Steaua Roşie, noiembrie 1975 (Anul 27, nr. 257-282)

1975-11-01 / nr. 257

QIIGAN AL CIVIUTULUI JUDEJIAN MUR£ŞAl PCR. S/ AL CONSILIUM POPULAR JUD£f(ĂN Anul XXVII. Ptr. 257 (5.470)| Simbătă, 1 noiembrie 1975. Încheierea vizitei tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în Republica Portugheză întoarcerea în Capitală Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întors, vineri du­­pă-amiază, în Capitală, din vizi­ta oficială de prietenie între­prinsă în Republica Portugheză, la invitaţia preşedintelui Fran­cisco da Costa Gomes şi a doam­nei Maria Estela da Costa Go­mes. Şeful statului român a fost în­soţit de Emil Drăgănescu, vice­­prim-ministru al guvernului. Şte­fan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, general-colonel Ion Co­­man, prim-adjunct al ministru­lui apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, Nicolae Doi­­caru, consilier al preşedintelui Republicii, Constantin Stanciu, adjunct al ministrului comerţu­lui exterior şi cooperării econo­mice internaţionale. La ora 17:20, aeronava prezi­denţială a aterizat pe aeroportul Otopeni, împodobit, în această după-amiază, sărbătoreşte. Pe frontispiciul aerogării erau arbo­rate drapelele partidului şi sta­tului, care încadrau portretul to­varăşului Nicolae Ceauşescu. Pe mari pancarte erau înscrise ură­rile! „Trăiască Partidul Comu­nist Român, în frunte cu secreta­rul său general“, „Trăiască pacea şi colaborarea între toate popoa­rele lumii“. La coborîrea din avion, tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi tova­răşa Elena Ceauşescu au fost în­­tîmpinaţi de tovarăşii Manea Mănescu, Ştefan Voitec, Emil Bobu, Cornel Burtică, Lina Cio­­banu, Janos Fazekas, Petre Lu­­pu, Paul Niculescu, Gheorghe O­­prea, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Da­­lea, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Ursu. Conducătorii de partid şi de stat au venit împreună cu so­ţiile. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, generali. A fost de faţă însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republi­cii Portugheze la Bucureşti, Luis Quartin. Se aflau, de asemenea, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră. La aeroport, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu en­tuziasm de numeroşi locuitori ai Capitalei. Mulţimea a ovaţionat şi scandat îndelung „Ceauşescu —P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răs­puns cu multă căldură manifestă­rilor pline de simpatie ale mii­lor de bucureşteni. In primirea însufleţită făcută de populaţia Capitalei şi-a găsit o grăitoare expresie profunda mîndrie patriotică a întregii noastre naţiuni pentru rezulta­tele deosebit de rodnice ale vi­zitei efectuate de preşedintele Nicolae Ceauşescu în Republica Portugheză, moment de mare în­semnătate în istoria relaţiilor dintre cele două ţări, care pune cu pregnanţă în evidenţă aspi­raţia comună a popoarelor noas­tre prietene de a conlucra tot mai strîns, în interesul dezvol­tării lor economice şi sociale in­dependente, pentru instaurarea unei noi ordini politice şi eco­nomice internaţionale, pentru consolidarea cursului spre des­tindere, securitate şi cooperare. Manifestîndu-şi satisfacţia depli­nă faţă de noua solie de pace şi prietenie, colaborare şi înţele­gere internaţională, oamenii muncii, toţi cetăţenii României socialiste şi-au reafirmat — şi cu acest prilej — sentimentele de dragoste şi înaltă stimă faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru activitatea neobosită pe care o consacră înfloririi patriei, edificării unei lumi mai drepte și mai bune. Ceremonia semnării documentelor româno-portugheze Vineri, 31 octombrie, ultima zi a vizitei oficiale de prietenie în Portugalia a preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, a avut loc la palatul prezidenţial Belem, din Lisabona, într-un cadru solemn, ceremonia semnării documentelor oficiale româno-portugheze. La sosirea la palatul Belem, o gardă militară prezintă onorul preşedintelui Republicii Socialiste România. Sunt intonate imnurile­­de stat ale României şi Portuga­liei. La ora 9:30, în Salonul verde — marele salon de ceremonii al pa­latului prezidenţial — intră pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Francisco da Costa Go­mes, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi doamna Maria Es­tela da Costa Gomes. Sunt prezente persoanele ofi­ciale române care îl însoţesc pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu în această vizită, precum şi oficia­lităţi portugheze. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Francisco da Costa Gomes semnează Comunicatul comun cu privire la vizita oficială de prie­tenie a preşedintelui Republicii Socialiste România în Republica Portugheză. In prezenţa celor doi șefi de stat sunt semnate celelalte docu­mente româno-portugheze . (Continuare în pag. a 4-a) însemnări Cinstire a meseriei Ceafă lăptoasă. La cîţiva metri distanță abia desluşeşti silueta unui om. Prin pîcla densă se aud hirştit de lopeţi, strigăte scurte care aduc a comenzi şi consemne dinainte ştiute. In co­nul de lumină al reflectorului, spintecind bezna, zărim cîteva umbre mişcindu-se pe schelele de la etajul al optulea al blocu­lui C-3 de pe şantierul cartieru­lui 1848 din Tg.-Mureş. Treptat­­treptat, nu mai distingem bine hăurile geamurilor, abia se mai zăresc „ciuperca“ cu becurile ca nişte licurici, cofrajele, oame­nii... ... Se mai aud doar comenzile scurte: „Mai în faţă...!“, „Mai în spate...!“ Incet-încet, cablul întins al macaralei, purtînd pa­nourile metalice de cîteva tone şi bena plină cu beton, se supu­ne comenzilor precise, deplasin­du-se uşor în direcţia cerută. Macaragiul Bajko Mihai se supu­ne docil. Din cînd în cînd, mai dă drumul unor vorbe pline de năduf. De opt ani lucrează pe macara, rar însă să i se întîm­­ple să orbecăie ca acum. Dul­gherii Györfi Iosif, Dosza Iosif, Kiss Francisc, Nicolae Joja, Gheorghe Chirilă, loan Farcaș, Kutasi Koloman gravitează în jurul „ciupercii“ liliputane, ca nişte fluturi de noapte pe lingă lumina unui felinar. Se aud din nou scrîşnetul lopeţilor, lovituri scurte înfundate. Györfi Iosif şi Dosza Iosif, au la activ 13 ani pe şantiere.­­Au lăsat în urmă cartierele Tudor, Aleea Carpaţi, Mureşeni, Cornişa. Lucrează aici la CAr­lAdariu (Continuare in pag. a 4-a) 4 pagini, 30 de bani Secţia decoraţie a întreprinderii de sticlărie şi faianţă Sighişoara Consfătuire pe tema reducerii cheltuielilor de producţie In organizarea Consiliului de control muncitoresc al activităţii economice şi sociale din munici­piul Tg.-Mureş, zilele trecute a avut loc o interesantă con­sfătuire pe tema „Căile şi moda­lităţile de încadrare a unităţi­lor economice în nivelele de cheltuieli planificate şi creşte­rea, pe această cale, a eficienţei economice“. Prin dezbaterile ce au avut loc, consfătuirea a con­stituit un bun prilej de schimb de experienţă pentru participanţi. Pagina a 3-a Viața culturală întreprinderea „NICOVALA“ are nevoie de sprijin pentru a-şi realiza planul la producţia marfă In activitatea întreprinderii „Nicovala“ din Sighişoara, 1975 se profilase ca un an rodnic, bo­gat în realizări, în care colecti­vul de lucrători în frunte cu co­muniştii, s-a angajat ferm într-o muncă susţinută pentru realiza­rea şi depăşirea sarcinilor de plan. Că hotărîrea aceasta a de­venit faptă, lună de lună, încă de la începutul anului, stau mărturie cele 3 milioane lei pro­ducţie obţinută peste plan în cursul semestrului I a. c. Dar inundaţiile care s-au abătut în iulie asupra Sighişoarei, cît şi di­ficultăţile ivite în consecinţă, au dereglat o bună perioadă de timp mersul activităţii întreprin­derii, colectivul regăsindu-şi mai greu cadenţa. Nu încape îndoia­lă că în acea perioadă şi aici s a muncit intens, s-au depus efor­turi susţinute, dar ele nu se re­găsesc întru totul în rezultatele economice ale întreprinderii. Du­pă un iulie şi august mai slab au venit septembrie şi octombrie cu rezultate mai bune, în care majoritatea indicatorilor au fost îndepliniţi la nivelul sarcinilor de plan. Totuşi, în timp ce curbele indicatorilor producţia globală, productivitatea muncii etc. îşi continuă ascensiunea în timp spre cotele prevăzute pînă la sfîrşitul anului, cea a produc­ţiei marfă coboară sub povara nerealizărilor. Luna octombrie se înscrie la acest capitol cu un minus de 5,7 milioane de lei, ceea ce face ca volumul restan­ţelor la producţia marfă să se ridice, pe zece luni, la 8,6 mi­lioane lei. „ Necazul vine de la presele de vulcanizat cauciuc, se justi­fică directorul întreprinderii ing. Ioan Blag. Colaborarea cu mi­nisterul chimiei ne dă mult de furcă. Noi am executat partea ce ne revine din aceste utilaje, cca. 75 la sută, şi avem în stoc o pro­ducţie neterminată de cca. 18 mi­lioane de lei. Furnizorul amintit nu ne-a livrat însă piesele şi a­­paratura de completare a utila­jelor şi se pare că va trebui să mai aşteptăm pînă ce o va face.­­— Cum veţi proceda în aceas­tă situaţie? — Recent, comitetul oamenilor muncii şi comitetul de partid ale ION CISMAŞ (Continuare in pag. a 4-a) Lucrările agricole să fie grabnic terminate! Se încheie o săptămînă de muncă susţinută pe ogoarele ju­deţului nostru. Condiţiile mai bune de lucru de care au bene­ficiat mecanizatorii în aceste zi­le au fost folosite la maximum, înregistrîndu-se ritmuri care au asigurat terminarea cu succes a însămînţărilor de toamnă. Im­portante forţe mecanice au fost dirijate acum spre unităţile a­­gricole în care există întârzieri la recoltarea şi transportul pro­duselor de pe cîmp, la executa­rea arăturilor adinei de toamnă, la însilozarea ultimelor resturi vegetale şi a cocenilor de po­rumb. Larga mobilizare de forţe în cooperativele agricole a făcut ca şi strîngerea recoltei de sfeclă şi a porumbului să se apropie de sfîrşit. La această dată multe u­­nităţi nu mai au grija recoltei, ea fiind de-acum pusă la adă­post. Totuşi, mai sînt unele coo­perative agricole care mai au în­că de lucru la transportul po­rumbului şi sfeclei de zahăr. Numărul lor nu este mare şi cu un plus de efort aceste lucrări pot fi terminate în următoarele cîteva zile. Printre cooperativele agricole care mai au de trans­portat porumb şi de tăiat coce­nii de pe suprafeţe destul de mari se numără şi cele din Coz­­ma, Crăieşti (Reghin), Iclănzel, Pogăceaua, Balda, Sîntana şi Cuştelnic. Şi în aceste unităţi strîngerea recoltei poate fi în­cheiată în următoarele două, trei zile, dar pentru aceasta se cere o mobilizare mai bună la lucru a tuturor membrilor cooperatori şi o mai temeinică organizare în brigăzi şi echipe. Cu puţine ex­cepţii este terminată şi recolta­rea sfeclei de zahăr. Aici însă trebuie depuse eforturi stărui­toare pentru încheierea transpor­turilor, deoarece pe cîmp se mai află în grămezi însemnate cantităţi de sfeclă. Pe total ju­deţ mai sunt de transportat pes­te 20 mii tone de sfeclă. Canti­tăţi destul de mari pot fi întîl­­nite la C.A.P. Sărmaşu (1.700 to­ne), Balda (2.700 tone), Zau (a­­proape 2.000 tone), la Şăulia, la Valea Largă etc. Unităţile agrico­le rămase în urmă cu transpor­tul trebuie ajutate mai substan­ţial cu mijloace ele transport, pentru că nu sunt puţine cazuri­le cînd numărul de maşini soli­citate nu a fost onorat. Printre lucrările care se cer şi mai mult grăbite în aceste zile se numără acum eliberarea tere­nului de coceni, transportarea lor în ferme şi organizarea însi­­lozării lor, aceasta cu atît mai mult cu cît planul pe judeţ a fost îndeplinit în C.A.P. doar în proporţie de 73 la sută. Pe mă­sură ce lucrările în cîmp se îm­puţinează se creează posibilităţi pentru mecanizatori să treacă cu toate forţele la executarea a­­răturilor de toamnă, lucrare ca­re a şi început să se execute în ritm susţinut în multe coopera­tive agricole. Comandamentele comunale, consiliile cooperatiste, preşedinţii şi inginerii din C.A.P. trebuie să asigure în continuare o bună participare la muncă a membrilor cooperatori, să creeze condiţii de lucru pentru mecani­zatori, să intensifice livrările la fondul centralizat al statului, astfel încît timpul nefavorabil să-i găsească cu toate lucrările agricole încheiate. M. BALDEANU.

Next