Steaua Roşie, noiembrie 1973 (Anul 24, nr. 258-283)
1973-11-08 / nr. 264
Iarna e aproape, dar mai sunt ferme în care adăposturile pentru animale nu sunt temeinic pregătite Cu toate oscilaţiile de temperatură, un lucru este cert şi anume că anotimpul friguros a sosit. La această dată, cînd animalele nu mai pot fi ţinute afară, pregătirea adăposturilor pentru iernarea animalelor ar trebui să fie încheiată. Unde s-a acţionat gospodăreşte, cu spirit de răspundere, într-adevăr iarna poate veni. De felul cum sunt pregătite adăposturile ne-am interesat şi la întreprinderea intercooperatistă de creşterea şi exploatarea taurinelor şi porcinelor din Găneşti. în componenţa acestei întreprinderi au intrat C.A.P. Căneşti şi Deleni şi dispune de 1.264 bovine, din care 655 vaci şi juninci. Pentru un număr atît de mare de animale era şi firesc să se facă pregătiri temeinice. Şi s-au făcut în bună parte. Medicul veterinar Stoica Dionisie, directorul întreprinderii, s-a gîndit la această perioadă din vreme, şi cu sprijinul constructorilor, unitatea a reuşit ca la ferma din Găneşti să facă amenajări care să permită acum şi la iarnă o adăpostire corespunzătoare precum şi amenajarea a peste 700 m alei pietruite, uşurîndu-se astfel pe orice vreme manevrările de furaje. In total, pentru amenajările de adăposturi şi alei de furajare etc., întreprinderea a cheltuit cca 100.000 lei. Şi după aceste cheltuieli, totuşi la un grajd modern la ferma din Găneşti prevăzut cu uşi glisante, nu s-a găsit o formă de umplere a spaţiului de la cele două extremităţi ale uşilor (sus şi jos) de cca. 20 cm., prin care pe vreme rece, pătrunde un puternic curent de aer. Dacă pentru bovine în linii mari pregătirile sunt încheiate, cu totul altfel stau lucrurile cu adăposturile pentru porcine. Deşi Încă din 1971 întreprinderea intercooperatistă de construcţii-montaj din Tg.-Mureş a Început construirea unei maternităţi de scroafe la asociaţia din Găneşti, nici în prezent nu a dat-o în folosinţă. Printre multele termene se număra şi unul din octombrie 1972, dar degeaba. Cu toate că de atunci a trecut un an, lucrarea tot nu este gata. Este vorba de unele remedieri, care nici în această lună nu vor fi terminate. Pentru faptul că porcii sunt supraaglomeraţi, se produc, mai ales la purcei, Însemnate pierderi, în perioada cuprinsă între 15—30 octombrie a. c., de exemplu, la capitolul pierderi, din motivele arătate mai sus au fost trecuţi 100 de purcei, a căror valoare se cifrează la 16.000 lei. Dacă aceştia ar fi fost valorificaţi la o greutate de 100 de kg fiecare, se poate calcula uşor cît de mari ar fi fost veniturile. Aceste calcule sunt străine însă tovarăşului Budişcă Aurel, directorul întreprinderii intercooperatiste de construcţii-montaj din Tg.Mureş, altfel nu ne putem explica de ce nu se manifestă mai multă operativitate în realizarea sarcinilor de lucru ale unităţii. O situaţie asemănătoare am întîlnit şi la C.A.P. Sînpetru. Şi aici a fost contractat un grajd pentru bovine în valoare de peste 640.000 lei, iar finanţarea s-a deschis de multă vreme, dar întreprinderea intercooperatistă de construcţii-montaj Tg.Mureş, a făcut doar nivelări de teren. Despre modul de pregătire a adăposturilor pentru iarnă am discutat şi cu Nicolae Moldovan, preşedinte şi Teofil Pop, inginerul şef al C.A.P. Idrifaia. După opinia dumnealor, pentru iernarea celor 522 de bovine, totul este pregătit, numai că la faţa locului atît în cele două grajduri de la Idrifaia cît şi în altele două de la Suplac, multe geamuri erau descompletate, polietilena cu care s-a încercat astuparea lor era suflată în voie de vînt. De asemenea, nici uşile de la grajdurile amintite nu erau reparate. Cei doi brigadieri zootehnici, Ioan Radu şi Bancsi Mihai, stau şi ei pasivi şi nu întreprind nimic pentru a asigura adăposturi mai călduroase pentru animale. Sunt şi unităţi printre care C.A.P. Balda, Sărmaş etc., unde s-a muncit serios pentru intrarea în iarnă. La Balda, preşedinte Simion Mureşan, numai în acest an la două grajduri le-au fost făcute reparaţii capitale, în unul s-a introdus apa. Pentru cele 650 bovine şi 1.100 ovine, furajele sunt bine depozitate, împrejmuite cu gard, ceea ce împiedică orice risipă. Numai din aceste cîteva exemple reiese că deşi timpul este înaintat, încă practic pe teren, după toate măsurile luate de Direcţia generală a agriculturii judeţene. In privinţa urgentării încheierii pregătirii adăposturilor pentru iarnă, mai sunt multe de făcut. Se cere mai mult control, răspundere profesională şi operativitate din partea unităţilor constructoare specializate, a echipelor de meseriaşi din C.A.P., pentru ca tot ce trebuie reparat la adăposturile pentru animale să fie în cel mai scurt timp terminat. R. NAZNEANU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA / • 9 » ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PC.fr. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXV. Nr. 264 (4.859) Joi, 8 noiembrie 1978 4 pagini, 30 de bani Consfătuirea pe ţară a producătorilor de mobilă Diversificarea producţiei şi creşterea continuă a competitivităţii mobilei la export Ieri, 7 noiembrie, la Tg.-Mureş şi-a început lucrările Consfătuirea pe ţară a producătorilor de mobilă din M.E.F.M.C., iniţiată de Centrala de prelucrare a lemnului în colaborare cu I.P.L. „23 August“ Tg.-Mureş, conducerea sindicatelor pe ramură, Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor. La consfătuire, care durează două zile, iau parte cadre de conducere din combinatele de industrializare a lemnului, din fabricile de mobilă, şefii compartimentelor C.T.C., preşedinţi de sindicat, conducători ai Centralei de prelucrare a lemnului Bucureşti, ai ministerului şi din partea I.G.S. Pornind de la ponderea pe care o are în cadrul producţiei centralei şi de la prestigiul de care se bucură mobila românească pe piaţa externă, de la faptul că astăzi ea se exportă în 35 de ţări ale lumii, participanţii la consfătuire au analizat cu răspundere şi exigenţă activitatea ce s-a desfăşurat pînă în prezent şi au adus în dezbatere căi şi soluţii noi pentru dezvoltarea producţiei, extinderea exportului de mobilă şi creşterea eficienţei lui în anul 1974. Desfăşurându-şi lucrările într-un moment deosebit de important al pregătirii programelor de lucru pe 1974 şi elaborarea măsurilor pentru creşterea accentuată a calităţii mobilei, consfătuirea a jalonat încă din prima zi principalele direcţii de acţiune. în mod deosebit în dezbateri s-a insistat asupra: perfecţionării proceselor de fabricaţie, creşterii în continuare a calităţii produselor şi a eficienţei exportului de mobilă şi asupra acoperirii producţiei cu comenzi. Faptul că România ocupă locul 12 In lume în producţia mobilei şi locul 6 în exportul mondial, ridică în faţa întreprinderilor producătoare noi sarcini în anul viitor, cu atît mai mult, cu cît producţia creşte cu 16 la sută faţă de nivelul anului 1973. In consfătuire s-a apreciat că sunt condiţii pentru o pregătire mai temeinică a producţiei viitoare, iar potenţialul tehnic şi uman de care dispun fabricile se cere folosit din plin. Dezvăluindu-se în mod critic aspectele negative apărute în acest an în încărcarea utilajelor, în stabilirea tehnologiilor de fabricaţie cele mai economice, în organizarea producţiei şi a muncii, în utilizarea timpului de lucru, în consfătuire s-a insistat ca toate conducerile fabricilor, combinatelor şi centralei să acţioneze cu fermitate pentru perfecţionarea neîntreruptă a activităţii de concepţie, conducere şi organizare a unităţilor, în mod deosebit, în faţa cadrelor de răspundere s-a pus problema trecerii la procese moderne şi economice de fabricaţie, la extinderea specializării şi cooperării între unităţi, la proiectarea unor noi tipuri de mobilă care să valorifice din plin zestrea tehnică de care dispun şi care să încorporeze tot ce avem mai de preţ în tezaurul nostru popular. In acelaşi timp, în faţa cadrelor de specialitate s-au înfăţişat noi modalităţi de extindere a produselor modulate şi multifuncţionale, a producţiei de mobilă din răşinoase. Evidenţiind saltul calitativ înregistrat în industria mobilei, consfătuirea a cerut celor peste 200 de cadre de conducere prezente să iniţieze acţiuni pentru simplificarea tehnologiilor actuale, pentru excluderea oricăror abateri de la programele stabilite, pentru promovarea unor materiale înlocuitoare ale lemnului şi furnirelor estetice, cu folii plastice. Ţinind seama că în unele „locuri au apărut defecte de execuţie şi de finisaj, în consfătuire s-a indicat ca atît controlul tehnic de calitate cit şi factorii I.G.S. să manifeste înaltă exigenţă pe întreg parcursul procesului de producţie, începînd cu proiectarea, continuînd cu fabricaţia, cu pregătirea expediţiei, ambalarea şi transportul mobilei. In consfătuire s-au făcut propuneri ca întreprinderile producătoare de furnir să manifeste o grijă deosebită pentru uscarea lui înainte de a-1 expedia fabricilor. In același timp, s-a cerut ca M.E.F.M.C. să se preocupe mai intens de valorificarea superioară a buştenilor de ulm, paltin și de alte foioase valoroase, astfel incit fabricile de mobilă să dispună de lemn de calitate superioară din resursele existente din belşug în ţară. Una din problemele cardinale ale unităţilor este creşterea eficienţei exportului de mobilă. In vederea îndeplinirii acestui obiectiv, în consfătuire s-a indicat să se pună un mare accent pe livrarea la termen a mărfurilor, pe derularea ritmică a comenzilor, pe folosirea metodelor moderne de transport prin containere, pe respectarea tuturor condiţiilor tehnice de execuţie, ambalare, marcare, cîntărirea exactă şi expedierea mărfurilor la beneficiarii externi, pe prospectarea pieţelor externe. Prima zi a dezbaterilor a constituit un util schimb de experienţă, un prilej de a evidenţia metodele bune şi a le generaliza şi de a iniţia noi acţiuni pentru creşterea nivelului calitativ şi estetic al mobilei. In continuare cei prezenţi la consfătuire au vizitat I.P.L. Tg.-Mureş, iar astăzi continuă dezbaterile. GH. BARBULESCU Şedinţa de activ lărgită a Uniunii judeţene Mureş a cooperativelor meşteşugăreşti Ieri a avut loc şedinţa de activ lărgită a Uniunii judeţene Mureş a cooperativelor de producţie meşteşugărească, organizată din iniţiativa Comitetului judeţean de partid. Au participat membrii Consiliului U.J.C.M., conducători, fruntaşi în producţie, specialişti din cadrul cooperativelor meşteşugăreşti din judeţ, secretari ai comitetelor municipale şi orăşeneşti de partid, reprezentanţi ai organelor şi organizaţiilor de stat şi obşteşti, ai unor întreprinderi şi instituţii, numeroşi alţi invitaţi. Cu acest prilej s-a supus unei analize aprofundate activitatea cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţ, stadiul şi perspectivele realizării înainte de termen a sarcinilor revenind acestui sector din plantar cincinal. în continuare, tovarăşul Benkö Ioan, secretar al Comitetului judeţean de partid, a transmis concluziile şi măsurile stabilite de Biroul Comitetului judeţean de partid în urma controlului efectuat de un colectiv al Consiliului judeţean de control muncitoresc în cooperativele de producţie meşteşugărească. Discuţiile ce au urmat au evidenţiat acordul deplin al participanţilor la concluziile Biroului Comitetului judeţean de partid, vorbitorii arătînd că ele reprezintă un preţios sprijin şi îndrumare în îmbunătăţirea şi lărgirea prestaţiilor către populaţie, în ridicarea la un nivel superior a activităţii în ansamblu. In încheiere, tovarăşul Király Carol, preşedintele U.J.C.M. Mureş, în numele conducătorilor cooperativelor, al membrilor acestora, mulţumind pentru sprijinul preţios acordat de Comitetul judeţean de partid în vederea ridicării eficienţei activităţii cooperaţiei meşteşugăreşti, a subliniat sarcinile ce revin în continuare fiecărei cooperative, organelor de conducere ale acestora în traducerea în viaţă a măsurilor preconizate. In cadrul şedinţei au fost adoptate şi unele măsuri organizatorice. Pe şantierul Uzinei de apă din Tg.-Mureş Zile hotărîtoare pentru respectarea termenului de dare în folosinţă Analizînd stadiile fizice la obiectivele în construcţie şi condiţiile îndeplinirii planului de investiţii pe acest an, adunarea activului judeţean de partid din construcţii din 25 octombrie a.c. a supus, printre altele, unei exigente dezbateri activitatea desfăşurată pe şantierul lucrărilor de dezvoltare a alimentării cu apă a municipiului Tg.-Mureş. Atunci s-au stabilit sarcini precise beneficiarului pentru a interveni energic în vederea livrării de urgenţă a utilajelor tehnologice restante; totodată, constructorul a fost chemat să asigure forţa de muncă necesară pentru atingerea unui ritm de execuţie care să permită terminarea la timp a lucrărilor şi începerea probelor tehnologice. Au trecut două săptămîni de la stabilirea măsurilor de impulsionare a lucrărilor pe acest şantier. Cum au fost ele aplicate şi ce garanţii s-au creat pentru respectarea întocmai a termenelor de dare în folosinţă? — ne-am adresat tovarăşului Ştefan Tanislav, directorul întreprinderii judeţene de gospodărie comunală şi locativă. Prima acţiune întreprinsă a fost că, sub conducerea Comitetului municipal de partid, s-a constituit un comandament care să controleze, să coordoneze şi să îndrume zilnic desfăşurarea lucrărilor; în raport de situaţia existentă comandamentul adoptă măsuri operative. Apoi, cu ajutorul Comitetului judeţean de partid, s-a intervenit pe lîngă unităţile furnizoare de utilaj tehnologic pentru livrarea acestora în timpul cel mai scurt posibil. Iată cum se prezintă situaţia. Am primit garanţii că cele 17 celule electrice necesare staţiei trafa le vom primi pînă la 13 noiembrie a. c. In legătură cu acest termen, subantreprenorul Electromontaj Cluj s-a angajat ca să monteze celulele în timpul record de 30 zile, ceea ce înseamnă că la mijlocul lunii viitoare secţia trafo va putea fi dată în exploatare. Furnizorul de recipienţi, I.C.M.A. Bucureşti, după ce a decalat termenele de livrare, ne-a expediat patru (am primit deja două) din cele 8 recipiente a 5.000 litri fiecare. Avem garanţia că şi restul II vom primi în timp util. O altă problemă greu solvabilă au constituit-o vanele. Azi putem spune că, prin intervenţiile energice pe lîngă furnizori, au sosit cele 18 vane de 30 mm şi alte 12 de 500 mm. Incerte mai sunt vanele de 700 mm, pentru înlocuirea cărora am adoptat o altă soluţie — utilizarea unor vane tip plane. De asemenea, furnizorul din Craiova ne-a anunţat că autotransformatorul necesar uzinei de apă a fost expediat. Situaţia prezentată de directorul întreprinderii reprezintă, desigur, o mostră despre ceea ce se poate face, despre modul cum se poate şi trebuie acţionat pentru respectarea termenelor de dare în exploatare a investiţiilor. Am aflat că, prin respectarea cu rigurozitate a graficelor limită stabilite, există toate condiţiile pentru ca probele tehnologice la noua uzină de apă din Tg.-Mureş să înceapă în jurul datei de 15 decembrie. De asemenea, în zilele următoare va fi predată şi pusă în funcţiune centrala termică, asigurîndu-se astfel condiţii optime pentru execuţia montajului şi a finisărilor interioare. Trebuie să spunem, însă, că stadiul lucrărilor pe şantier prezintă o situaţie nu tocmai liniştitoare, mai ales în ce priveşte execuţia construcţiilor propriu-zise. Rămînerile în urmă n-au fost încă lichidate. Reporterul a constatat pe teren că abia după şedinţa de comandament constructorul a găsit necesar să concentreze aici forţe de muncă corespunzătoare. Dacă în prezent lucrările se desfăşoară în ritm alert, cu atît mai mult se impune ca acest ritm să fie cel puţin menţinut pînă la terminarea completă a construcţiilor. Lucrările de aici pot şi trebuie închise în cel mai scurt timp, orice întîrziere în acest anotimp periclitînd atît termenul de dare în funcţiune, cît şi calitatea execuţiei. — Avem convingerea — ne spune în încheiere directorul întreprinderii — că, împreună cu toţi factorii care concură la realizarea acestui important obiectiv, vom începe la timp probele tehnologice, că încă în acest an debitul de apă livrat populaţiei municipiului Tg.-Mureş va creşte substanţial. M. bArdăşanu Arhitectură tirgumureşeană (Foto: ANDREI CZEKAN). /V La întreprinderea viei şi vinului Doi ani de gindire pentru aplicarea unui studiu Congresul al X-lea al partidului a pus în faţa organizaţiilor de partid, a conducerilor unităţilor economice sarcina perfecţionării conducerii şi organizării pe baze moderne a producţiei şi a muncii. Mai receptive, unele comitete ale oamenilor muncii au trecut operativ la fapte, au creat colective de lucru care au iniţiat măsuri pentru aplicarea pe scară largă a ştiinţei conducerii şi organizării producţiei şi muncii, întreprinderea viei şi vinului, în colaborare cu Cabinetul judeţean de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, a elaborat un studiu deosebit de valoros care are ca axă principală înlăturarea pierderilor de vin. încă la sfîrştul anului 1971 studiul a fost încheiat şi cabinetul a înştiinţat unitatea că poate trece la aplicarea lui. Dar vin s-a tot scurs pe robinete şi pe lîngă ele iar studiul „stă la naftalină“ de doi ani. Am aflat că tovarăşii din conducere au avut suficient timp de gîndire. Studiul, care poartă titlul „Organizarea centralizată a reglării nivelelor şi oprirea automată a pompelor la depozitul de vinuri“, intră în această iarnă pe rol. Motivele pentru care nu s-au închis robinetele scurgerilor neadmise, adică ale neaplicării imediate a studiului sunt cam puerile. Că au lipsit cîteva piese de schimb, sunt convins că ele puteau fi aduse și cu roaba în doi ani. Că nu a fost cine să se ocupe de el, că un inginer a părăsit întreprinderea, şi aceasta este prea puţin plauzibil. Oricum studiul se vrea pus în lucru cît mai curînd şi în această idee am solicitat un răspuns ferm din partea inginerului şef al întreprinderii, Szász Iosif, care mi-a dat garanţii că a fost dezbătut şi în comitetul oamenilor muncii şi s-a hotărît ca aplicarea proiectului să înceapă după încheierea vinificaţiei. S-a preconizat ca sistemul centralizat de reglare a nivelelor şi oprirea automată a pompelor să funcţioneze din plin în trimestrul I al anului 1974. Rămîne ca faptele să confirme hotărîrea colectivului de conducere care avea obligaţia să acţioneze mai energic şi mai de mult pentru aplicarea studiului. B. GHEORGHE Dispozitiv antidot a! reclamaţiilor ! Multora ni s-a întîmplat desigur să cumpărăm din magazine stofe cu desene defecte, carouri neregulate sau linii oblice etc., iar dacă asemenea materiale se opreau la bariera exigenţei comerţului, întreprinderea producătoare devenea tributară unor bonificaţii, cuponări, refuzuri de mărfuri la care se adaugă neplăcutele dar îndreptăţitele reclamaţii. Astfel de defecte ce depreciază considerabil calitatea stofelor, denumite biezări, sunt o urmare a întinderii neuniforme a ţesăturilor la intrarea în maşina de uscat — etapă obligatorie a procesului tehnologic. Hotărîţi să pună capăt unor astfel de deficienţe deosebit de păgubitoare pentru activitatea economico-financiară, tehnicianul Emanoil Maior, şef de atelier, împreună cu lăcătuşul Kiss Ladislau de la întreprinderea de stofe din lînă Sighişoara, au pus la punct un dispozitiv care ansamblat la sistemul de valţuri al maşinii de uscat asigură înaintarea egală a stofei spre interiorul maşinii amintite pe întreaga ei suprafaţă, eliminînd astfel biezările. Noi concretizări ale acţiunii de autoutilare La întreprinderea „Nicovala“ din Sighişoara, acţiunea de autoutilare capătă noi şi noi concretizări. Acum cîteva luni, bunăoară, aici a intrat în funcţiune o nouă instalaţie, denumită „baie pentru cromare pe verticală“, tratament utilizat la piesele mari şi în special la cilindrii hidraulici de la piesele de vulcanizat cauciucul (garnituri). Eficienţa economică a noului utilaj depăşeşte 15.000 lei. O eficienţă economică similară prezintă şi „malaxorul pentru pregătit pâmîntul la turnătorie“, care, pe de o parte, reduce munca manuală, grea, iar pe de altă parte înlocuieşte utilajele rudimentare folosite pînă acum la această lucrare. Metalurgiştii sighişoreni lucrează în prezent la un stivuitor pe verticală al produselor. Acest utilaj va avea o contribuţie mare la mecanizarea şi mai buna organizare a transportului intern, precum şi la reglementarea înmagazinării semifabricatelor. Cît despre eficienţă, se scontează la circa 1,5 milioane lei. Nu ne rămîne, deci, decît să le urăm noi şi noi succese! C. GEORGESCU Oameni ai zilelor noastre DARURI ŞI PASIM In mod firesc, comuniştii sunt (sau ar trebui să fie) cu toţii agitatori. Evident, prezenţa lor în rîndul muncitorilor, modul în care ei contribuie la realizarea sarcinilor de plan, la descoperirea şi valorificarea resurselor interne, la generalizarea experienţei înaintate depinde într-o măsură şi de locul lor de muncă, de atribuţiile pe care le au şi le îndeplinesc în complexul proces de realizare a producţiei. Spunînd acest lucru, mă voi referi la un fapt concret. Comunistul Gheorghe Botezan este controlor tehnic de calitate la atelierul de cazangerie. Cu alte cuvinte, activitatea sa profesională implică răspundere, o bună pregătire tehnică, un spirit de observaţie dezvoltat privind „bararea“ lucrului făcut de mîntuială. Comunistul Botezan dispune de toate aceste calităţi indispensabile oricărui cetecist, omului care răspunde de realizarea celui mai important indice al producţiei — calitatea. Dar comunistului Botezan, şi nu numai lui, îi este caracteristică în munca sa nu numai înalta răspundere profesională, ci şi aceea de bun şi permanent agitator la locul său de muncă. Intr-un fel propriu poate, comunistul Botezan concepe şi practică munca de agitator în sensul de a-i ajuta pe oameni, de a-i convinge că progresul întreprinderii, perfecţionarea lor tehnică şi profesională depind de ei înşişi, de nivelul conştiinţei cu care muncesc. Prin ce fapte se evidenţiază comunistul Gh. Botezan? Fireşte, în primul rînd activitatea sa e pregnantă în domeniul de care răspunde, adică creşterea continuă a nivelului calitativ al producţiei. Este un fapt cunoscut că unul sau doi oameni nu pot răspunde şi determina creşterea calităţii producţiei. Este nevoie de participarea activă a tuturor. Ei bine, tocmai în această direcţie s-a resimţit şi se resimte prezenţa activă a tehnicianului Botezan. Introducerea şi generalizarea autocontrolului în toate formaţiile de lucru de la atelierul de cazangerie se datoreşte în bună măsură comunistului Botezan. De fapt, el şi alţi comunişti din atelier au avut şi au sarcini concrete în generalizarea şi aplicarea riguroasă a autocontrolului la fiecare fază de lucru. Rezultatul? Calitatea produselor a crescut, colectivul atelierului de cazangerie, în anul curent, n-a primit nici o reclamaţie de la beneficiari privind calitatea lucrărilor pe care le-au efectuat Introducerea acordului global, a acestui sistem stimulativ de retribuire după cantitatea şi calitatea muncii efectuate a cerut din partea comuniştilor o activitate susţinută în rîndul muncitorilor. La atelierul cazangerie acordul global s-a introdus cu aproape trei luni în urmă. Prezent mereu în rîndul oamenilor, muncind cu pasiune pentru realizarea angajamentelor luate în întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de termen, Gh Botezan a înţeles de la bun început că trebuie să sprijine şi să militeze pentru însuşirea şi extinderea în toate formaţiile de lucru a acordului global. In această direcţie, împreună cu alţi comunişti, a organizat consfătuiri, dezbateri, un fel de schimburi de experienţă între formaţiile de muncă din atelier, şi de fiecare dată a pus accent pe interpretarea corectă a instrucţiunilor, pe necesitatea asigurării condiţiilor pentru aplicarea efi C. CONSTANTIN (Continuare în pag a 3-a! I Producţia marfă pe primii trei ani a fost realizată Ca urmare a muncii susţinuteşi însufleţite, colectivul cooperativei invalizilor „Mureşul“ din Tg.-Mureş, la data de 31 octombrie 1973, şi-a îndeplinit sarcina iniţială de plan la indicatorul producţie marfă pe primii trei ani ai actualului cincinal. Avansul care s-a înregistrat pînă la data amintită, va contribui la realizarea pînă la sfîrşitul anului a unei producţii suplimentare în valoare de 11 milioane lei. O contribuţie deosebită şi-au adus în realizarea înainte de termen a planului secţiile de cartonaj şi confecţionat mături din sorg, la care lucrează un număr de 160 cooperatori. Realizările obţinute de membrii cooperativei invalizilor „Mureşul“ în primii doi ani şi 10 luni din actualul cincinal şi angajamentele luate cu ocazia adunărilor generale pe secţii constituie o garanție că, prevederile planului cincinal vor fi îndeplinite înainte de termen.