Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)

1973-03-28 / nr. 72

finul XXV. Nr. 72 (4.867) MIERCURI, 28 martie 1973 4 pagini, 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MURES AL P.C.R. S/ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ___________________ _ •­­­9 LA ORDINEA ZILEI. DESECĂRILE, COMBATEREA EXCESULUI DE UMIDITATE! In scopul folosirii eficiente şi potenţialului său productiv, s­au lucrări de îmbunătăţiri funciare. In sebita au lucrările de desecări, de din sol. Pentru a cunoaşte stadiul a pentru accelerarea lor, ne-am adr­eorul Oficiului de îmbunătăţiri aun solicitat răspuns­ stadiul actual al sului de umiditate.­ ­ După cum se ştie, în judeţul nostru au loc în 1973 vaste lucrări de îmbunătăţiri funciare, printre care se numără acţiunile privind desecarea unor terenuri ce totali­zează o suprafaţă de 6.000 de hec­tare, înlăturarea excesului de u­­miditate temporară pe o suprafaţă de peste 15.000 hectare. Mă voi re­feri, în primul rînd, la situaţia lu­crărilor provizorii pentru elimina­rea excesului de umiditate tempo­rară de pe unele suprafeţe, ţinînd seama de importanţa şi urgenţa a­­cestor lucrări. Pe baza inventarierii făcute în ianuarie, în cadrul uni­tăţilor agricole, s-au stabilit măsuri privind realizarea a peste 900 km de şanţuri şi rigole, în scopul în­lăturării excesului temporar de u­­miditate pe suprafaţa amintită, de peste 15.000 hectare. Acţiunea s-a declanşat greu, cu destulă întîrziere, în parte şi datorită timpului nefa­vorabil. Pînă la 19 martie aceste lucrări, cu caracter provizoriu, au fost efectuate doar pe o suprafaţă de 5.631 ha, ceea ce este extrem de puţin, dacă ţinem seamă că ele trebuie terminate pînă la sfîrşitul lui martie. Dacă în unele coopera­tive agricole, cum sînt cele din A­­ţintiş, Luduş, Cecălaca, Pănet, Gheorghe Doja acţiunile au fost bine organizate, prevederile ini­ţiale fiind depăşite considerabil, în integrare­a pămîntului, al sporirii prevăzut şi in judeţul nostru ample acest context o importanţă deo­­combatere a excesului de umiditate cestor lucrări, măsurile adoptate esat tovarăşului Ioan Catană, direc­­ciare. Prima problemă la care am acţiunilor privind combaterea exce­ alte unităţi — la Chimitelnic, Idri­­faia, Papiu Ilarian, Dumbrăvioara, Mica — aceste lucrări se desfă­şoară foarte lent. Ţinînd seama că timpul e prielnic, că în numeroase unităţi au început şi se desfăşoară însămînţările, sînt necesare măsuri hotărîte pentru impulsionarea lu­crărilor de eliminare a excesului de umiditate — pe toate suprafeţele pe care bălteşte apa — astfel ca acţiunea să se încheie în cel mai scurt timp posibil. — Care este situaţia lucrărilor pe şantierele de desecări? — Atît lucrările pe care O.I.F. le execută în regie proprie şi in antre­priză, cit şi cele executate de uni­tăţile agricole sînt mult rămase în urmă. Desigur, în primele două luni ale anului, vremea a fost nefavo­rabilă, împiedicînd desfăşurarea u­­nor acţiuni de anvergură. Pînă la 19 martie, la lucrările executate în regie proprie şi în antrepriză am realizat reprofilări de albii şi re­ţele secundare doar pe o lungime de 13 km (circa 19.000 mc terasa­­mente), suprafaţa afectată fiind de aproximativ 150 hectare. Deşi în ultimele săptămîni lucrările s-au intensificat, nici în prezent nu se desfăşoară la nivelul cerinţelor. Avem cîteva obiective mari, cum ar fi reprofilarea Pîrîului de Cîmpie în sectorul Miheş — Balda, repro­filarea Văii Şeuliei (la C.A.P. Deag), ca şi lucrările de mare amploare de la ferma din Voivodeni aparţi­nătoare de I.A.S. Reghin. Prin re­profilarea Pîrîului de Cîmpie (pre­văzută în acest an pe o porţiune de 15 km, în amonte de amenajarea piscicolă de la Miheş şi pînă la ieşirea de pe teritoriul C.A.P. Bal­da) vor fi redate în circuitul agri­col 219 hectare de terenuri nepro­ductive sau fineţe de slabă cali­tate. Pînă în prezent s-a executat re­profilarea albiei (inclusiv canalele secundare) pe o porţiune de circa 5 km cu draglina şi prin lucrări ma­nuale. Peste cîteva zile vom trimite pe acest şantier încă o draglină, ceea ce va permite intensificarea lucrărilor. Pe celelalte şantiere ac­ţiunea se desfăşoară încă anevoios. La Deag abia au început lucrările, de cîteva zile, cu draglina. In ritm lent se acţionează şi la Voivodeni unde sunt prevăzute desecări pe 408 hectare. Sarcinile de trimestrul I au fost îndeplinite, pînă în pre­zent, doar în proporţie de 75 la sută. Şeful şantierului, tovarăşul An­ton Molnar, va trebui să ia măsuri pentru utilizarea mai eficientă, la întreaga capacitate a buldozerelor, mijloacelor de transport, pentru ca rămînerile în urmă la acest im­portant obiectiv să fie cît mai cu­­rînd recuperate. — In ce stadiu se află lucrările executate de unităţile agricole? — Pînă la 19 martie in cadrul u­­nităţilor agricole s-au executat cir­ca 17 km canale de desecare, cu un N. ȘTEFAN (Continuare în pag. a 3-a) Pregătirea terenului şi semănatul în I.A.S. se lucrează cu spor In aceste zile deosebit de favo­rabile şi lucrătorii din I.A.S. au luat un start bun la efectuarea lu­crărilor agricole de primăvară. Pî­nă ieri ei au reuşit să are aproape 4.000 ha. reprezentînd peste 75 la sută din plan. Lucrarea a fost în­cheiată în întreprinderile agricole de stat Sincrai şi Iernut. Restante la efectuarea arăturilor există în I.A.S. Albeşti şi Acăţari, care deţin cea mai mare pondere a suprafeţe­lor nearate pînă la realizarea com­pletă a planului. In ultimele trei zile mecanizatorii din I.A.S. au luat startul la pregă­tirea terenului şi semănat. Pînă a­­cum s-au pregătit pentru semănat aproape 500 ha. Cele mai semnifi­cative realizări s-au înregistrat la I.A.S. Zau, Sîncraiul de Mureş, Ier­nut şi Reghin. Paralel cu pregăti­rea terenului s-a trecut din plin şi la semănatul culturilor din prima epocă. La I.A.S. Zau, Acăţari şi Ier­nut s-au însăminţat, în ultimele două zile, între 20—50 ha cu ma­zăre pentru conserve. La aceste su­prafeţe însămînţate se mai adaugă borceagurile care au ajuns în sol pe o suprafaţă de cîteva zeci de ha. Lucrările de semănat continuă cu sfecla de zahăr şi de nutreţ, cu perenele cultivate şi alte culturi fu­rajere din prima epocă. Lucrătorii din I.A.S. n-au negli­jat nici fertilizarea solului. Pînă a­­cum s-au aplicat îngrăşăminte chi­mice pe întreaga suprafaţă cultiva­tă cu grîu. Pentru culturile furaje­re, sfeclă, cartofi şi legume s-au aplicat îngrăşăminte pe o suprafaţă ce depăşeşte 5.600 ha. Au mai fost fertilizate 1.620 ha păşuni şi fineţe naturale. In livezi continuă stropitul II şi tăierile la pomi, lucrări care sunt într-un stadiu avansat, iar în vii s-a efectuat dezgropatul viţei pe 1.500 ha, operaţiune ce se află pe terminate. Suprafeţele de vii şi li­vezi au fost fertilizate în proporţie de peste 50 la sută. Legumicultorii din I.A.S., mai precis fermele legumicole din Sin­crai, Albeşti şi Zau au încheiat în­­sămînţările în răsadniţe, pregătin­­du-se acum pentru însămînţarea ră­­dăcinoaselor şi plantarea cartofilor timpurii. Aceste din urmă lucrări trebuie urgentate şi în I.A.S. de­oarece, în unele cooperative agrico­le ele se află într-un stadiu avansat. Jfuffimi O IN TOATE TÁR/LE, MNITÍ­VA / EM BOSS Ritm intens la însămînţarea sfeclei şi a plantelor de nutreţ Zilele acestea frumoase de sfîrşit de martie au creat condiţii de a se ieşi cu toate forţele în cîmp, atît la pregătirea terenului cît şi la se­mănat. La C.A.P. Cuci, începînd de luni, 26 martie, mecanizatorii au trecut din plin la însămîriţarea tu­turor culturilor din epoca întîi. Este în curs de însămînţare sfe­cla de zahăr, după ce terenul a fost bine pregătit şi fertilizat cu 500 kg superfosfat şi azotat de amoniu la ha, lucrare ce nu va dura mai mult de trei zile. Mazărea, în brigada în­tîi, condusă de Ioan Botezan, pe cele 20 ha a şi fost însămânţată de către mecanizatorul Vasile Moldo­van. în prezent, aici la Cuci se acor­dă o deosebită atenţie şi însămîn­­ţării plantelor de nutreţ. Acest lu­cru este urgentat din două motive. In primul rînd pentru că semănatul în epoca optimă asigură obţinerea unor producţii sporite la ha, iar în al doilea rînd, C.A.P. are contract cu Complexul intercooperatist pen­tru îngrăşarea tineretului taurin din Cuci, de a-i asigura furaje, ce vor fi cultivate pe o suprafaţă de 400 ha. In acest scop, cu două ma­şini, pe 100 ha s-a trecut la însă­­mînțarea trifoiului, iar pe alte 100 ha, a borceagului. Pentru ca nici o zi din această săptămînă, care se arată favorabilă lucrărilor agricole, să nu se piardă, s-au făcut toate pregătirile pentru a se trece și la plantarea tubercu­lilor. Silozurile au fost desfăcute încă din săptămînă trecută, iar car­tofii au fost deja sortaţi, ceea ce va permite ca plantatul acestora, pe cele 30 ha planificate, să poată fi efectuat operativ de către mecani­zatori. De asemenea, în ritm susţi­nut se lucrează şi în legumicultura, unde grădinarii se pregătesc ca la sfîrşitul­ acestei săptămîni să treacă la plantarea răsadului de varză tim­purie pe două hectare. Folosirea din plin şi cu pricepere a fiecărei zile bune de lucru acum, la semănatul culturilor, va fi răs­plătită la recoltare printr-un plus de producţie care, fără îndoială, şi-o doreşte fiecare lucrător al o­­goarelor, mecanizator, care muncesc în acord global. REMUS CÂMPEAN Beneficiari: muncitorii forestieri şi populaţia de la sate Cooperativa de consum din Reghin dispune în prezent de 18 unităţi pentru aprovizionarea muncitorilor forestieri de pe văile Mureşului şi Gurghiului, iar în comune de 44 unităţi mix­te de desfacere şi 18 unităţi de alimentaţie publică. Cu mijloa­ce moderne frigorifice, de la centrul cooperativei pornesc zil­nic în reţeaua de desfacere zeci de sortimente de preparate şi semipreparate din carne. A cres­­cut, concomitent, şi numărul co­fetăriilor din raza cooperativei — acesta ajungînd la 26. Un capitol important din preo­cupările existente aici îl consti­tuie îmbunătăţirea continuă a deservirii populaţiei. Am reţinut două argumente dintre multe al­tele: începerea construcţiei unui supermagazin cu etaj la Batoş — după modelul celui dat în fo­losinţă în comuna Rîciu, cuprin­­zînd şapte unităţi cu diverse pro­filuri — şi extinderea reţelei cu moderne unităţi concentrate în­­tr-o frumoasă clădire, la Petelea, din care amintim o unitate de a­­limentaţie publică, cofetărie şi patru ateliere pentru prestări de servicii. Creaţia tehnică proprie — ancorată direct în proble­mele majore ale producţiei Avînd asigurate condiţii din­tre cele mai bune pentru valori­ficarea superioară a masei lem­noase, colectivul de la C.P.L. Re­ghin desfăşoară o muncă rodni­că şi în sensul afirmării creaţiei tehnice, a ideilor îndrăzneţe. In activitatea de invenţii şi inovaţii, accentul se pune pe problemele organizatorice de orientare a co­lectivului spre creaţia pusă pe de-a întregul în scopul soluţio­nării problemelor ■»•majore ale producţiei. Pentru o rezolvare cît mai o­­perativă­ a propunerilor. ,,Cercul­­ inovatorilor“. In colaborare cu Comisia inginerilor şi tehnicie­nilor acordă un sprijin deosebit proiectării, realizării prototipuri­lor, experimentării şi omologării prin desemnarea specialiştilor cu o bogată experienţă care răspund direct de buna desfăşurare a fie­cărei faze. In contextul acestor preocu­pări, mişcarea de invenţii, ino­vaţii şi raţionalizări a devenit o tradiţie care se îmbogăţeşte me­reu. Astfel, în 1970 au fost în­registrate 80 de propuneri, în 1971 — 118 iar în 1972 au fost 120 de propuneri de inovaţii. Bineînţeles, şi eficienţa economi­că pe aceeaşi perioadă a crescut, de la 800.000 lei în 1970, la 2.000.000 lei în anul trecut. După cum se ştie, specificul producţiei noastre, gama largă de sortimente oferă o sferă largă creaţiei tehnice, practic, nu a­­vem sector în care oamenii să nu fi acţionat pentru perfecţio­narea tehnologiilor, realizării de utilaje şi instalaţii noi, contri­buind, astfel, la realizarea exem­plară a sarcinilor de plan, la îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor. In acelaşi timp, cu frumoase rezultate se realizează şi acţiunea conform căreia fieca­re cadru tehnic şi economic să rezolve anual cel puţin un studiu din domeniul său, cu eficienţă mi­nimă de 15.000 lei. Astfel, în anul trecut, din cele 22 de studii, 18 au fost aplicate în producţie, inovaţii sau lucrări de mică me­canizare. Pentru anul în curs sunt deja înscrise alte 62 de stu­dii cu o eficienţă preconizată de peste 130.000 lei. Astfel, în sec­torul de fabricare a cherestelei au fost introduse o serie de mo­dernizări şi mecanizări avind ur­mătoarele obiective şi rezultate principale: eliminarea concepţii­lor depăşite în ce priveşte orga­nizarea şi desfăşurarea procesu­lui tehnologic cu forţă de mun­că numeroasă şi condiţii grele de lucru: adaptarea mecanizării la descărcarea, manipularea, sor­tarea şi transportul buştenilor. Eficienţa — peste 300.000 lei a­­nual. Astăzi, în hala de fabricaţie a cherestelei toate liniile de debi­tare pentru răşinoase, fag şi di­verse esenţe sunt complet moder­nizate şi mecanizate pe baza noilor concepţii tehnologice, prin NAGY LUDOVIC tehnician la C.P.L. Reghin (Continuare în pag. a 3­ al ............ . Sp Plantarea cartofilor de vară la C.A.P. Luduș, este intr-un stadiu avansat. Câ­rgu-Mureş cu puii­, imisTiiu­i Îndeplinit Din municipiul Sighişoara suntem­ informaţi că, prin amplele mă­suri Întreprinse de la începutul anului pentru folosirea judicioasă a capacităţilor de producţie, valorificarea superioară a rezervelor interne, îmbunătăţirea utilizării timpului de lucru şi a forţei de muncă, prin acţiuni concrete de sporire a eficienţei întregii activităţi economice colectivele de la Ţesătoriile de lină şi mătase, ale Fabricii de cărămizi şi ţigle „7 Noiembrie“, Complexului de sticlărie şi faianţă, Topitoriei de in din Albeşti prelimină îndeplinirea înainte de termen a planului pe primul trimestru la nivelul său maximal. Pînă la finele lunii martie se vor realiza suplimentar importante cantităţi de cărămizi şi ţigle, ţesă­turi din lină şi mătase, articole de faianţă etc., a căror valoare va depăşi un milion de lei. Ar Ca urmare a sporirii producţiei de lapte şi a participării mai sus­ţinute a unităţilor agricole la fondul centralizat al statului, cît şi a unei prelucrări mai complexe şi cu simţ gospodăresc exigent, lucrătorii întreprinderii de industrializare a laptelui Mureş au îndeplinit planul trimestrial cu cinci zile mai devreme la principalii indicatori, inclusiv la export. Prelucrînd in continuare însemnate cantităţi de lapte ce vor fi puse la dispoziţie de către centrele de achiziţionare, în perioada care a ră­mas pînă la sfîrşitul trimestrului, ei vor realiza suplimentar o producţie globală de 3.000.000 lei şi o producţie marfă de 4.000.000 lei. Aceste spo­ruri de producţie se vor concretiza, printre altele, în: 100 tone unt din care 30 tone pentru export, 5.000 hl produse lactate proaspete şi 45 de tone brînzeturi. 4.000 hectolitri lapte marfă peste plan Antrenaţi în vasta întrecere so­cialistă pentru realizarea sarcinilor cincinalului înainte de termen, lu­crătorii din zootehnia întreprinderii agricole de stat au raportat realiza­rea planului trimestrial la produc­ţia de lapte marfă cu 6 zile înainte de termen. La zi planul trimestrial este depăşit cu circa 500 hl lapte. Se apreciază că pînă la finele tri­mestrului, I.A.S. din judeţ vor li­vra statului peste prevederi o can­titate de 4.000 hl lapte. La realizarea celor 40 vagoane de lapte în plus faţă de prevederi şi-au adus o contribuţie de seamă zooteh­­niştii din I.A.S. Albeşti, Batoş, Ier­nut, Seuca, Sighişoara ,şi Sincrai, care, începînd din 21 martie, livrea­ză lapte in contul trimestrului II. Îngrijind şi furajînd animalele după cele mai noi metode zootehni­ce, in multe ferme de vaci din I.AS., se înregistrează la ora ac­tuală producţii foarte bune de lap­te. Printre acestea se numără fer­ma de vaci din I.A.S. Sincrai, con­dusă de ing. Vasile Husar, care ob­ţine zilnic peste 11­­ lapte de la fiecare vacă furajată. Asemenea re­zultate zilnice, care se obţin într-o perioadă destul de dificilă din an, vor permite realizarea unei pro­ducţii anuale de peste 4.000 litri lapte pe vacă furajată. PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Ieri a avut loc la Tg.-Mureş ple­nara Consiliului Judeţean Mureş al Frontului Unităţii Socialiste. Au participat, alături de membrii con­siliului, invitaţi, reprezentanţi ai or­ganizaţiilor obşteşti componente, precum şi deputaţi ai Consiliului popular judeţean, domiciliaţi în Tg.-Mureş. In spiritul recentei hotărîri a Consiliului Naţional al Frontului U­­nităţii Socialiste, a indicaţiilor to­varăşului Nicolae Ceauşescu cuprin­se în cuvîntarea la Plenara Consi­liului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, participanţii la plenara Consiliului judeţean au dezbătut o importantă problemă obştească, edi­­litar-gospodărească, care solicită o largă participare cetăţenească, inte­­resînd toate organizaţiile compo­nente ale frontului şi anume, an­trenarea maselor, de către consiliile locale ale F.U.S., în acţiunile patrio­tice in cadrul întrecerii pentru în­frumuseţarea şi buna gospodărire a localităţilor. Raportul prezentat de tovarăşul Fodor Géza a subliniat faptul că, in anul trecut, tradiţionala întrecere patriotică pentru continua înfrumu­seţare şi buna gospodărire a localită­ţilor s-a încheiat cu un bilanţ rodnic. Cele două evenimente din viaţa po­litică a ţării — Conferinţa Naţiona­lă a partidului şi aniversarea a 25 de ani de la proclamarea Republicii — au declanşat ample acţiuni pen­tru sporirea angajamentelor, o efer­vescentă mişcare de masă în vede­rea realizării şi depăşirii acestora. Eforturile depuse de locuitorii mu­nicipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţ în cadrul întrecerii patriotice se concretizează în realizarea unor lucrări a căror valoare se cifrează la suma de 208,9 milioane lei, depă­­şindu-se angajamentul anual cu peste 28 milioane lei. Valoarea lu­crărilor pe locuitor a fost de 349 lei. Prin munca patriotică efectuată de cetăţeni la obiectivele social-cul­­turale finanţate s-au realizat econo­mii de peste 6 milioane lei, re­venind peste 11 lei pe locuitor. Au fost evidenţiate municipiile, oraşele şi comunele care au înregistrat re­zultatele cele mai bune, ca de pildă, municipiile Sighişoara şi Tg.-Mureş, cu 763, respectiv 437 lei pe locuitor, oraşul Reghin cu 443 lei pe locuitor, comunele Adămuş, Măgherani, Er­­nei, Gurghiu şi Ghindari, subliniin­­du-se totodată aportul de seamă al organizaţiilor de tineret, al comite­telor şi comisiilor de femei la ob­ţinerea acestor rezultate. Anul trecut s-au semnalat şi une­le deficienţe, printre care nereali­­zarea angajamentelor de unele co­mune, printre care Bahnea, Băga­­ciu, Cuci, Deda, Gheorghe Doja, Lunca Bradului, Nadeş, Răstoliţa, Sîngeorgiu de Pădure, Singer şi Vă­­tava. Altele, ca Lunca, Ruşii Munţi, Miercurea Nirajului etc. şi-au luat angajamente sub posibilităţile reale. Au fost cazuri cînd s-au evaluat exagerat cantităţile fizice şi valoa­rea lucrărilor, cum s-a întîmplat la Iernut şi Şincai. Pentru acest an, răspunzind che­mărilor la întrecere ale Consiliului popular al judeţului Maramureş şi Consiliului popular al comunei Stoi­­căneşti, judeţul Olt, consiliile popu­lare din judeţul nostru s-au anga­jat să realizeze prin acţiuni patrio­tice un volum de lucrări în valoare de 187 milioane lei. Raportul a a­(Continuare în pag a 3-a) Marii noastre, bucurii Discut cu ciţiva dintre mem­brii colectivului didactic al Li­ceului din Deda. Cu ciţiva pe-n­­delete că au o „fereastră“ şi au venit mai repede la şcoală, cu alţii mai in treacăt, căci se gră­besc lăsind un catalog şi luind altul pentru ora următoare. For­fota de pe culoarele, aproape lipite de zestrea laboratoarelor şi a colecţiei etnografice, s-a stins, cancelaria a intrat in li­nişte şi ea­ îmi adun gîndurile privind zecile de lucrări în acua­relă ale elevilor profesoarei Lia­na Şerban. Copii care au desco­perit miracolul culorii şi-şi ex­primă cu sinceritate gîndurile şi trăirile sau recreează natura. Un colectiv tinăr şi destoinic — aşa caracterizează prof. Va­sile Mureşan colectivul şcolii; un director capabil, destoinic şi bun pedagog a ştiut să creeze o at­mosferă de colaborare, de încre­dere — îşi spune părerea colec­tivul liceului despre directorul său.In pauza următoare stăm de vorbă cu familia Mureşan, Euge­nia Mureşan, profesoară de lim­ba şi literatura română şi Vasile Mureşan, directorul şcolii. Des­pre multe am discutat, despre a­­telierele şcolii, despre dotarea lor ca şi despre munca elevilor pentru însuşirea meseriilor în care sunt pregătiţi; despre inten­sificarea muncii de orientare şcolară şi profesională; chiar despre graiul dialectal al Dedei care prezintă o notă specifică. Profesoara Eugenia Mureşan este o competentă cercetătoare a fol­clorului din partea locului. Am stat de vorbă chiar şi des­pre unele greutăţi cum ar fi, de pildă, desfiinţarea in anul şcolar viitor a internatului, pentru că nu întruneşte numărul necesar de copii, desfiinţare care însă ar crea mari greutăţi copiilor ace­lora care iarna vor trebui să vi­nă zilnic de la 10—15 km la şcoală. — De ce n-am discuta şi des­pre bucuriile meseriei noastre, intervine în discuţie tovarăşa Mureşan, despre bucuriile noas­tre, ale învăţătorilor şi profeso­rilor. Ştiţi ce m-a surprins şi mă surprinde ca un miracol, de pes­te 11 ani, de cind suntem la De­da? îşi continuă pasionata pe­ „Cu ce azi mai OM decit ieri”? dagogă mărturisirile. Procesul acesta de dezvoltare pe toate planurile a copiilor satului. Co­piii aceştia sunt ei înşişi nişte mici miracole. Vin la şcoală cu sufletul de o rară puritate şi cu o imensă sete de a şti ca apoi mărindu-se totul să devină ho­­tărîrea conştientă de a se întregi şi autodepăşi. Sînt de o cumin­ţenie demnă de respect, venită desigur din mediul acela modest al familiei din sat, iar profesorul pentru copil este un ţel de a­­tins. — Copiii aceştia, crescuţi, edu­caţi şi instruiţi aici, la noi la Deda, pleacă în învăţămîntul su­perior, cu o hotărîre demnă de o deplină acoperire valorică in pregătire, apreolată de o rară modestie, ne spune tovarăşul profesor Mureşan. Autoaprecie­rea pe care o acordă propriei pregătiri nu a dat niciodată greş. Şcoala noastră are astăzi stu­denţi la politehnică, medicină, filologie, filozofie. Din promoţia anului 1969—70, 20 de absolvenţi în total, 17 au mers în învăţă­mîntul superior. — In fiecare vacanţă, ne spu­ne profesoara Eugenia Mureşan, reîntilnirea cu foştii noştri elevi, acum studenţi sau elevi in şcoli tehnice postliceale mă emoţio­nează. Ii văd cum au progresat, dar ştiindu-i copiii modeşti de la început, îi întreb dacă societa­tea nu-i descumpăneşte, nu se pierd în complexitatea ei. Grijă fără temei ! Copiii noştri au­ ştiut să ia de la noi, cei care le-am călăuzit paşii in liceu, tot ce a fost mai bun şi mai folositor şi contină să clădească pe acest fundament solid un edificiu demn de societatea care îi aş­teaptă mîine. Ursa Maria, Harpa Gheorghe, Cîmpeanu Petru, Mu­reşan Maria, foştii noştri elevi, sunt astăzi studenţi destoinici la Tg.-Mureş sau în alte centre u­­niversitare din ţară. Ei aduc cin­ste şcolii, iar foştii lor profesori, pentru care respectul este ne­mărginit, rămîn un exemplu me­reu demn de urmat, modele de conduită şi înţelepciune. Bucuria profesorilor Mureşan este pe deplin îndreptăţită şi ea aparţine tuturor celor ce îşi fac din catedră o datorie faţă de societatea noastră. Bucuria pro­fesorilor Mureşan este bucuria celor care, desăvîrşindu-se pe ei înşişi, desăvirşesc permanent noi promoţii de absolvenţi care, după exemplul profesorilor lor, sint in fiecare zi superiori celei prece­dente. Este bucuria celor care slujesc cu devotament şi răspun­dere principala instituţie ele in­struire şi educare a tinerei ge­neraţii. OLGA APOSTOL

Next