Steaua Roşie, martie 1973 (Anul 24, nr. 49-75)
1973-03-23 / nr. 68
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN EMBOSS IZ ________ Anul XXV, Nr. 68 (4.663) Vineri, 23 martie 1973 4 pagini, 80 de bani La întreprinderea „Nicovala“ - preocupare susţinută pentru activitatea politico-ideologică şi educativă Am intrat pe poarta întreprinderii „Nicovala" din Sighişoara cu destule emoţii întrucît cunoşteam că întreprinderea nu dispune de club, de un spaţiu oricît de modest pentru desfăşurarea unor activităţi cultural-artistice şi educative care să cuprindă masa mare de salariaţi. Discuţiile purtate cu Traian Cîmpeanu, secretarul comitetului de partid, ing. Ismail Popovici, directorul întreprinderii, Vasile Antonie, preşedintele comitetului sindical şi Ştefan Pîra, secretarul comitetului U.T.C., mi-au demonstrat că chiar şi în lipsa unei baze materiale se pot întreprinde măsuri care să ducă la o mai bună cunoaştere a politicii interne şi externe a partidului, a sarcinilor de plan, că activitatea educativă poate îmbrăca forme multiple, de maximă eficienţă şi că artiştii amatori se pot afirma în mişcarea artistică a municipiului şi chiar a judeţului. Fireşte existenţa unui spaţiu, măcar a unei săli libere, unde să se poată amenaja un colţ cultural, este un lucru indispensabil, dar în lipsa acestuia nu trebuie dusă politica braţelor încrucişate, aşteptînd ca munca politicoideologică şi educativă să se desfăşoare de la sine. Realitatea de la întreprinderea „Nicovala“ pledează pentru găsirea unor forme adecvate, specifice. Unul din mijloacele cele mai la îndemînă este staţia de radioamplificare, care pe lingă informările politice curente aduce în dezbatere aspectele atît pozitive cit şi negative din întreprindere. Nefolosirea fondului de timp, comportarea la locul de muncă şi în afara întreprinderii, pierderile cauzate de absentişti şi întîrziaţi au făcut nu o dată obiectul unor largi discuţii la staţia de radioamplificare, la care au participat cadre din conducerea întreprinderii, ingineri, maiştri.» Tot pe această linie, comitetul U.T.C. a iniţiat emisiunea „Cu microfonul printre tineri“, în cadrul căreia li s-a dat cuvîntul tinerilor care întîrzie şi absentează asupra cauzelor care generează asemenea stări de lucruri. Despre modul de comportare al unor tineri în afara întreprinderii s-au organizat întîlniri cu jurişti, lucrători din miliţie, atît în incinta întreprinderii cît şi la Clubul tineretului şi la sala „Ciprian Porumbescu“ a Casei de cultură din Sighişoara. Rezultatele acestei acţiuni se pot vedea dintr-un singur exemplu: faţă de 22 de cazuri de comportare necivilizată în localuri publice înregistrate anul trecut, în acest an s-a semnalat doar unul singur. O preocupare nu mai puţin susţinută există din partea comitetului U.T.C. pentru petrecerea plăcută a timpului liber al tinerilor. Astfel, în colaborare cu alte întreprinderi din municipiu a fost organizat în sala „6 Martie“ un reuşit „Carnaval al tineretului“ iar cîteva întruniri și seri de dans au fost organizate cu tinerii de la Complexul ION CIIRDARU (Continuare în pag. a 2-a) Pe ogoarele Sălcudului In aceste zile de început de primăvară şi pe ogoarele cooperativei agricole din Sălcud, paralel cu efectuarea arăturilor şi lucrărilor de pregătire a terenului pentru semănat executate de mecanizatori, ţăranii cooperatori tineri şi vîrstnici muncesc în vie şi grădini etc. Astfel, într-un timp scurt au fost amenajaţi peste 800 mp de răsadniţe, confecţionaţi din resurse locale cîteva mii de araci destinaţi viţei de vie şi altele. AUREL ŞEULEAN corespondent voluntar Vremea Ieri, la ora 12, temperatura aerului la Tg.-Mureş era de plus 5 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme frumoasă, cu cerul puţin noros. Temperatura în uşoară creştere, maximele vor fi cuprinse intre plus 11 şi plus 12 grade, minimele intre plus 3 şi 0 grade, lunt slab din vest. Dimineaţa izolat pe văi ceată. PROEETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! LA PREGĂTIREA TERENULUI ŞI SEMĂNAT In aceste zile lipsite oarecum de precipitaţii, deşi cerul a fost mai mult noros, s-au creat condiţii bune de lucru în cîmp. Fără să aştepte uscarea totală a solului, în multe părţi ale judeţului, cooperatorii şi mecanizatorii au trecut la arat, pregătirea patului germinativ şi semănat. Cu două zile în urmă, pe mecanizatorul VASILE POGACEAN, care deserveşte cooperativa agricolă din Riciu l-am găsit în brazdă, la pregătirea terenului pentru semănatul ovăzului (vezi fotografia alăturată). Mecanizatorii din Miheş, Răzoare, Sinpetru, Iara de Mureş, Ernei, Oroi, Ungheni, Nazna, Mădăraş, şi din alte părţi au intensificat în aceste zile executarea arăturilor de primăvară. In unităţile mai sus amintite s-au efectuat în această lună arături pe suprafeţe cuprinse între 150—400 ha. Concomitent cu executarea arăturilor, în multe locuri, s-a trecut la pregătirea patului germinativ şi la însăminţarea culturilor din prima epocă. După C.A.P. Cheţani care a trecut la semănatul mazărei şi plantarea cartofilor cu două zile în urmă, suntem informaţi că alte şi alte unităţi au început executarea acestor lucrări. La C.A.P. Ungheni şi Gorneşti de pildă, s-a trecut la pregătirea terenului şi însăminţarea mazărei. La Sinpetru, Şăulia şi Luduş continuă pregătirile pentru semănatul sfeclei, lucrare care se va declanşa in următoarele 2—3 zile dacă starea timpului va permite. întrucît primăvara este intirziată, se impune ca exemplul fruntaşilor să fie luat de toate unităţile, trecindu-se din plin, pe parcelele zvîntate, la pregătirea patului germinativ şi semănat. M . C.A.P.RICIU. Pregătiri pentru semănatul ovăzului. In fotografie: tractoristul Pogăcean Vasile. Pagina a 3-a: EXPORT - IMPORT - EXPORT- IMPORT - EXPORT CALITATE-PUNCTUALITATE - COMPETITIVITATE IMPERATIVE ALE COMERȚULUI EXTERIOR 1 EXPORT-IMPORT-EXPORT-IMPORT- EXPORT1 Activitatea consiliului intercooperatist sau să depăşească stadiul de formalism Şi în judeţul nostru în majoritatea cazurilor, consiliile intercooperatiste, ca urmare a unirii eforturilor cooperativelor agricole din raza de activitate a unui S.M.A., au obţinut unele rezultate în orientarea şi profilarea producţiei, în executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi în creşterea animalelor în ferme şi complexe mari, modernizate. Aşa este cazul consiliilor intercooperatiste din Iernut, Luduş, Sighişoara, Reghin, Şăulia de Cîmpie, Sărmaşu şi altele, care prin asociaţiile intercooperatiste create au înregistrat rezultate bune în creşterea vacilor, a porcinelor sau în îngrăşarea tineretului bovin. In decursul celor trei ani de la înfiinţare, despre consiliile intercooperatiste s-au scris în coloanele ziarului nostru, în repetate rînduri, articole de generalizare a experienţei înaintate sau au fost criticate unele lipsuri din activitatea lor. De data aceasta să vedem ce şi-a propus şi ce a realizat consiliul intercooperatist Zau, al cărui preşedinte este Ioan Parasca, preşedintele C.A.P. din localitate. Din acest consiliu fac parte C.A.P. din: Valea Largă, Papiu Ilarian, Tăureni, Bărboşi şi Zau, deservite de S.M.A. Zau. Toate unităţile sunt situate în zona de cîmpie, favorabilă culturii cerealelor, a sfeclei de zahăr, precum şi creşterii animalelor. In cei 3 ani de activitate, după cum a recunoscut şi Ioan Parasca, consiliul intercooperatist s-a mărginit la rezolvarea unor probleme curente, specifice campaniilor agricole. Printre acestea ar fi dirijarea tractoarelor dintr-o unitate în alta sau unele acţiuni de îmbunătăţiri funciare. Acestea însă nu au avut un caracter de acţiune intercooperatistă ci mai degrabă s-au localizat la o singură unitate cu pondere mai mare, ca de exemplu, C.A.P. Valea Largă, unde în anii trecuţi s-au executat desecări pe suprafeţe mai întinse. Dar nici aici consiliul nu a avut un rol de îndrumare, coordonare, control asupra calităţii lucrărilor. Pînă în momentul de faţă aici însă nu s-a întreprins nimic în privinţa asocierii unităţilor din cadrul consiliului în privinţa creşterii animalelor. E drept că C.A.P. sau şi altele sunt asociate la Complexul pentru creșterea porcinelor de la REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) l lt,. --... V— ... STAȚIUNEA DE OBRCETARI ZOOTEHNICI SINGEORGIU DE MUREȘ. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale In temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Naţională In a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, in ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice. DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice CONSILIUL DE STAT AL CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. — Structura organizatorică a centralelor industriale şi unităţilor asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum şi a unităților componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări şi altele similare — denumite în cele ce urmează unități economice, se stabilește în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. - Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri şi subramuri economice, pentru unităţi asimilate centralelor, pentru întreprinderi şi unităţile componente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi economice. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi Art. 3. — In funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde: A) Structura de producţie şi concepţie. a) ateliere de producţie, montaj, service, proiectare, precum şi pentru alte activităţi productive; b) laboratoare de control şi cercetare ; c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activităţi productive; d) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică. B) Structura funcţională a) birouri; b) servicii. Art. 4. — Atelierul de producţie, montaj, service şi alte activităţi similare cuprinde cel puţin 4 formaţii de lucru, conduse de cîte un maistru; mărimea acestor formaţii de lucru se stabileşte pe bază de normative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activităţi, depinzînd de natura şi specificul procesului de producţie, precum şi de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiştrii lucrează sub conducerea nemijlocită a şefului de atelier. Dacă volumul activităţii necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formaţii de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiştri, sau fără maiştri, şeful de atelier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producţie de complexitate deosebită, formaţiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfăşoară pe schimburi, fiecare atelier avînd numărul de maiştri corespunzător normativelor şi cîte un şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atît în cadrul secţiilor de producţie cît şi independent. Art. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puţin 25 de persoane; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. Art. 6. — Laboratorul de control și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calității materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum şi unele lucrări cu caracter de studiu și cercetare; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin 5 persoane. Art. 7. — Secţia de producţie, montaj, service şi pentru alte acti- REPUBLICII SOCIALISTE ROMAN ităţi productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităţilor legate între eledin punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puţin 3 ateliere de producţie; de asemenea, se pot constitui secţii în care şefii acestora conduc direct un număr de cel puţin 6 formaţii de lucru conduse de câte un maistru. Activitatea în secţie se desfăşoară pe schimburi. Ea este condusă de un şef de secţie coordonator şi de şefi de secţie pe schimburi. Se numesc şefi de secţie pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secţiei. Şeful de secţie coordonator îndeplineşte şi atribuţia de şef de secţie pe schimb. Şeful de secţie coordonator ajutat de ceilalţi şefi de schimb răspunde de asigurarea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii in toate schimburile, precum şi pentru realizarea planului pe întreaga secţie. Art. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică se pot înfiinţa în mod excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari şi complexe avînd procese de producţie diferite, cu aprobarea Consiliului de Conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale, ce urmează a lua fiinţă. Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică sunt conduse de cîte un director sau inginer şef. Unităţile economice prevăzute în alin. 1 au în componenţa lor mai multe ateliere sau secţii de producţie, montaj şi pentru alte activităţi productive corespunzător atribuţiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior şi cu respectarea normelor unitare şi a structurilor tip; în cazul în care aceste unităţi sunt situate în alte localităţi decât cele în care îşi are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minim de compartimente funcţionale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. Art. 9. — Biroul este un compartiment funcțional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activităţi omogene care necesită o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane; de asemenea, se pot constitui, în mod excepţional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. Art. 10. — Serviciul este un compartiment funcţional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activităţi importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activităţi complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puţin 15 persoanei în cadrul unui serviciu cu cel puţin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înfiinţa şi un birou; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. Art. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special şi I sunt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic şi de producţie, un director adjunct comercial şi un contabil şef. întreprinderile de gradul II şi III sunt conduse de un director ajutat de un inginer şef, un director adjunct comercial şi un contabil şef. Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un director, un inginer şef, sau, după caz, un conducător tehnic, precum şi un contabil şef. CAPITOLUL II Norme de structură pentru centralele industriale Art. 12. — Centrala este o unitate economică autonomă, de producţie, constituită prin gruparea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenităţii produselor şi alteh A DECRETEAZĂ: nologiilor de fabricaţie, al cooperării, al integrării pentru realizarea unor produse finite sau în funcţie de amplasarea teritorială a unităţilor componente. Centrala asigură în mod nemijlocit conducerea întreprinderilor şi a celorlalte unităţi din componenţa sa. Centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi, în funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a centralelor industriale cuprinde: A. — Structura de producţie și concepţie: a) întreprinderi (combinate) de producţie, transport, comerţ exterior; b) institute sau centre de cercetare-proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare; c) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică; d) subunităţi de producţie şi concepţie prevăzute pentru întreprinderi la art. 3 pct. A. lit. a, b şi c; e) laboratoare de cercetare; f) secţii de cercetare-proiectare sau, după caz, secţii de cercetare şi secţii de proiectare. B. — Structura funcţională: a) birouri; b) servicii; c) direcţii. Compartimentele funcţionale din structura organizatorică a centralelor industriale şi a celorlalte unităţi similare asigură îndeplinirea atribuţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii întreprinderii pe structura căreia s-au constituit. Art. 13. — întreprinderile de producţie, transport şi alte unităţi economice similare cu personalitate juridică, din subordinea centralelor, se organizează şi funcţionează potrivit dispoziţiilor legale privind organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat; în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export şi un număr foarte mare de sortimente se pot înfiinţa, în subordinea centralelor, întreprinderi de comerţ exterior. Art. 14. — Institutele şi centrele cu personalitate juridică, de cercetare, proiectare sau cercetare-proiectare se organizează ca unităţi de specialitate în subordinea centralelor industriale şi a altor unităţi similare, a ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea normelor unitare de structură specifice acestora, prin hotărîri ale Consiliului de Miniştri. Art. 15. - Uzinele, fabricile, exploatările şi alte unităţi economice similare fără personalitate juridică se organizează în condiţiile prevăzute de art. 8, alin. 2 şi 3. Atelierele şi secţiile de producţie, montaj, service şi pentru alte activităţi productive, atelierele de proiectare şi laboratoarele de control şi cercetare se constituie potrivit normelor prevăzute la art. 4, 5, 6 şi respectiv 7. Art. 16. - Laboratorul de cercetare se poate constitui dacă volumul activității necesită un număr de cel puțin 20 persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adaugă personalul ajutător de cercetare. Art. 17. — Secția de cercetare, de proiectare sau de cercetare-proiectare se poate constitui după cum urmează: a) secția de cercetare se constituie dacă volumul de activitate necesită cel puţin 50 de persoane din care minimum 15 cercetători la care se adaugă personalul ajutător de cercetare; în secţii mai mari se pot constitui laboratoare de cercetare dacă specificul unor probleme de cercetare necesită o delimitare organizatorică distinctă; b) secţia de proiectare se poate constitui dacă volumul activităţii necesită cel puţin 80 de persoane; de regulă, în cadrul secţiilor se organizează colective de proiectare; în cadrul secţiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ateliere de proiectare, dacă specificul unor probleme necesită o delimitare organizatorică distinctă. (Continuare în pag. a 2-a)