Steaua Roşie, octombrie 1977 (Anul 29, nr. 232-257)
1977-10-01 / nr. 232
9999 ________________________________________________ în fata ediției a ll-a a Festivalului national „Cîntarea României“ Angajare şi participare la un nivel superior a creatorilor şi artiştilor amatori Cuprinzînd un număr însemnat de artişti amatori şi un apreciabil evantai de genuri — formaţii corale, grupuri vocale, solişti vocali, solişti instrumentişti, tarafuri, orchestre de muzică uşoară — domeniul muzical a fost bine reprezentat în ediţia întîi a Festivalului naţional „Cîntarea României“ şi a cunoscut, alături de toate celelalte domenii artistice, o participare şi un reviriment fără precedent. După cum se cunoaşte, relatează prof. Vasile Conţiu, instructor la Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă, în sectorul muzical, de care mă ocup, s-au remarcat formaţii noi, iar unele cu tradiţie în mişcarea artistică de amatori au demonstrat calităţi datorită cărora au obţinut rezultate dintre cele mai frumoase. Printre formaţiile muzicale noi aş aminti: corul mixt din Aluniş, corul de cameră al Asociaţiei profesorilor de muzică din Tg.-Mureş, corul bărbătesc al I.P.L. „23 August“, corul Sindicatului sanitar din Tg.Mureş, formaţia de fluieraşi din Valea Largă, formaţia de fluieraşi din Sînmihaiu de Pădure, comuna Beica de Jos şi altele. Intre formaţiile vechi, care la prima ediţie a festivalului au obţinut distincţii la etapa republicană se află: corul mixt al Casei de cultură din Reghin (locul III), formaţia de fluieraşi din Hodac (locul I), soliştii vocali Veta Biriş (locul II), Krăutner Susana (locul III), Silvia Peterfi Olteanu (locul IV), orchestra de cameră a I.M.F. şi Sindicatului sanitar (locul II), fanfara Combinatului chimic Tîrnăveni (locul IV). Formaţiile muzicale s-au prezentat, în general, foarte bine la festival, pentru că s-a muncit cu răspundere şi pasiune atît pe plan local cît şi judeţean, juriile aflîndu-se adesea în dificultate pentru stabilirea celor mai bune, domeniul muzicii fiind bine reprezentat, atît ca număr cît şi ca gen de formaţii, începînd cu faza de masă. în ce priveşte repertoriile, toate formaţiile au manifestat o deosebită preocupare. Corurile au abordat în repertoriile lor cîntecul de masă patriotic, revoluţionar, prelucrări folclorice locale dintre cele mai frumoase. Soliştii vocali ca şi tarafurile au prezentat pe scenă atît folclorul local nou cît şi cel vechi. In ce priveşte calitatea interpretării artistice, aceasta s-a ridicat la un înalt nivel, la ea contribuind şi activitatea Centrului judeţean de creaţie, prin studenţii anilor II şi III ai Institutului de învăţământ superior, catedra de muzică. Studenţii s-au deplasat instruind diferite formaţii corale, dînd ajutor preţios dirijorilor, studenţii înşişi făcînd o practică preţioasă pentru viitoarea lor profesie. Această colaborare între Centrul judeţean de creaţie şi Institutul de învăţămînt superior există de cinci ani şi ea va continua şi pe viitor. în perioada festivalului am primit un ajutor substanţial din partea cadrelor didactice de la catedra de muzică a institutului: Valeria Covătaru, Maxim Drăgan, Bujor Dânşorean, Papp Daniel, Birtalan József, Constantin Şalapi, Ion Grigoruţ, Iacob Măiereanu. Pentru ediţia a doua a Festivalului naţional „Cîntarea României“ ne propunem o serie de activităţi care să ducă la sporirea numărului de formaţii şi creşterea nivelului artistic de interpretare. In acest sens, în 6 noiembrie va avea loc o consfătuire cu instructorii şi dirijorii de cor, vom participa cu formaţii fruntaşe la diferite festivaluri şi confruntări judeţene şi interjudeţene care se vor desfăşura în etapa de masă. Vom reedita reuniunile corale zonale, iar Festivalul coral judeţean „Cîntare mureşeană“ va primi un caracter bienal; în anul 1978 va avea loc ediţia a VII-a, ea încădrîndu-se în etapa de masă a celei de-a II-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Toate aceste acţiuni au menirea să menţină formaţiile într-o permanentă activitate, în vederea participării la ediţia a II-a a festivalului cu rezultate superioare ediţiei I. Formaţiile corale îşi vor împrospăta şi îmbogăţi repertoriile cu noi compoziţii din domeniul cîntecului de masă, revoluţionar, vom valorifica lucrări ale compozitorilor mureşeni, în sprijinul îmbogăţirii repertoriului formaţiilor muzicale şi soliştilor vom publica în trimestrul IV 1977, între altele, o lucrare valoroasă — Culegere de cîntece de masă şi prelucrări folclorice, la trei voci egale, ale compozitorilor locali Birtalan József, Liviu Cira, Constantin Şalapi, Ion Grigoruţ. Va mai fi publicată o lucrare de folclor din zona Cîmpiei Transilvaniei (Band, Grebeniş, Şăulia, Zau de Cîmpie, Miheşu de Cîmpie) a prof. Vasile Pop din Band. Mai avem în vedere şi o culegere de folclor de pe Mureşul de sus a lui Pavel Tornea. Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă îşi propune ridicarea întregii activităţi pe o treaptă mereu superioară, printr-o şi mai strînsă colaborare cu toate instituţiile de artă şi cultură, cu creatorii şi oamenii de specialitate din judeţ şi din ţară. COSMINA ARBORE CONCERTELE SĂPTĂMÎNII Cele două concerte din această săptămînă (luni şi joi) au fost conduse de Cristian Mandeal, acestea fiind primele sale reapariţii în această stagiune, aşteptate cu legitimă nerăbdare, dată fiind impetuoasa sa ascensiune. Tânărul nostru dirijor a confirmat din nou înalta sa clasă, prin acurateţea stilistică imprimată fiecărei lucrări abordate, prin supleţea şi decizia gestului dirijoral — ferm, impetuos, sugestiv. Au predominat lucrările concertante, dar n-a lipsit o nouă lucrare românească, precum şi o simfonie din marele repertoriu. Maestrul Zeno Vancea a fost din nou la Tg.-Mureş cu ocazia prezentării lucrării sale recente, Elegie pentru orchestră de coarde, compusă în memoria tînărului şi înzestratului pianist Tudor Dumitrescu, răpus de seismul de la 4 martie. Lucrarea degajă o sobră şi reţinută încordare, fără a aluneca în efluvii, expresia concentrată a unei gîndiri muzicale logice, interiorizate, caracteristică întregii muzici a compozitorului. Pe acelaşi plan, dar predominantă fiind o uşoară melancolie — trecătoare — s-au situat şi cele Cinci cîntece de toamnă ale aceluiaşi compozitor, pe versurile lui Bacovia, orchestrate recent şi interpretate de Vladimir Deveselu, un tenor cu frumoase perspective în acest gen, dată fiind vocea sa bine timbrată, dar mai ales inteligenţa muzicală. Valeriu Maior a reintrat cu Concertul nr. 3 în Sol major, de Mozart, lăsînd o frumoasă impresie, arătînd o ascensiune de formă, căreia va trebui să-i adauge o maximă concentrare în toate momentele. Creaţia românească a mai fost reprezentată de binecunoscuta lucrare pentru orchestră Scoarţe, de Mihai Moldovan, în care dirijorul şi orchestra au reuşit din plin evidenţierea unor contraste coloristice, timbrale, care constituie principala trăsătură a acestei partituri originale, ancorată în solul creaţiei populare româneşti, ca mai toate lucrările compozitorului. Tînărul pianist grec Jannis Vakarelis şi-a asumat o grea sarcină abordînd două lucrări de-a dreptul copleşitoare, prin dimensiuni şi semnificaţii: Concertul nr. 5, în si bemol major, de Beethoven, şi Concertul nr. 1 în si bemol minor de Ceaikovski. în fine, Cristian Mandeal ne-a oferit o robustă versiune a Simfoniei a patra de Ceaikovski. A fost o săptămînă plină de satisfacţii, în care şi-au dat concursul interpreţi din generaţia tînărâ. BUJOR DANŞOREAN „AUTUMNALA II" de Victor Onicel • STEAUA ROSTE PAGIN'* ■» „Decada cărţii româneşti“ Astăzi Începe în judeţul nostru „Decada cărţii româneşti“. Cu prilejul deschiderii festive a manifestării, care se desfăşoară în perioada l-10 octombrie, în şcoli, cămine culturale, cluburi şi biblioteci se organizează expoziţii festive, expuneri şi simpozioane, menite să releve dezvoltarea producţiei editoriale din ţara noastră in anii socialismului. In toată perioada „Decadei“ vor avea loc diverse şi numeroase manifestări. Bibliotecile publice, şcolare şi de alte categorii vor organiza expoziţii permanente pe tema „Cartea românească în anii socialismului“, în librării şi magazine vor fi amenajate vitrine festive şi standuri de cărţi cu cele mai reprezentative producţii editoriale româneşti. La biblioteci, şcoli, librării şi cămine culturale vor avea loc recenzii şi prezentări de cărţi, consfătuiri cu cititorii, şezători şi seri literare pe teme adecvate din literatura noastră contemporană. Vor avea loc întilniri ale cititorilor cu redactori de edituri şi scriitori. In cenacluri literare ale pionierilor vor avea loc mese rotunde pe tema „Tineretul şi creaţia literară contemporană“, iar casele pionierilor vor organiza consfătuiri cu micii cititori pe tema „Literatura contemporană, mijloc de educaţie patriotică“. In unele biblioteci din întreprinderi şi case de cultură vor avea loc recenzii şi prezentări de cărţi pe tema „Războiul de independenţă oglindit în literatură“. In bibliotecile tehnice ale unor întreprinderi vor fi organizate consfătuiri cu inovatori, inventatori şi alţi specialişti din domeniul tehnicii, pe tema „Cartea tehnico-ştiinţifică în sprijinul perfecţionării profesionale şi introducerii noului in procesul de producţie“. La Tg.-Mureş festivitatea de deschidere a „Decadei cărţii româneşti“ coincide cu cea a „Salonului cărţii româneşti“, ediţia a lll-a, care va avea loc in foaierul Teatrului de stat, la ora 13. Cu acest prilej se va prezenta un recital de poezie închinată patriei, susţinut de actori ai Teatrului de stat. Duminică, 2 octombrie, ora 11, se deschide expoziţia de carte pentru copii la sediul Bibliotecii judeţene, secţia pentru copii din Palatul culturii. Luni, 3 octombrie, ora 11, la librăria „Casa cărţii“, are loc lansarea, in prezenţa autorului P. Petrescu, a volumului „Psihosociologia conducerii colective a întreprinderii industriale“, iar la ora 13, in foaierul Teatrului de stat are loc o întîlnire cu Constantin Popovici, redactor la Editura politică, redacţia pentru tineret. in deschiderea stagiunii la Teatrul de păpuşi: PUI DE OM de VICTOR EFTIMIU Debutul stagiunii 1977—1978 la Teatrul de păpuşi s-a făcut cu spectacolul care a întrunit toate sufragiile în stagiunea trecută, fiind premiat la faza finală a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Aşadar, un spectacol de acum cu greutate, angajînd colectivul instituţiei într-o continuă muncă de autoperfecţionare şi autodepăşire. Textul, aparţinînd lui Victor Eftimiu e de fapt un basm cu un copil care ştie să facă o faptă bună ce va fi răsplătită cîndva, fără ca el să dorească neapărat această răsplată. Din toate bogăţiile oferite de zînă, el îşi alege doar un fluier care se vede a fi fermecat: la cîntecul lui, toate vietăţile se pun pe joc pînă la extenuare. Astfel, lupii, veniţi să-i prade turma, joacă pînă cad, la fel şi zmeul, încercînd să-l forţeze să slujească împăratului, sfetnicii acestuia nu fac altceva decit să-l înrăiască pe copil fiindcă nu-i destăinuie rostul cîntecului său care era acela de a-i pune pe joc pe duşmanii care prădau ţara. Cînd află despre ce e vorba, copilul înţelege să-şi apere patria, nu tronul tiranului şi huzurul linguşitorilor de lingă el. Cam asta se vede, în linii mari pe scenă. Regia (Maria Mierluţ) a lucrat pe acest text, i-a infuzat specificul artei păpuşăreşti şi l-a transformat într-un spectacol cu adinei resurse educative şi bogate valenţe estetice. Şi totul se face simplu, fără ostentaţie, cu mult bun gust Copilul pleacă cu foarte frumoase învăţăminte, servite într-un mod plăcut printr-o poveste cu zâne, cu zmei, cu împăraţi lipsiţi de vitejie şi cu nişte sfetnici laşi. Vede ce înseamnă să faci o faptă bună, ce înseamnă să fii om de omenie, cum se apără şi cum nu se apără patria, care sînt, aşadar, valorile etice pozitive şi care sînt cele negative. Opţiunea este clară şi ea se formulează nu atît prin cuvînt, ci prin „caracterul“ păpuşilor, al personajelor ce evoluează în scenă. Totul concurează în direcţia clarificării acestor opinii: mişcarea, înfăţişarea păpuşii, raporturile ei cu celelalte, plastica decorului. In totul spectacolul este excelent, cu adevărat mare succes al acestui teatru, care ne-a obişnuit deja cu lucrări făcute bine. Păcat însă că ele nu sunt suficient cunoscute, şi aici semnalez o mică nedreptate: dacă atunci cînd e vorba de un spectacol la teatrul pentru adulţi, la filarmonică sau la cutare cinematograf, toată lumea e alarmată şi ţine să-l consemneze ca pe un eveniment, de Teatrul de păpuşi nu se alarmează decit foarte puţini. Şi aici, la Teatrul de păpuşi, sunt cam întotdeauna evenimente reale, care trebuie tratate cu toată seriozitatea, cu toată maturitatea, nu din fuga condeiului. Să nu uităm, daţi după gravele treburi zilnice, că există acest teatru pentru copii, ale cărui porţi merită să fie deschise. O oră de „copilărie“ este tonifiantă şi pentru adult Brâncuşi spunea că „atunci cînd nu mai ştim să fim copii, am murit demult“. Aici, între păpuşile şi micii spectatori (ce spectatori ideali!), e o splendidă lume de miracole. SERAFIM DUICU Dialog cu corespondenţii S. Viorica (Sighişoara). Ne scrieţi: „Dacă socotiţi că versurile mele sînt bune la ceva voi încerca să mai trimit. Probabil că nu sînt prea bune dar totuşi eu am încercat. Leam scris cam repede şi nu prea, gîndite. Nu-mi dau numele complet pentru a nu fi luată-n rîs de cei mai buni decît mine“. înainte de toate, nu credeţi că ar fi cazul să stăruiţi şi dv. mai mult (ca şi alţii, de fapt) asupra ortografiei şi punctuaţiei? Aspect fără de care, în această îndeletnicire, n-o să ajungeţi prea departe! I. Nora (Iernut): Ne întrebaţi: „Ce condiţii trebuie să îndeplinească o poezie pentru a fi publicată?" Nimic mai simplu: să aibă valoare,înţelegînd prin aceasta abordarea unei teme majore, de actualitate, „îmbrăcată“, bineînţeles, într-o formă artistică care să trezeasă emoţii estetice la lectură. Din păcate, poeziile dv. nu se supun acestor rigori. Judecaţi şi dv. dacă versuri ca următoarele (pe care le-aţi mai trimis o dată redacţiei!) pot trezi cuiva emoţii estetice: „De sub vale, de sub rîpă / Iese o vulpe mohorîtă / Şi-un vulpoi cu coada lungă / Alergînd mimând pămintul!" Nu, hotărît lucru, aceasta nu este poezie! Otto V. (Luduş). Regretăm, dar nici poezia „Zi de august" nu întruneşte calităţile necesare publicării în presă. Stăruiţi mai mult asupra textului şi nu ... „căutaţi“ rima, de dragul rimei. V. Aurel (Sărmaşu). Se pare că aveţi motive să insistaţi („Cintare, „Vouă, eroilor“), evitînd însă clişeele (de mult compromise) ale poeziei patriotarde dinainte de război. Versul simplu, direct, uşor „dornit“ sună frumos şi făgăduieşte rezultate din ce în ce mai interesante. Reveniţi. GHEORGHE GIURGIU