Steaua Roşie, martie 1972 (Anul 23, nr. 50-76)
1972-03-01 / nr. 50
I Congresul al II-lea al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, întrunit în zilele de 21 23 februarie 1972, a dezbătut, cu înaltă responsabilitate, activitatea cooperativelor agricole şi a uniunilor cooperatiste pentru înfăptuirea hotărîrilor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român şi — în lumina indicaţiilor conducerii partidului — a stabilit un complex de măsuri care să asigure îndeplinirea sarcinilor ce revin agriculturii cooperatiste din prevederile actualului cincinal, dezvoltarea economică şi organizatorică a cooperativelor agricole de producţie. In numele întregii ţărănimi, Congresul îşi exprimă totala adeziune la politica internă şi externă marxist-leninistă, profund ştiinţifică, a partidului şi statului nostru, care se identifică cu năzuinţele şi aspiraţiile întregului popor, asigură ridicarea patriei pe noi culmi ale progresului şi civilizaţiei socialiste, creşterea continuă a prestigiului României în rîndul popoarelor lumii. Congresul dă o înaltă apreciere succeselor obţinute în anii construcţiei socialiste in dezvoltarea industriei — ramură conducătoare a economiei noastre — în modernizarea agriculturii, înflorirea ştiinţei şi culturii, în ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii. Aceste realizări, care au schimbat din temelii viaţa economică şi socială a ţării, sunt rodul uriaşei activităţi constructive a clasei noastre muncitoare — clasă conducătoare a societăţii — a ţărănimii şi intelectualităţii, a hotărîrii cu care întregul popor — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — înfăptuieşte, într-o unitate indisolubilă, politica Partidului Comunist Român, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Congresul constată cu satisfacţie că agricultura şi, în cadrul acesteia, agricultura cooperatistă îşi aduce o contribuţie de seamă la înaintarea rapidă a României socialiste pe calea progresului multilateral. Datorită politicii înțelepte a partidului nostru, sprijinului permanent al statului, în deceniul care a trecut de la încheierea cooperativizării, marea proprietate agricolă socialist-cooperatistă și-a demonstrat pe deplin superioritatea, capacitatea de a asigura creşterea continuă a producţiei şi bunăstării ţărănimii, a aportului ei la dezvoltarea economiei româneşti. Cei peste 6.000 de participanţi la Congres au primit cu deosebită satisfacţie şi puternic entuziasm expunerea secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, amplă şi profundă analiză ştiinţifică a stadiului actual de dezvoltare şi a perspectivei agriculturii, şi o aprobă întru totul, considerînd-o un vast şi cuprinzător program de lucru al întregii ţărănimi, al uniunilor cooperatiste, un îndrumar preţios pentru înfăptuirea cu succes a obiectivelor stabilite de Congresul al X.lea al P.C.R. In activitatea lor de viitor, uniunile cooperatiste, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole, întreaga ţărănime, toţi lucrătorii de pe ogoare vor acţiona ferm pentru aplicarea neabătută a indicaţiilor cuprinse în această expunere, precum şi în cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor comunale de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale, documente de excepţională însemnătate practică şi teoretică, în care sînt jalonate cu claritate direcţiile principale ale dezvoltării agriculturii socialiste. Dînd glas sentimentelor de adîncă recunoştinţă ale milioanelor de cooperatori, delegaţii şi invitaţii la Congres exprimă cele mai calde mulţumiri conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru grija pe care o poartă progresului agriculturii, ridicării necontenite a nivelului de trai material şi cultural al populaţiei de la sate şi asigură Comitetul Central al Partidului Comunist Român că ţărănimea, strîns unită în jurul partidului, este ferm hotărîtă să nu-şi precupeţească eforturile pentru a pune în valoare marile resurse ale agriculturii cooperatiste, pentru a îndeplini şi depăşi sarcinile ce revin acesteia în actualul cincinal. Obiectivul central al întregii noastre agriculturi, în cincinalul 1971—1975, îl constituie creşterea producţiei cu 36—49 la sută faţă de perioada 1966—1970. Pentru înfăptuirea prevederilor stabilite, partidul şi statul nostru acordă un sprijin puternic, multilateral, unităţilor agricole. El se materializează în cele 100 miliarde lei ce se investesc în agricultură în această perioadă, din care peste 80 miliarde lei din fondurile centralizate ale statului. Pe această bază va creşte dotarea cu tractoare, maşini agricole şi utilaje, vor fi executate ample lucrări de irigaţii, desecări, îndiguiri şi de combatere a eroziunii solului pe mari suprafeţe, se va extinde patrimoniul pomiviticol al ţării, se va asigura o puternică bază tehnico-materială în legumicultură şi creşterea animalelor. In cincinalul pe care îl parcurgem, ţărănimea cooperatistă, mecanizatorii, specialiştii, toţi lucrătorii de pe ogoare sunt chemaţi să depună eforturi susţinute pentru sporirea continuă a producţiei agricole vegetale, aceasta constituind şi în viitor una din cele mai importante sarcini ale agriculturii cooperatiste. Potrivit prevederilor planului cincinal, producţia de cereale trebuie să ajungă în 1975 la 19,5 milioane tone, din care în sectorul agricol cooperatist la peste 13 milioane tone, producţia de floareasoarelui urmează să crească la 1,2 milioane tone, din care cca 1 milion tone în cooperativele agricole, iar cea de sfeclă de zahăr să ajungă la 5 milioane tone în sectorul cooperatist. De asemenea, urmează să sporească în mod substanţial producţia de cartofi, legume şi struguri. 1. Congresul obligă uniunile cooperatiste şi conducerile cooperativelor agricole să ia măsuri energice şi să mobilizeze întreaga ţărănime pentru folosirea completă şi raţională a fondului funciar — principalul mijloc de producţie în agricultură — pentru redarea în circuitul arabil a tuturor terenurilor temporar utilizate în alte scopuri, precum şi pentru însămînţarea întregii suprafeţe şi întreţinerea culturilor potrivit regulilor agrotehnice. Fiecare unitate agricolă cooperatistă să-şi întocmească programe de măsuri pe baza cărora să se asigure folosirea deplină şi raţională a întregii suprafeţe de teren. Uniunile cooperatiste şi consiliile de conducere ale cooperativelor agricole trebuie să asigure ca în viitor obiectivele de investiţii şi alte acţiuni să se realizeze potrivit legii cu privire la apărarea, conservarea şi folosirea terenurilor agricole, pe suprafeţe cît mai restrînse şi pe terenuri slab productive. Acestea au datoria să acţioneze cu fermitate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în „Programul naţional de gospodărire raţională a resurselor de apă, extinderea lucrărilor de irigaţii, îndiguiri, desecări şi de combatere a eroziunii solului", potrivit căruia, pînă la sfîrşitul acestui cincinal urmează să fie executate în cooperativele agricole de producţie lucrări de amenajări pentru irigaţii pe aproape un milion hectare, din care cca. 400 mii hectare în sisteme locale, să fie îndiguite şi desecate peste 800 mii hectare şi să se execute lucrări de combatere a eroziunii solului pe o suprafaţă de peste 600.000 hectare. Pentru a asigura realizarea la timp şi în bune condiţii a acestor lucrări, Congresul consideră că este imperios necesar ca, alături de eforturile pe care le face statul, cooperativele agricole să-şi sporească contribuţia cu forţe proprii. Uniunile cooperatiste au sarcina să desfăşoare o intensă activitate politică şi organizatorică în rîndul ţărănimii, în aşa fel încît fiecare unitate să execute — cu mijloace simple şi prin folosirea forţei de muncă existentă în satele noastre — ari volum cit mai mare de lucrări hidroameliorative. Se va acorda toată atenţia nivelării terenului şi executării de lucrări pentru eliminarea băltirii, precum şi construirii de baraje în vederea creării unor lacuri de acumulare care să poată fi folosite la irigaţii, pentru dezvoltarea pisciculturii şi creşterii păsărilor. Congresul cere uniunilor şi consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole să urmărească realizarea la termen, în condiţii corespunzătoare şi la un preţ cât mai scăzut a lucrărilor hidroameliorative, şi să se îngrijească cu mai multă răspundere de buna exploatare a tuturor terenurilor amenajate pentru irigaţii şi a celor pe care s-au executat lucrări de desecări şi combatere a eroziunii solului. Printr-o permanentă conlucrare cu direcţiile generale agricole judeţene şi întreprinderile de exploatare a sistemelor, prin pregătirea temeinică, din vreme, a cadrelor necesare, va trebui să se acţioneze cu perseverenţă pentru întreţinerea corespunzătoare şi utilizarea judicioasă a amenajărilor şi utilajelor, aplicarea unor tehnologii adecvate, care să asigure obţinerea unor producţii şi venituri cît mai mari, să permită recuperarea, într-un termen scurt, a fondurilor investite. 2. In condiţiile creşterii gradului de mecanizare a lucrărilor, Congresul consideră că toate cooperativele agricole trebuie să asigure exploatarea corespunzătoare a tractoarelor, maşinilor şi instalaţiilor, realizarea în bune condiţii a reparaţiilor curente, executarea la un nivel calitativ superior a tuturor lucrărilor agricole. Pentru a asigura folosirea intensivă şi în bune condiţii a maşinilor şi utilajelor şi în vederea scurtării perioadei de executare a lucrărilor în campanii, se impune să se acţioneze hotărit pentru pregătirea de mecanizatori din rîndul cooperatorilor, inclusiv din rîndul femeilor, potrivit nevoilor în perspectivă ale fiecărei unităţi. 3. Uniunile judeţene, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole, specialiştii, au obligaţia să întreprindă măsuri care să conducă la utilizarea integrală şi eficientă a îngrăşămintelor chimice. Totodată, să se asigure folosirea la maximum a îngrăşămintelor naturale. 4. Un rol hotărîtor în dezvoltarea agriculturii cooperatiste îl deţine creşterea producţiei de cereale şi plante tehnice, căreia Congresul apreciază că trebuie să i se acorde o atenţie sporită, în care scop cooperativele agricole urmează să asigure cultivarea întregii suprafeţe prevăzute, mobilizarea cooperatorilor pentru executarea la timp şi în cele mai bune condiţii a lucrărilor de însămînţare, întreţinere şi recoltare la timp şi fără pierderi, în vederea creşterii continue a producţiei la hectar. 5. Cooperativelor agricole le revine sarcina să ia toate măsurile necesare în vederea sporirii substanţiale a producţiei legumicole, în aşa fel încît aceasta să satisfacă pe deplin cerinţele oamenilor muncii, nevoile întregii economii naţionale. Cu sprijinul organelor agricole de stat şi al uniunilor cooperatiste, consiliile de conducere şi specialiştii din unităţi au datoria să asigure cultivarea legumelor numai pe terenuri irigate, extinderea sortimentelor şi in special a celor timpurii, executarea în condiţii bune a lucrărilor de întreţinere şi recoltare, pentru creşterea continuă a producţiei şi a veniturilor. 6. Congresul cere uniunilor cooperatiste, ca, împreună cu organele agricole de stat, să acorde un sprijin mai susţinut cooperativelor agricole în dezvoltarea viticulturii şi pomiculturii — ramuri importante, care în ţara noastră dispun de condiţii deosebit de favorabile — pentru sporirea producţiei în vederea satisfacerii tot mai depline a cerinţelor de consum ale populaţiei. 7. Consiliile de conducere ale cooperativelor agricole, specialiştii şi cooperatorii să ia măsuri pentru extinderea culturilor duble şi intercalate, îndeosebi a plantelor furajere şi a fasolei 8. Congresul consideră necesar ca uniunile cooperatiste, în colaborare cu Direcţiile generale agricole judeţene, să determine cooperativele agricole de producţie să folosească în cultură numai seminţe de calitate superioară, pentru a pune în valoare la un nivel mai ridicat potenţialul de producţie al pămîntului şi baza materială de care dispun. Totodată, Congresul îşi exprimă convingerea că Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, precum şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice vor asigura crearea într-un ritm mai rapid a unor soiuri de seminţe şi hibrizi mai productivi, cu însuşiri calitative superioare celor aflate în cultură, concomitent cu organizarea temeinică a producerii, circulaţiei şi folosirii corespunzătoare a acestora. II In actualul cincinal, creşterea animalelor trebuie să înregistreze un progres substanţial, pe măsura marilor rezerve de care dispune agricultura cooperatistă şi a nevoilor crescînde de produse animaliere ale populaţiei şi industriei prelucrătoare. 9. Pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor Programului naţional de dezvoltare a zootehniei, Congresul cere uniunilor cooperatiste ca, în strînsă colaborare cu organele agricole de stat, să acorde un sprijin susţinut cooperativelor agricole, astfel încît, la sfîrşitul anului 1975, pe bază creşterii efective foi,de măr,mare şi a productivităţii lor, producţiile totale să sporească la 720 mii tone carne, la 26 mii. hl lapte, la peste 400 mii. bucăţi ouă, la 16 mii tone lînă. 10. Congresul consideră necesar ca în fiecare unitate agricolă cooperatistă să se ia măsuri de îmbunătăţire a structurii plantelor de nutreţ, prin extinderea leguminoaselor, a furajelor de volum şi suculente, ca mijloc principal de asigurare a cantităţilor necesare de furaje, de reducere a concentratelor în raţia animalelor şi de ieftinire a producţiei animaliere. In cadrul suprafeţelor destinate bazei furajere să se asigure irigarea cu prioritate a trifolienelor şi plantelor destinate însilozării, administrarea unor cantităţi sporite de îngrăşăminte naturale şi chimice, precum şi creşterea suprafeţelor ocupate cu culturi furajere succesive şi intercalate. Uniunile cooperatiste au datoria ca, împreună cu consiliile populare, să organizeze largi acţiuni de masă în vederea îmbunătăţirii, întreţinerii şi exploatării raţionale a celor peste 4 milioane hectare de păşuni şi fineţe naturale existente, pentru folosirea integrală a potenţialului lor productiv. 11. Congresul apreciază ca uniunile cooperatiste şi conducerile cooperativelor trebuie să ia măsurile necesare ca, în următorii 2-3 ani, să se introducă pe scară largă mecanizarea şi electrificarea lucrărilor în fermele de creştere a animalelor şi să se extindă tehnologiile avansate care să permită punerea mai judicioasă în valoare a resurselor furajere, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. 12. Congresul atrage atenţia consiliilor de conducere ale cooperativelor că este necesar să manifeste o preocupare permanentă pentru selecţionarea celor mai buni cooperatori ca îngrijitori de animale şi pentru permanentizarea lor şi cheamă specialiştii din unităţi să le asigure o temeinică pregătire profesională, să introducă şi să controleze aplicarea cu stricteţe a metodelor avansate de creştere şi exploatare a animalelor. 13. Consiliile de conducere ale cooperativelor, cu sprijinul organelor agricole, trebuie să ia măsuri organizatorice şi tehnice care să conducă la sporirea continuă a potenţialului de producţie al animalelor, la menţirea sănătăţii acestora, creşterea indicelui de natalitate şi reducerea mortalităţii. O preocupare permanentă trebuie să o constituie creşterea în bune condiţii a animalelor tinere destinate reproducţiei. Prin furajare raţională, îngrijirea corespunzătoare a acestei categorii de animale şi introducerea unei selecţii riguroase, să se asigure îmbunătăţirea permanentă a efectivelor matcă, creşterea potenţialului lor productiv. Congresul apreciază că o contribuţie mai mare la îmbunătăţirea calitativă a efectivelor din cooperativele agricole pot să aducă staţiunile experimentale ale Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi întreprinderile agricole de stat, prin livrarea unui număr sporit de animale din rase valoroase. III O condiţie hotărîtoare pentru dezvoltarea continuă a producţiei şi veniturilor cooperativelor agricole şi a nivelului de viaţă al cooperatorilor o constituie creşterea sistematică a averii obşteşti. 14. Congresul cere adunărilor generale ale cooperativelor agricole de producţie să aloce, an de an, mijloace sporite la fondul de acumulare, care să permită creşterea puternică a bazei tehnico-materiale, să respecte întru totul prevederile statutare privind sporirea proprietăţii cooperatiste. Fiecare ţăran cooperator trebuie să înţeleagă că numai astfel se poate asigura creşterea potenţialului economic al cooperativelor agricole, ridicarea continuă a veniturilor ţărănimii. 15. Fondurile de investiţii să fie concentrate asupra obiectivelor strict necesare producţiei şi să asigure intrarea rapidă în funcţiune a acestora, de regulă într-un an. Să se acorde prioritate amenajării şi modernizării spaţiilor de producţie existente şi, în mod deosebit, dotării acestora cu utilaje şi instalaţii. în realizarea noilor obiective să se pornească de la dimensionarea lor corespunzătoare. Lucrările de investiţii să se realizeze cu costuri cit mai reduse, în aşa fel ca să se obţină sporuri cit mai mari de producţie şi de venituri la fiecare leu investit. 16. Congresul cere uniunilor cooperatiste şi conducerilor cooperativelor agricole să urmărească cu mai mare răspundere, pe toată durata desfăşurării procesului de producţie, folosirea judicioasă a mijloacelor materiale, încă de la întocmirea planurilor de producţie să se elimine orice tendinţă de risipă a mijloacelor materiale şi băneşti, astfel ca producţia să se realizeze la un preţ de cost cît mai scăzut. Consiliile de conducere, cu sprijinul specialiştilor agricoli şi al economiştilor, au datoria să analizeze lunar stadiul îndeplinirii planului de venituri şi cheltuieli, să nu efectuează nici o cheltuială suplimentară fără ca, în prealabil, sa studieze aprofundat eficienţa ei, să acţioneze cu hotărire pentru reducerea costurilor de producţie, a cheltuielilor materiale, astfel ca între producţie, venituri şi cheltuieli să se menţină permanent o corelaţie corespunzătoare. 17. Pentru a da posibilitate cooperativelor agricole să planifice cît mai judicios producţia şi veniturile, să urmărească operativ cheltuielile şi să gospodărească mai bine mijloacele materiale şi băneşti. Congresul consideră necesar ca Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, împreună cu Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, să ia măsuri pentru introducerea treptată în toate cooperativele a sistemului de calcul şi evidenţă a preţului de cost, pentru simplificarea şi îmbunătăţirea metodologiei de planificare financiară şi evidenţă contabilă. IV Creşterea producţiei agricole vegetale şi animale impune valorificarea superioară a acesteia, condiţie esenţială pentru obţinerea de venituri băneşti de către cooperativele agricole de producţie şi satisfacerea în condiţii tot mai bune a cererilor populaţiei, a întregii economii cu produse agroalimentare. 18. Congresul atrage atenţia consiliilor de conducere ale cooperativelor şi consiliilor de administraţie ale asociaţiilor intercooperatiste că poartă întreaga răspundere pentru realizarea contractelor de valorificare a produselor agricole încheiate cu organizaţiile de stat şi stabileşte uniunilor cooperatiste sarcina ele a sprijini şi controla permanent conducerile unităţilor pentru livrarea ritmică, în cantităţile şi la calitatea stabilită, a produselor contractate. Să se ia măsuri pentru sortarea, condiţionarea şi buna depozitare a producţiei destinate valorificării şi în special a legumelor, creşterea greutăţii animalelor la livrare, astfel încît să se asigure o valorificare cît mai eficientă a produselor. Totodată, Congresul consideră, că organele de stat, celelalte organizații centrale vor asigura îndeplinirea întocmai a obligațiilor asumate prin contractele încheiate cu cooperativele agricole de producţie. 19. Uniunile cooperatiste trebuie să organizeze valorificarea în bune condiţii, prin asociaţiile intercooperatiste, a produselor agricole de care dispun cooperativele după livrarea cantităţilor contractate cu organizaţiile de stat. Este necesar ca fiecare cooperativă agricolă să prevadă în planul de producţie şi să asigure realizarea unor cantităţi de legume şi produse animaliere care să fie vîndute populaţiei din comuna respectivă. 20. Uniunile cooperatiste trebuie să sprijine întovărăşirile agricole în folosirea raţională a pămîntului, dezvoltarea pomiculturii şi creşterii animalelor, în valorificarea producţiei, astfel ca acestea să contribuie cu cantităţi tot mai mari de produse vegetale şi animale la formarea fondului centralizat al statului, în ridicarea nivelului de viaţă al membrilor lor. 21. In vederea creşterii contribuţiei gospodăriilor personale ale cooperatorilor la constituirea fondului central de produse agricole şi în special animaliere, Congresul consideră necesar ca acestora să li se acorde un sprijin mai susţinut din partea consiliilor de conducere ale cooperativelor pentru utilizarea raţională şi cu maximum de eficienţă a loturilor în folosinţă şi pentru creşterea animalelor în gospodăria lor personală. Pe lingă furajele repartizate cooperatorilor pentru munca efectuată, unităţile să pună la dispoziţia acestora, după recoltarea păioaselor de vară, suprafeţe de teren care să fie însămînţate cu culturi duble destinate obţinerii de nutreţuri. Congresul consideră că folosirea deplină a forţei de muncă existentă în cooperativele agricole este una din cele mai importante sarcini ale censiilor de conducere şi ale uniunilor cooperatiste, îndeplinirea ei este condiţionată în măsură hotărîtoare, de intensificarea continuă a producţiei agricole, de crearea de noi activităţi, precum şi de generalizarea organizării şi retribuirii muncii pe baza acordului global. 22. In vederea creşterii răspunderii pentru realizarea în bune condiţii a muncilor agricole şi obţinerii unor producţii ridicate, Congresul consideră necesar să se ia măsuri pentru extinderea organizării fermelor pe principii economice şi pentru îmbunătăţirea activităţii acestora, precum şi a brigăzilor, sectoarelor şi secţiilor din cooperative. In cooperativele şi sectoarele unde se realizează un grad ridicat de mecanizare, să se organizeze formaţii mixte, cu caracter permanent, compuse din mecanizatori şi cooperatori, care să execute toate lucrările, inclusiv strîngerea şi depozitarea recoltei, să răspundă de realizarea producţiei planificate pe suprefaţele luate în primire. 23. Congresul hotărăşte generalizarea în toate sectoarele de activitate ale cooperativelor agricole a acordului global, formă superioară de organizare şi retribuire a muncii, care asigură retribuirea cooperatorilor în raport de producţia obţinută, întăreşte răspunderea acestora pentru executarea corespunzătoare a lucrărilor şi sporirea producţiei, duce la creşterea veniturilor ţărănimii. Uniunile cooperatiste au obligaţia să ajute consiile de conducere In organizarea şi retribuirea muncii in acord global pe formaţiuni de muncă şi, în cadrul acestora, pe grupe de familii, familii şi cooperatori şi să urmărească aplicarea lui în tot cursul anului. 24. In scopul folosirii raţionale a forţei de muncă din mediul rural, atenuării caracterului sezonier al muncii în agricultură şi atragerii in circuitul economic a surselor de materii prime şi materiale existente pe plan local, Congresul consideră necesară dezvoltarea susţinută, în continuare, a activităţilor industriale, de prelucrare a produselor agricole, construcţii şi prestări de servicii, astfel ca, pînă în anul 1975, să se realizeze din aceste activităţi producţia globală prevăzută, de 20 miliarde lei. Un accent deosebit se va pune pe producerea materialelor de construcţii necesare cooperativei, satului, pe organizarea unor formaţii de muncă puternice, care să poată efectua lucrările de construcţii cu caracter economic şi social-cultural, reparaţii şi prestări de servicii pentru cooperative, alte unităţi socialiste şi pentru populaţia din mediul rural. Domenii importante de activitate, care trebuie să stea în atenţia permanentă a uniunilor cooperatiste şi consiliilor de conducere ale cooperativelor, sunt industrializarea şi semiindustrializarea produselor agricole, confecţionarea obiectelor meşteşugăreşti şi de artizanat, înfiinţarea de ateliere de confecţii şi reparaţii care să satisfacă cerinţele cooperativelor şi ale populaţiei rurale. VI Congresul apreciază că asociaţiile intercooperatiste s-au dovedit o formă superioară de organizare a producţiei şi a muncii, a proprietăţii cooperatiste, capabilă să asigure cadrul corespunzător utilizării raţionale a resurselor materiale şi umane, să creeze posibilităţi pentru concentrarea şi specializarea producţiei, introducerea tehnologiilor moderne şi sporirea eficienţei economice. 25. Congresul subliniază răspunderea uniunilor cooperatiste în orientarea cooperativelor agricole pentru a organiza, prin asociere, activităţi de mare eficienţă economică în domeniul creşterii animalelor, al producţiei vegetale, al prelucrării producţiei agricole, activităţilor industriale şi prestărilor de servicii, precum şi al valorificării produselor. Noile obiective să fie realizate cu acordul adunărilor generale şi numai pe baza unor studii economice riguros întocmite care să corespundă posibilităţilor reale de participare cu forţă de muncă, mijloace materiale şi financiare ale unităţilor, să permită recuperarea rapidă a fondurilor investite şi realizarea de beneficii. 26. Congresul consideră necesar ca unităţile agricole cooperatiste să dezvolte o largă conlucrare în producţie cu întreprinderile agricole de stat, prin cooperare şi asociere, mijloc important pentru a se asigura generalizarea experienţei pozitive atît în unele cît şi în celelalte şi, pe această cale, avîntul general al întregii noastre agriculturi socialiste. Cooperarea să se extindă îndeosebi în domeniul modernizării procesului de producţie, în creşterea animalelor şi în special a celor de reproducţie, în producerea şi valorificarea legumelor şi fructelor, în asigurarea seminţelor. In acelaşi timp, să se ia măsuri pentru lărgirea şi adincirea cooperării cu unităţile cooperaţiei de consum şi cele ale cooperaţiei meşteşugăreşti. 27. Un rol important în organizarea cooperării între unităţi şi în specializarea producţiei cooperativelor agricole îl au consiliile intercooperatiste teritoriale. Congresul cere Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie ca, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor, să stabilească în cel mai scurt timp măsuri care să permită consiliilor intercooperatiste să-şi îndeplinească sarcinile ce le-au fost încredinţate. In felul acesta consiliile intercooperatiste vor putea să acţioneze mai hotărit pentru zonarea culturilor, specializarea producţiilor şi profilarea unităţilor, extinderea organizării asociaţiilor intercooperatiste. Totodată, ele vor avea posibilitatea să-şi aducă o contribuţie sporită la folosirea raţională a tractoarelor şi maşinilor agricole, la creşterea gradului de mecanizare a lucrărilor in sectorul vegetal şi zootehnic din cooperativele agricole. VII 28. Congresul aprobă modificările la statutele cooperativei agricole de producţie, uniunilor cooperatiste şi Casei de pensii şi asigurări sociale, determinate de schimbările intervenite în organizarea şi conducerea agriculturii, în viaţa internă a cooperativelor agricole, de creştere a rolului lor în activitatea economiei, politică şi socială a patriei şi însărcinează noul consiliu al Uniunii Naţionale să le dea redactarea corespunzătoare şi să le publice. Respectarea neabătută a prevederilor statutare, a democraţiei cooperatiste, a legilor statului reprezintă pentru organele de conducere ale uniunilor cooperatiste, asociaţiilor intercooperatiste şi ale cooperativelor agricole de producţie una din cele mai importante îndatoriri. 29. Uniunile cooperatiste şi consiliile de conducere ale cooperativelor trebuie să militeze neobosit pentru creşterea şi întărirea rolului adunărilor generale în întreaga activitate de producţie şi organizatorică. Problemele principale ale unităţilor să fie dezbătute cu toţi cooperatorii pentru a da posibilitate acestora să participe nemijlocit la viaţa economică şi socială a cooperativei agricole, la elaborarea şi înfăptuirea hotărîrilor. 30. Congresul obligă consiliile de conducere să promoveze şi să respecte cu consecvenţă principiul muncii şi conducerii colective, să organizeze în mai bune condiţii aplicarea hotărîrilor. Să creeze un climat favorabil dezvoltării democraţiei cooperatiste, să-şi îndeplinească cu răspundere toate atribuţiile economice, organizatorice şi sociale ce le revin ca organe executive ale adunării generale. 31. In condiţiile actuale, cînd problemele tehnice şi economice din fiecare cooperativă devin tot mai complexe, iar rezolvarea lor implică un grad tot mai ridicat de pregătire a cadrelor de conducere din unităţi. Congresul cere adunărilor generale şi uniunilor cooperatiste să se ocupe cu perseverenţă de promovarea in funcţii de răspundere a celor mai buni cooperatori, oameni cu o temeinică pregătire politică şi profesională, buni organizatori ai producţiei, care se bucură de stima şi respectul cooperatorilor. Congresul recomandă să se acorde atenţie sporită participării femeilor la întreaga activitate de conducere a unităţilor, inclusiv în funcţiile de preşedinţi, şefi de fermă şi brigadieri. Trebuie promovate mai multe femei in consiliile uniunilor cooperatiste judeţene şi al Uniunii Naţionale, in toate sectoarele din agricultură. 32. In rezolvarea exemplară a problemelor complexe ce stau în faţa agriculturii cooperatiste, tineretul satelor noastre poate aduce o contribuţie de seamă. Congresul cere uniunilor cooperatiste, consiliilor de conducere ale cooperativelor să ia toate măsurile pentru ca tineretul să participe efectiv la activitatea productivă din toate ramurile agricole, să creeze condiţii pentru calificarea lui profesională în vederea creşterii aportului acestuia la întărirea economică a cooperativelor agricole de producţie. 33. Congresul apreciază aportul important adus de specialişti la întărirea economică şi organizatorică a cooperativelor agricole şi îşi exprimă convingerea că toţi inginerii, medicii veterinari, economiştii, ca reprezentanţi ai statului în unităţile agricole cooperatiste, vor pune şi în continuare cunoştinţele profesionale, întreaga lor capacitate organizatorică în slujba creşterii producţiei agricole, ridicării continue a gradului de pregătire agrozootehnică a cooperatorilor, vor munci cu şi mai mult elan şi pasiune pentru modernizarea şi intensificarea producţiei în toate cooperativele agricole. In vederea creării unor condiţii mai bune de muncă şi de viaţă specialiştilor agricoli, Congresul recomandă cooperativelor agricole să le atribuie loturi în folosinţă personală, în limita suprafeţei destinate de unitate în acest scop, fără ca prin aceasta să se diminueze suprafaţa obştească în folosinţa cooperativelor agricole de producţie şi să le construiască sau să le amenajeze locuinţe, astfel ca în 3-5 ani să se rezolve în mod corespunzător această importantă problemă. 34. Congresul apreciază că îndeplinirea exemplară a sarcinilor importante ce revin agriculturii cooperatiste în acest cincinal este nemijlocit legată de îmbunătăţirea muncii de educare politică, patriotică şi morală a ţărănimii, de ridicare a conştiinţei socialiste a acesteia, astfel ca fiecare cooperator să devină un militant activ pentru înfăptuirea politicii interneși externe a partidului. In centrul muncii politico-ideologice si cultural-educative desfășurate de uniunile cooperatiste, de toate cadrele cu munci de răspundere din cooperative, trebuie să stea aplicarea neabătută a vastului program al Partidului Comunist Român pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Congresul consideră ca o îndatorire de mare însemnătate a Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie şi a uniunilor cooperatiste judeţene, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, să explice sistematic ţărănimii cooperatiste — folosind toate formele şi mijloacele muncii politice de masă — problemele fundamentale ale politicii partidului, să cultive în rîndurile acesteia devotamentul neţărmurit faţă de patrie şi partid. Uniunile cooperatiste să popularizeze larg legile ţării pentru cunoaşterea de către toţi cooperatorii a drepturilor şi îndatoririlor ce le revin, să militeze cu consecvenţă pentru aplicarea şi respectarea acestora. Congresul obligă uniunile cooperatiste şi consiliile de conducere ale cooperativelor să promoveze spiritul de ordine şi disciplină în rîndul maselor, respectul faţă de muncă şi avutul obştesc, atitudinea combativă, militantă, împotriva fenomenelor negative, a mentalităţilor învechite, a abuzurilor şi necinstei, să contribuie la formarea trăsăturilor etice corespunzătoare noilor relaţii statornicite în satul socialist, în orînduirea noastră. 35. Consiliul Uniunii Naţionale şi consiliile uniuniunilor cooperatiste judeţene au obligaţia să-şi îmbunătăţească continuu stilul şi metodele de muncă, să atragă un număr cît mai mare de cooperatori şi specialişti în conducerea activităţii lor, pentru a se asigura eficienţă sporită în îndrumarea cooperativelor agricole. Activiştii uniurţilor, care trebuie să aibă o temeinică pregătire politică şi profesională, o bogată experienţă în munca cu masele, au datoria să desfăşoare o activitate concretă în unităţi, în mijlocul oamenilor, pentru a le stimula elanul şi iniţiativa, pentru a organiza şi mobiliza ţărănimea în vederea îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor ce revin agriculturii cooperatiste în actualul cincinal. 36. Congresul îşi exprimă întreaga recunoştinţă pentru sprijinul acordat de partidul şi statul nostru, pentru ajutorul tehnico-financiar şi asigurarea cu cadre de specialişti, în vederea dezvoltării continue a cooperativelor agricole de producţie. Totodată, Congresul aducerii mulţumiri faţă de hotărirea conducerii partidului cu privire la majorarea pensiilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale ţăranilor cooperatori şi cere Consiliului Uniunii Naţionale să organizeze aplicarea la timp şi în bune condiţii a acestora, să asigure constituirea şi folosirea judicioasă a fondurilor de pensii şi asigurări sociale. Congresul dă sarcină Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie să studieze şi elaboreze în termen de un an criteriile, condiţiile şi categoriile de cooperatori ce pot beneficia de concediu de odihnă anual. VIII Congresul consideră necesar ca Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie să militeze şi în continuare pentru lărgirea şi intensificarea legăturilor prieteneşti cu organizaţiile cooperatiste din tarile socialiste şi din alte ţări, pe baza respectării principiilor independenţei, suveranităţii naţionale, deplinei egalităţi în drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Ca membră a Alianţei Cooperatiste Internaţionale, Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie va trebui să-şi aducă în viitor o contribuţie tot mai mare la activitatea acesteia, să dezvolte relaţii cu organizaţiile afiliate, pe baza principiilor politicii externe a partidului şi statului nostru, pentru realizarea idealurilor de pace, progres economic şi social în lume. Participanţii la cel de-al II-lea Congres al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie asigură Comitetul Central al Partidului Comunist Român, personal pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că, întreaga ţărănime, mecanizatorii şi specialiştii din agricultura cooperatistă, strîns uniţi în jurul partidului, vor munci cu elan şi abnegaţie pentru sporirea necontenită a belşugului ogoarelor, astfel încît fiecare cooperativă să devină o unitate puternică şi capabilă să contribuie intr-o măsură tot mai mare la dezvoltarea economică şi socială a satului, pentru traducerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al X-lea, în scopul ridicării patriei noastre pe noi trepte ale progresului şi civilizaţiei. REZOLUŢIA Congresului al 11-lea al Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie