeţeană şi coordonator direct al acţiunii — ne-am străduit să-i conferim un caracter larg, de masă. Ca urmare, la prima fază, ce s-a desfăşurat la nivelul celor şase spitale teritoriale — cu unităţile arondate — au participat peste 580 de persoane. In această fază s-a urmărit, timp de trei luni, activitatea practică şi comportarea la locul de muncă a participanţilor, acordîndu-li-se calificative la fiecare sfîrşit de lună. Bineînţeles că de aceste calificative s-a ţinut seama şi cu prilejul concursului propriu-zis în vederea căruia li s-a indicat o bibliografie substanţială şi s-au bucurat de îndrumarea medicilor specialişti. Primii trei clasaţi la cele trei profile: medical, obstetrică-ginecologie şi pediatrie — şi-au adjudecat dreptul de a fi prezenţi la etapa următoare a concursului. La faza finală , pe judeţ, organizată în colaborare cu Comitetul judeţean U.T.C., s-au prezentat 38 de concurenţi. S-a procedat mai intii la o departajare pe baza unei probe scrise, cuprinzînd 5 întrebări cu grad diferit de dificultate la care s-a acordat un anumit punctaj. Primii trei clasaţi la cele trei profile au dat apoi, în cadru festiv, răspunsuri orale in faţa comisiei alcătuite din specialişti şi a numeroasei asistenţe, beneficiind la sfîrşit de premii în obiecte. I. GIDOFALVI (Continuare in pag. a 3-a) Nesocotința care ne poate costa viaţa Să pătrundem o cifră care nu e deloc lipsită de semnificaţii: 9.860 — numărul exact al persoanelor amendate (într-un singur trimestru din acest an!) pentru încălcarea regulilor de circulaţie. Mai departe, cifra cuprinde 2.206 pietoni sancţionaţi. Apoi, tot în ea, se contopesc şi contravenţiile privind autovehiculele: 884 cu defecţiuni tehnice, 459 de conducători auto au circulat cu viteză excesivă, 321 au depăşit neregulamentar, alţi 349 n-au ţinut cont de legile priorităţii iar 217 şoferi au condus sub influenţa alcoolului! O altă remarcă: în numai cinci luni, 168 de oameni ai volanului au rămas făr permise de conducere (pe 12 luni). întrerupem cifrele să evităm enunţarea consecinţelor: omitem, voit, numărul accidentelor, al oamenilor care şi-au pierdut viaţa, al celor rămaşi desfiguraţi, al pagubelor materiale, al cortegiului de suferinţe... Uneori, în cele mai diverse ocazii, ne e dat să auzim: „în judeţul vostru, exigenţa în circulaţie e exagerată“. Sau: „Sunt sigur: există, pe undeva, un plan al amenzilor!“ — afirmaţie a persoanelor care, cu puţin timp în urmă, au achitat pe loc, amenda. Să fie. Anchetă socială care, intr-adevăr, vorba de o exigenţă exagerată? Dacă am judeca după statistici, s-ar părea că da. Aceeaşi concluzie se poate trage şi după spusele unor oameni mai mult sau mai puţini supăraţi de moment Făcînd, însă, o incursiune mai adincă în fenomen, ne apar sfere nebănuit de largi ale aceluiaşi aspect. Există un adevăr unanim recunoscut: judeţul nostru dispune de un număr mare de autovehicule. Tocmai de aceea există un evantai întreg de măsuri pentru instruirea populaţiei şi buna pregătire a conducătorilor auto; s-au făcut filme care se proiectează la toate autobazele; s-au înfiinţat diferite concursuri — „Cine ştie circulă“, „Stăpîn pe volan“, „Cea mai bună patrulă pionierească de circulaţie“ etc. Şi încă ceva: în judeţ există 231 de patrule pioniereşti care cuprind 2.070 de elevi. Cu toate acestea şi multe altele, se comit cam des încălcări ale regulii de circulaţie. Care este, totuşi, cauza? Nu le cunosc oamenii sau există, într-adevăr, o exigenţă ieşită din comun? Pentru a avea o imagine cît mai limpede se impune să ieşim din statistici și dosare. PETRE GIURGIU (Continuare în pag. a 2-a) Au început examenele de admitere în învăţămîntul superior Funcţiile de dată recentă prin care au trecut tinerii absolvenţi ai liceelor de cultură generală — o dată cu susţinerea examenului de bacalaureat — au revenit din nou in actualitate in aceste zile cînd tinerii aspiranţi la obţinerea unui loc în ,,Alma Mater" se prezintă in fata comisiilor de examinare. Ieri la orele 8, la Institutul de medicină şi farmacie şi Institutul pedagogic de trei ani din Tg.-Mureş, au început probele scrise la specialităţile pentru care au optat candidaţii. La Institutul de medicină şi farmacie, candidaţii înscrişi vor concura pentru ocuparea locurilor repartizate pentru facultăţile de medicină generală, pediatrie, stomatologie şi farmacie. Şi la Institutul pedagogic de trei ani probele scrise vor constitui acelaşi prim moment de selecţie pentru candidaţii înscrişi la una din facultăţile de: matematicăfizică, fizică-chimie, filologie, muzică sau educaţie fizică. Pe lingă valoarea sa intrinsecsocială şi individuală, examenul de admitere va constitui indirect şi un prilej de analiză a activităţii desfăşurate de cadrele didactice, precum şi a efortului pe care fiecare din aceşti tineri l-a depus in răstimpul celor 12 ani de studii. Tuturor, le dorim succes !