Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)
1973-03-28 / nr. 72
finul XXV. Nr. 72 (4.867) MIERCURI, 28 martie 1973 4 pagini, 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MURES AL P.C.R. S/ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ___________________ _ •9 LA ORDINEA ZILEI. DESECĂRILE, COMBATEREA EXCESULUI DE UMIDITATE! In scopul folosirii eficiente şi potenţialului său productiv, sau lucrări de îmbunătăţiri funciare. In sebita au lucrările de desecări, de din sol. Pentru a cunoaşte stadiul a pentru accelerarea lor, ne-am adreorul Oficiului de îmbunătăţiri aun solicitat răspuns stadiul actual al sului de umiditate. După cum se ştie, în judeţul nostru au loc în 1973 vaste lucrări de îmbunătăţiri funciare, printre care se numără acţiunile privind desecarea unor terenuri ce totalizează o suprafaţă de 6.000 de hectare, înlăturarea excesului de umiditate temporară pe o suprafaţă de peste 15.000 hectare. Mă voi referi, în primul rînd, la situaţia lucrărilor provizorii pentru eliminarea excesului de umiditate temporară de pe unele suprafeţe, ţinînd seama de importanţa şi urgenţa acestor lucrări. Pe baza inventarierii făcute în ianuarie, în cadrul unităţilor agricole, s-au stabilit măsuri privind realizarea a peste 900 km de şanţuri şi rigole, în scopul înlăturării excesului temporar de umiditate pe suprafaţa amintită, de peste 15.000 hectare. Acţiunea s-a declanşat greu, cu destulă întîrziere, în parte şi datorită timpului nefavorabil. Pînă la 19 martie aceste lucrări, cu caracter provizoriu, au fost efectuate doar pe o suprafaţă de 5.631 ha, ceea ce este extrem de puţin, dacă ţinem seamă că ele trebuie terminate pînă la sfîrşitul lui martie. Dacă în unele cooperative agricole, cum sînt cele din Aţintiş, Luduş, Cecălaca, Pănet, Gheorghe Doja acţiunile au fost bine organizate, prevederile iniţiale fiind depăşite considerabil, în integrarea pămîntului, al sporirii prevăzut şi in judeţul nostru ample acest context o importanţă deocombatere a excesului de umiditate cestor lucrări, măsurile adoptate esat tovarăşului Ioan Catană, direcciare. Prima problemă la care am acţiunilor privind combaterea exce alte unităţi — la Chimitelnic, Idrifaia, Papiu Ilarian, Dumbrăvioara, Mica — aceste lucrări se desfăşoară foarte lent. Ţinînd seama că timpul e prielnic, că în numeroase unităţi au început şi se desfăşoară însămînţările, sînt necesare măsuri hotărîte pentru impulsionarea lucrărilor de eliminare a excesului de umiditate — pe toate suprafeţele pe care bălteşte apa — astfel ca acţiunea să se încheie în cel mai scurt timp posibil. — Care este situaţia lucrărilor pe şantierele de desecări? — Atît lucrările pe care O.I.F. le execută în regie proprie şi in antrepriză, cit şi cele executate de unităţile agricole sînt mult rămase în urmă. Desigur, în primele două luni ale anului, vremea a fost nefavorabilă, împiedicînd desfăşurarea unor acţiuni de anvergură. Pînă la 19 martie, la lucrările executate în regie proprie şi în antrepriză am realizat reprofilări de albii şi reţele secundare doar pe o lungime de 13 km (circa 19.000 mc terasamente), suprafaţa afectată fiind de aproximativ 150 hectare. Deşi în ultimele săptămîni lucrările s-au intensificat, nici în prezent nu se desfăşoară la nivelul cerinţelor. Avem cîteva obiective mari, cum ar fi reprofilarea Pîrîului de Cîmpie în sectorul Miheş — Balda, reprofilarea Văii Şeuliei (la C.A.P. Deag), ca şi lucrările de mare amploare de la ferma din Voivodeni aparţinătoare de I.A.S. Reghin. Prin reprofilarea Pîrîului de Cîmpie (prevăzută în acest an pe o porţiune de 15 km, în amonte de amenajarea piscicolă de la Miheş şi pînă la ieşirea de pe teritoriul C.A.P. Balda) vor fi redate în circuitul agricol 219 hectare de terenuri neproductive sau fineţe de slabă calitate. Pînă în prezent s-a executat reprofilarea albiei (inclusiv canalele secundare) pe o porţiune de circa 5 km cu draglina şi prin lucrări manuale. Peste cîteva zile vom trimite pe acest şantier încă o draglină, ceea ce va permite intensificarea lucrărilor. Pe celelalte şantiere acţiunea se desfăşoară încă anevoios. La Deag abia au început lucrările, de cîteva zile, cu draglina. In ritm lent se acţionează şi la Voivodeni unde sunt prevăzute desecări pe 408 hectare. Sarcinile de trimestrul I au fost îndeplinite, pînă în prezent, doar în proporţie de 75 la sută. Şeful şantierului, tovarăşul Anton Molnar, va trebui să ia măsuri pentru utilizarea mai eficientă, la întreaga capacitate a buldozerelor, mijloacelor de transport, pentru ca rămînerile în urmă la acest important obiectiv să fie cît mai curînd recuperate. — In ce stadiu se află lucrările executate de unităţile agricole? — Pînă la 19 martie in cadrul unităţilor agricole s-au executat circa 17 km canale de desecare, cu un N. ȘTEFAN (Continuare în pag. a 3-a) Pregătirea terenului şi semănatul în I.A.S. se lucrează cu spor In aceste zile deosebit de favorabile şi lucrătorii din I.A.S. au luat un start bun la efectuarea lucrărilor agricole de primăvară. Pînă ieri ei au reuşit să are aproape 4.000 ha. reprezentînd peste 75 la sută din plan. Lucrarea a fost încheiată în întreprinderile agricole de stat Sincrai şi Iernut. Restante la efectuarea arăturilor există în I.A.S. Albeşti şi Acăţari, care deţin cea mai mare pondere a suprafeţelor nearate pînă la realizarea completă a planului. In ultimele trei zile mecanizatorii din I.A.S. au luat startul la pregătirea terenului şi semănat. Pînă acum s-au pregătit pentru semănat aproape 500 ha. Cele mai semnificative realizări s-au înregistrat la I.A.S. Zau, Sîncraiul de Mureş, Iernut şi Reghin. Paralel cu pregătirea terenului s-a trecut din plin şi la semănatul culturilor din prima epocă. La I.A.S. Zau, Acăţari şi Iernut s-au însăminţat, în ultimele două zile, între 20—50 ha cu mazăre pentru conserve. La aceste suprafeţe însămînţate se mai adaugă borceagurile care au ajuns în sol pe o suprafaţă de cîteva zeci de ha. Lucrările de semănat continuă cu sfecla de zahăr şi de nutreţ, cu perenele cultivate şi alte culturi furajere din prima epocă. Lucrătorii din I.A.S. n-au neglijat nici fertilizarea solului. Pînă acum s-au aplicat îngrăşăminte chimice pe întreaga suprafaţă cultivată cu grîu. Pentru culturile furajere, sfeclă, cartofi şi legume s-au aplicat îngrăşăminte pe o suprafaţă ce depăşeşte 5.600 ha. Au mai fost fertilizate 1.620 ha păşuni şi fineţe naturale. In livezi continuă stropitul II şi tăierile la pomi, lucrări care sunt într-un stadiu avansat, iar în vii s-a efectuat dezgropatul viţei pe 1.500 ha, operaţiune ce se află pe terminate. Suprafeţele de vii şi livezi au fost fertilizate în proporţie de peste 50 la sută. Legumicultorii din I.A.S., mai precis fermele legumicole din Sincrai, Albeşti şi Zau au încheiat însămînţările în răsadniţe, pregătindu-se acum pentru însămînţarea rădăcinoaselor şi plantarea cartofilor timpurii. Aceste din urmă lucrări trebuie urgentate şi în I.A.S. deoarece, în unele cooperative agricole ele se află într-un stadiu avansat. Jfuffimi O IN TOATE TÁR/LE, MNITÍVA / EM BOSS Ritm intens la însămînţarea sfeclei şi a plantelor de nutreţ Zilele acestea frumoase de sfîrşit de martie au creat condiţii de a se ieşi cu toate forţele în cîmp, atît la pregătirea terenului cît şi la semănat. La C.A.P. Cuci, începînd de luni, 26 martie, mecanizatorii au trecut din plin la însămîriţarea tuturor culturilor din epoca întîi. Este în curs de însămînţare sfecla de zahăr, după ce terenul a fost bine pregătit şi fertilizat cu 500 kg superfosfat şi azotat de amoniu la ha, lucrare ce nu va dura mai mult de trei zile. Mazărea, în brigada întîi, condusă de Ioan Botezan, pe cele 20 ha a şi fost însămânţată de către mecanizatorul Vasile Moldovan. în prezent, aici la Cuci se acordă o deosebită atenţie şi însămînţării plantelor de nutreţ. Acest lucru este urgentat din două motive. In primul rînd pentru că semănatul în epoca optimă asigură obţinerea unor producţii sporite la ha, iar în al doilea rînd, C.A.P. are contract cu Complexul intercooperatist pentru îngrăşarea tineretului taurin din Cuci, de a-i asigura furaje, ce vor fi cultivate pe o suprafaţă de 400 ha. In acest scop, cu două maşini, pe 100 ha s-a trecut la însămînțarea trifoiului, iar pe alte 100 ha, a borceagului. Pentru ca nici o zi din această săptămînă, care se arată favorabilă lucrărilor agricole, să nu se piardă, s-au făcut toate pregătirile pentru a se trece și la plantarea tuberculilor. Silozurile au fost desfăcute încă din săptămînă trecută, iar cartofii au fost deja sortaţi, ceea ce va permite ca plantatul acestora, pe cele 30 ha planificate, să poată fi efectuat operativ de către mecanizatori. De asemenea, în ritm susţinut se lucrează şi în legumicultura, unde grădinarii se pregătesc ca la sfîrşitul acestei săptămîni să treacă la plantarea răsadului de varză timpurie pe două hectare. Folosirea din plin şi cu pricepere a fiecărei zile bune de lucru acum, la semănatul culturilor, va fi răsplătită la recoltare printr-un plus de producţie care, fără îndoială, şi-o doreşte fiecare lucrător al ogoarelor, mecanizator, care muncesc în acord global. REMUS CÂMPEAN Beneficiari: muncitorii forestieri şi populaţia de la sate Cooperativa de consum din Reghin dispune în prezent de 18 unităţi pentru aprovizionarea muncitorilor forestieri de pe văile Mureşului şi Gurghiului, iar în comune de 44 unităţi mixte de desfacere şi 18 unităţi de alimentaţie publică. Cu mijloace moderne frigorifice, de la centrul cooperativei pornesc zilnic în reţeaua de desfacere zeci de sortimente de preparate şi semipreparate din carne. A crescut, concomitent, şi numărul cofetăriilor din raza cooperativei — acesta ajungînd la 26. Un capitol important din preocupările existente aici îl constituie îmbunătăţirea continuă a deservirii populaţiei. Am reţinut două argumente dintre multe altele: începerea construcţiei unui supermagazin cu etaj la Batoş — după modelul celui dat în folosinţă în comuna Rîciu, cuprinzînd şapte unităţi cu diverse profiluri — şi extinderea reţelei cu moderne unităţi concentrate într-o frumoasă clădire, la Petelea, din care amintim o unitate de alimentaţie publică, cofetărie şi patru ateliere pentru prestări de servicii. Creaţia tehnică proprie — ancorată direct în problemele majore ale producţiei Avînd asigurate condiţii dintre cele mai bune pentru valorificarea superioară a masei lemnoase, colectivul de la C.P.L. Reghin desfăşoară o muncă rodnică şi în sensul afirmării creaţiei tehnice, a ideilor îndrăzneţe. In activitatea de invenţii şi inovaţii, accentul se pune pe problemele organizatorice de orientare a colectivului spre creaţia pusă pe de-a întregul în scopul soluţionării problemelor ■»•majore ale producţiei. Pentru o rezolvare cît mai operativă a propunerilor. ,,Cercul inovatorilor“. In colaborare cu Comisia inginerilor şi tehnicienilor acordă un sprijin deosebit proiectării, realizării prototipurilor, experimentării şi omologării prin desemnarea specialiştilor cu o bogată experienţă care răspund direct de buna desfăşurare a fiecărei faze. In contextul acestor preocupări, mişcarea de invenţii, inovaţii şi raţionalizări a devenit o tradiţie care se îmbogăţeşte mereu. Astfel, în 1970 au fost înregistrate 80 de propuneri, în 1971 — 118 iar în 1972 au fost 120 de propuneri de inovaţii. Bineînţeles, şi eficienţa economică pe aceeaşi perioadă a crescut, de la 800.000 lei în 1970, la 2.000.000 lei în anul trecut. După cum se ştie, specificul producţiei noastre, gama largă de sortimente oferă o sferă largă creaţiei tehnice, practic, nu avem sector în care oamenii să nu fi acţionat pentru perfecţionarea tehnologiilor, realizării de utilaje şi instalaţii noi, contribuind, astfel, la realizarea exemplară a sarcinilor de plan, la îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. In acelaşi timp, cu frumoase rezultate se realizează şi acţiunea conform căreia fiecare cadru tehnic şi economic să rezolve anual cel puţin un studiu din domeniul său, cu eficienţă minimă de 15.000 lei. Astfel, în anul trecut, din cele 22 de studii, 18 au fost aplicate în producţie, inovaţii sau lucrări de mică mecanizare. Pentru anul în curs sunt deja înscrise alte 62 de studii cu o eficienţă preconizată de peste 130.000 lei. Astfel, în sectorul de fabricare a cherestelei au fost introduse o serie de modernizări şi mecanizări avind următoarele obiective şi rezultate principale: eliminarea concepţiilor depăşite în ce priveşte organizarea şi desfăşurarea procesului tehnologic cu forţă de muncă numeroasă şi condiţii grele de lucru: adaptarea mecanizării la descărcarea, manipularea, sortarea şi transportul buştenilor. Eficienţa — peste 300.000 lei anual. Astăzi, în hala de fabricaţie a cherestelei toate liniile de debitare pentru răşinoase, fag şi diverse esenţe sunt complet modernizate şi mecanizate pe baza noilor concepţii tehnologice, prin NAGY LUDOVIC tehnician la C.P.L. Reghin (Continuare în pag. a 3 al ............ . Sp Plantarea cartofilor de vară la C.A.P. Luduș, este intr-un stadiu avansat. Cârgu-Mureş cu puii, imisTiiui Îndeplinit Din municipiul Sighişoara suntem informaţi că, prin amplele măsuri Întreprinse de la începutul anului pentru folosirea judicioasă a capacităţilor de producţie, valorificarea superioară a rezervelor interne, îmbunătăţirea utilizării timpului de lucru şi a forţei de muncă, prin acţiuni concrete de sporire a eficienţei întregii activităţi economice colectivele de la Ţesătoriile de lină şi mătase, ale Fabricii de cărămizi şi ţigle „7 Noiembrie“, Complexului de sticlărie şi faianţă, Topitoriei de in din Albeşti prelimină îndeplinirea înainte de termen a planului pe primul trimestru la nivelul său maximal. Pînă la finele lunii martie se vor realiza suplimentar importante cantităţi de cărămizi şi ţigle, ţesături din lină şi mătase, articole de faianţă etc., a căror valoare va depăşi un milion de lei. Ar Ca urmare a sporirii producţiei de lapte şi a participării mai susţinute a unităţilor agricole la fondul centralizat al statului, cît şi a unei prelucrări mai complexe şi cu simţ gospodăresc exigent, lucrătorii întreprinderii de industrializare a laptelui Mureş au îndeplinit planul trimestrial cu cinci zile mai devreme la principalii indicatori, inclusiv la export. Prelucrînd in continuare însemnate cantităţi de lapte ce vor fi puse la dispoziţie de către centrele de achiziţionare, în perioada care a rămas pînă la sfîrşitul trimestrului, ei vor realiza suplimentar o producţie globală de 3.000.000 lei şi o producţie marfă de 4.000.000 lei. Aceste sporuri de producţie se vor concretiza, printre altele, în: 100 tone unt din care 30 tone pentru export, 5.000 hl produse lactate proaspete şi 45 de tone brînzeturi. 4.000 hectolitri lapte marfă peste plan Antrenaţi în vasta întrecere socialistă pentru realizarea sarcinilor cincinalului înainte de termen, lucrătorii din zootehnia întreprinderii agricole de stat au raportat realizarea planului trimestrial la producţia de lapte marfă cu 6 zile înainte de termen. La zi planul trimestrial este depăşit cu circa 500 hl lapte. Se apreciază că pînă la finele trimestrului, I.A.S. din judeţ vor livra statului peste prevederi o cantitate de 4.000 hl lapte. La realizarea celor 40 vagoane de lapte în plus faţă de prevederi şi-au adus o contribuţie de seamă zootehniştii din I.A.S. Albeşti, Batoş, Iernut, Seuca, Sighişoara ,şi Sincrai, care, începînd din 21 martie, livrează lapte in contul trimestrului II. Îngrijind şi furajînd animalele după cele mai noi metode zootehnice, in multe ferme de vaci din I.AS., se înregistrează la ora actuală producţii foarte bune de lapte. Printre acestea se numără ferma de vaci din I.A.S. Sincrai, condusă de ing. Vasile Husar, care obţine zilnic peste 11 lapte de la fiecare vacă furajată. Asemenea rezultate zilnice, care se obţin într-o perioadă destul de dificilă din an, vor permite realizarea unei producţii anuale de peste 4.000 litri lapte pe vacă furajată. PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Ieri a avut loc la Tg.-Mureş plenara Consiliului Judeţean Mureş al Frontului Unităţii Socialiste. Au participat, alături de membrii consiliului, invitaţi, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti componente, precum şi deputaţi ai Consiliului popular judeţean, domiciliaţi în Tg.-Mureş. In spiritul recentei hotărîri a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu cuprinse în cuvîntarea la Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, participanţii la plenara Consiliului judeţean au dezbătut o importantă problemă obştească, edilitar-gospodărească, care solicită o largă participare cetăţenească, interesînd toate organizaţiile componente ale frontului şi anume, antrenarea maselor, de către consiliile locale ale F.U.S., în acţiunile patriotice in cadrul întrecerii pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor. Raportul prezentat de tovarăşul Fodor Géza a subliniat faptul că, in anul trecut, tradiţionala întrecere patriotică pentru continua înfrumuseţare şi buna gospodărire a localităţilor s-a încheiat cu un bilanţ rodnic. Cele două evenimente din viaţa politică a ţării — Conferinţa Naţională a partidului şi aniversarea a 25 de ani de la proclamarea Republicii — au declanşat ample acţiuni pentru sporirea angajamentelor, o efervescentă mişcare de masă în vederea realizării şi depăşirii acestora. Eforturile depuse de locuitorii municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţ în cadrul întrecerii patriotice se concretizează în realizarea unor lucrări a căror valoare se cifrează la suma de 208,9 milioane lei, depăşindu-se angajamentul anual cu peste 28 milioane lei. Valoarea lucrărilor pe locuitor a fost de 349 lei. Prin munca patriotică efectuată de cetăţeni la obiectivele social-culturale finanţate s-au realizat economii de peste 6 milioane lei, revenind peste 11 lei pe locuitor. Au fost evidenţiate municipiile, oraşele şi comunele care au înregistrat rezultatele cele mai bune, ca de pildă, municipiile Sighişoara şi Tg.-Mureş, cu 763, respectiv 437 lei pe locuitor, oraşul Reghin cu 443 lei pe locuitor, comunele Adămuş, Măgherani, Ernei, Gurghiu şi Ghindari, subliniindu-se totodată aportul de seamă al organizaţiilor de tineret, al comitetelor şi comisiilor de femei la obţinerea acestor rezultate. Anul trecut s-au semnalat şi unele deficienţe, printre care nerealizarea angajamentelor de unele comune, printre care Bahnea, Băgaciu, Cuci, Deda, Gheorghe Doja, Lunca Bradului, Nadeş, Răstoliţa, Sîngeorgiu de Pădure, Singer şi Vătava. Altele, ca Lunca, Ruşii Munţi, Miercurea Nirajului etc. şi-au luat angajamente sub posibilităţile reale. Au fost cazuri cînd s-au evaluat exagerat cantităţile fizice şi valoarea lucrărilor, cum s-a întîmplat la Iernut şi Şincai. Pentru acest an, răspunzind chemărilor la întrecere ale Consiliului popular al judeţului Maramureş şi Consiliului popular al comunei Stoicăneşti, judeţul Olt, consiliile populare din judeţul nostru s-au angajat să realizeze prin acţiuni patriotice un volum de lucrări în valoare de 187 milioane lei. Raportul a a(Continuare în pag a 3-a) Marii noastre, bucurii Discut cu ciţiva dintre membrii colectivului didactic al Liceului din Deda. Cu ciţiva pe-ndelete că au o „fereastră“ şi au venit mai repede la şcoală, cu alţii mai in treacăt, căci se grăbesc lăsind un catalog şi luind altul pentru ora următoare. Forfota de pe culoarele, aproape lipite de zestrea laboratoarelor şi a colecţiei etnografice, s-a stins, cancelaria a intrat in linişte şi ea îmi adun gîndurile privind zecile de lucrări în acuarelă ale elevilor profesoarei Liana Şerban. Copii care au descoperit miracolul culorii şi-şi exprimă cu sinceritate gîndurile şi trăirile sau recreează natura. Un colectiv tinăr şi destoinic — aşa caracterizează prof. Vasile Mureşan colectivul şcolii; un director capabil, destoinic şi bun pedagog a ştiut să creeze o atmosferă de colaborare, de încredere — îşi spune părerea colectivul liceului despre directorul său.In pauza următoare stăm de vorbă cu familia Mureşan, Eugenia Mureşan, profesoară de limba şi literatura română şi Vasile Mureşan, directorul şcolii. Despre multe am discutat, despre atelierele şcolii, despre dotarea lor ca şi despre munca elevilor pentru însuşirea meseriilor în care sunt pregătiţi; despre intensificarea muncii de orientare şcolară şi profesională; chiar despre graiul dialectal al Dedei care prezintă o notă specifică. Profesoara Eugenia Mureşan este o competentă cercetătoare a folclorului din partea locului. Am stat de vorbă chiar şi despre unele greutăţi cum ar fi, de pildă, desfiinţarea in anul şcolar viitor a internatului, pentru că nu întruneşte numărul necesar de copii, desfiinţare care însă ar crea mari greutăţi copiilor acelora care iarna vor trebui să vină zilnic de la 10—15 km la şcoală. — De ce n-am discuta şi despre bucuriile meseriei noastre, intervine în discuţie tovarăşa Mureşan, despre bucuriile noastre, ale învăţătorilor şi profesorilor. Ştiţi ce m-a surprins şi mă surprinde ca un miracol, de peste 11 ani, de cind suntem la Deda? îşi continuă pasionata pe „Cu ce azi mai OM decit ieri”? dagogă mărturisirile. Procesul acesta de dezvoltare pe toate planurile a copiilor satului. Copiii aceştia sunt ei înşişi nişte mici miracole. Vin la şcoală cu sufletul de o rară puritate şi cu o imensă sete de a şti ca apoi mărindu-se totul să devină hotărîrea conştientă de a se întregi şi autodepăşi. Sînt de o cuminţenie demnă de respect, venită desigur din mediul acela modest al familiei din sat, iar profesorul pentru copil este un ţel de atins. — Copiii aceştia, crescuţi, educaţi şi instruiţi aici, la noi la Deda, pleacă în învăţămîntul superior, cu o hotărîre demnă de o deplină acoperire valorică in pregătire, apreolată de o rară modestie, ne spune tovarăşul profesor Mureşan. Autoaprecierea pe care o acordă propriei pregătiri nu a dat niciodată greş. Şcoala noastră are astăzi studenţi la politehnică, medicină, filologie, filozofie. Din promoţia anului 1969—70, 20 de absolvenţi în total, 17 au mers în învăţămîntul superior. — In fiecare vacanţă, ne spune profesoara Eugenia Mureşan, reîntilnirea cu foştii noştri elevi, acum studenţi sau elevi in şcoli tehnice postliceale mă emoţionează. Ii văd cum au progresat, dar ştiindu-i copiii modeşti de la început, îi întreb dacă societatea nu-i descumpăneşte, nu se pierd în complexitatea ei. Grijă fără temei ! Copiii noştri au ştiut să ia de la noi, cei care le-am călăuzit paşii in liceu, tot ce a fost mai bun şi mai folositor şi contină să clădească pe acest fundament solid un edificiu demn de societatea care îi aşteaptă mîine. Ursa Maria, Harpa Gheorghe, Cîmpeanu Petru, Mureşan Maria, foştii noştri elevi, sunt astăzi studenţi destoinici la Tg.-Mureş sau în alte centre universitare din ţară. Ei aduc cinste şcolii, iar foştii lor profesori, pentru care respectul este nemărginit, rămîn un exemplu mereu demn de urmat, modele de conduită şi înţelepciune. Bucuria profesorilor Mureşan este pe deplin îndreptăţită şi ea aparţine tuturor celor ce îşi fac din catedră o datorie faţă de societatea noastră. Bucuria profesorilor Mureşan este bucuria celor care, desăvîrşindu-se pe ei înşişi, desăvirşesc permanent noi promoţii de absolvenţi care, după exemplul profesorilor lor, sint in fiecare zi superiori celei precedente. Este bucuria celor care slujesc cu devotament şi răspundere principala instituţie ele instruire şi educare a tinerei generaţii. OLGA APOSTOL