Steaua Roşie, aprilie 1978 (Anul 30, nr. 77-102)
1978-04-01 / nr. 77
Ofi&t K AL COWTITVIW JVDETIAN MUREȘ AL P.C.R. 5/ AL COHSMUlVt POPULAR JUO£Ţ£AN I Anul XXX. Kr. 17 (6.21» | SfinbatS, 1 apriUa 197» | 4 pagini. 30 de bani | S-a încheiat Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare Desfăşurate în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, lucrările Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare s-au încheiat, la 31 martie, în Capitală, marele forum adoptînd, după largi şi rodnice dezbateri, hotărîri de o primă importanţă pentru activitatea organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, pentru progresul economic al patriei, pentru prosperitatea tuturor judeţelor, oraşelor şi comunelor, pentru înflorirea vieţii noastre sociale şi spirituale, pentru grandioasa operă ce o ctitorim — societatea socialistă multilateral dezvoltată. Vineri, în ultima zi a conferinţei, lucrările au fost reluate în plen, în aceeaşi atmosferă intensă de lucru, de analiză cuprinzătoare şi exigentă a problemelor multiple pe care le ridică buna conducere şi gospodărire a localităţilor, dezvoltarea accelerată a fiecărei aşezări, urbane şi rurale, pe plan economic, social-cultural şi edilitar, creşterea calităţii vieţii, a gradului de civilizaţie al celor ce muncesc. Participanţii la forumul preşedinţilor consiliilor populare, care reprezintă, în fapt, pe toţi locuitorii patriei, au întâmpinat, în această dimineaţă — ca şi în zilele precedente ale conferinţei —, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, la sosirea în sală, cu multă căldură şi însufleţire. Minute în şir au răsunat ovaţii puternice, urale neîntrerupte, asistenţa aclamînd în ael lung „Ceauşescu — P.C.R.!“. în sală se aflau, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Prima şedinţă de dimineaţă a fost condusă de tovarăşul Dumitru Sandu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Zimnicea, judeţul Teleorman. La dezbateri au luat cuvîntul tovarăşii Pogea Brîncoveanu, preşedintele Consiliului popular municipal Hunedoara, Elisabeta Leonte, preşedintele Consiliului popular comunal Gura Teghii, judeţul Buzău, Petre Dobrescu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Slobozia, judeţul Ialomiţa, Ilie Matei, adjunct al şefului secţiei de propagandă a C.C. al P.C.R., Dan Triţoiu, preşedintele Consiliului popular comunal Făget, judeţul Timiş, Ion Vlad, preşedintele Consiliului popular municipal Roman, Constantin Pană, preşedintele Consiliului popular comunal Pecica, judeţul Arad, Suzana Gâdea, ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Andrei Fodor, preşedintele Consiliului popular comunal Moldoveneşti, judeţul Cluj, Vasiie Petrache, preşedintele Consiliului popular comunal Sascut, judeţul Bacău. . In continuare, lucrările conferinţei au fost conduse de tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. S-a anunţat că la dezbaterile în plenul conferinţei s-au înscris 125 tovarăşi, din care au luat cuvîntul 77, din toate judeţele ţării, ei referindu-se pe larg la sarcinile ce revin consiliilor populare din Programul adoptat de Congresul al XI-lea şi din hotăririle Conferinţei Naţionale ale partidului. Totodată, vorbitorii au făcut numeroase propuneri cu privire la îndeplinirea planului în industrie şi agricultură, la sistematizarea localităţilor şi gospodăria comunală, dezvoltarea democraţiei socialiste şi antrenarea maselor la întreaga viaţă socială, la perfecţionarea stilului şi metodelor de lucru ale organelor şi organizaţiilor de partid, în conducerea activităţii economice, a muncii politico-educative de masă. La propunerea prezidiului, conferinţa a aprobat sistarea discuţiilor, urmînd ca participanţii care nu au vorbit şi au de făcut propuneri sau observaţii să le prezinte în scris secretariatului conferinţei. Prin votul lor unanim, participanţii au adoptat, apoi, Rezoluţia şi Chemarea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare, documente ce vor fi definitivate pe baza orientărilor şi indicaţiilor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la acest forum, a observaţiilor şi propunerilor făcute în cadrul dezbaterilor. Rezoluţia şi Chemarea vor fi date publicităţii. Exprimînd dorinţa tuturor participanţilor, tovarăşul Constantin Dăscălescu a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu rugămintea de a lua cuvîntul în încheierea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare. In aclamaţiile participanţilor, în entuziasmul şi însufleţirea generală, la cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Ampla cuvîntare a secretarului general al partidului este urmărită cu deosebită atenţie, cu larg interes şi deplină aprobare, ea fiind subliniată, în repetate rînduri, cu vii şi îndelungi aplauze, cu urale şi ovaţii. La sfîrşitul cuvîntării, în sală domneşte o atmosferă care relevă vibrant dragostea fierbinte şi încrederea profundă a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, în gloriosul nostru partid comunist, conducătorul încercat al poporului pe calea luminoasă a socialismului şi comunismului, în secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a cărui pilduitoare viaţă şi activitate revoluţionară este indisolubil legat tot ce se făureşte în România de azi, spre gloria şi măreţia ei. Făcîndu-se ecoul acestor sentimente, participanţii scandează neîntrerupt „Ceauşescu—P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul!“. în această impresionantă manifestare îşi găsesc o expresie nemijlocită coeziunea strînsă a tuturor fiilor ţării în jurul partidului şi al secretarului său general, unitatea şi forţa naţiunii noastre socialiste, deplina concordanţă între năzuinţele poporului şi politica partidului. In numele milioanelor de cetăţeni ai patriei, pe care-i reprezintă în marele forum, participanţii au exprimat angajamentul ferm de a transforma în fapte importantele sarcini şi orientări cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în hotărîrile Conferinţei preşedinţilor consiliilor populare, de a mobiliza întregul potenţial material şi uman al judeţelor, oraşelor şi comunelor în vederea înfăptuirii exemplare a obiectivelor actualului cincinal, a Programului partidului elaborat de Congresul al XI-lea al P.C.R., care asigură înflorirea continuă a întregii ţări, o viaţă liberă, demnă şi tot mai îmbelşugată poporului nostru, ridicarea României pe trepte tot mai înalte de progres și civilizație. La semănat — numai lucrări de foarte bună calitate! Timpul deosebit de frumos din această săptămînă a creat condiţii foarte bune pentru pregătirea terenului şi însămînţarea culturilor din urgenţa întîi, pentru recuperarea rămînerilor în urmă şi efectuarea tuturor lucrărilor în epoca optimă. Peste tot, pe prim plan, se află calitatea lucrărilor, utilizarea maşinilor şi utilajelor la capacitatea maximă. In acest sens, mecanizatorii şi cooperatorii se află în cimp din primele ore ale dimineţii, unde, coordonaţi de specialiştii din unităţi, desfăşoară o activitate rodnică. La G.A.P. Cipău, din 105 ha de sfeclă de zahăr, mecanizatorii Petru şi Aurel Sand au însâminţat peste 70 ha, terenul fiind pregătit grădinăreşte cu combinatoriu de către Szakács Andrei. De asemenea, 75 ha au fost erbicidate, urmînd ca lucrarea să se aplice în mod suplimentar pe încă 24 ha. Inginerul şef al cooperativei, Teodor Cosma, ne spunea că în condiţiile actuale vor termina semănatul în timp de 2-3 zile, după care vor trece la însămînţarea guliilor şi a sfeclei furajere. Totodată, mai mulţi mecanizatori sunt concentraţi la pregătirea şi erbicidarea terenului pentru cultura porumbului, unde s-a efectuat o discuiie pe mai bine de 150 ha. în ritm susţinut se lucrează şi la G.A.P. Chirileu, imitate în care sfecla de zahăr este însăminţata pe aproape 50 ha, din cele 100 planificate. Şi aici se urmăreşte cu atenţie executarea unor lucrări de bună calitate care să asigure condiţii de realizare a unei producţii de 50.000 kg sfeclă la hectar, pentru care s-au aplicat cantităţi mari de îngrăşăminte chimice şi naturale. Mecanizatorii Ivan Dumitru şi Ksecy Ştefan de la G.A.P. Gineşti, au însâmînţat aproape 40 ha de sfeclă de zahăr, din 130 ha planificate. Pentru asigurarea frontului de lucru necesar înaintării semănătorilor, mecanizatorul Szentenai Iosif lucrează la pregătirea terenului cu combinatoriu cîte 12—14 ore pe zi. Concomitent cu pregătirea terenului, se execută şi erbicidatul cit şi aplicarea îngrăşămintelor chimice în dozele şi cantităţile stabilite. De asemenea, aşa cum suntem informaţi de către Victor Coman, inginer şef al cooperativei, pînă acum au însămînţat cite 10 ha de mazăre şi sfeclă furajeră şi se acţionează în continuare în aşa fel încît toate culturile sâ fie semănate în perioada optimă. TOVARĂŞUL NCOLAE CEAUŞESCU a primit pe congresmanul american Charles A. Vanik Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe congresmanul american Charles A. Vanik, membru al Camerei Reprezentanţilor a S.U.A. din partea statului Ohio. In cadrul întrevederii s-a relevat cu satisfacţie faptul că relaţiile dintre România şi S.U.A. cunosc o evoluţie pozitivă, evidenţiindu-se, totodată, existenţa unor largi posibilităţi de extindere şi diversificare a schimburilor comerciale, a cooperării şi colaborării economice, tehnicoştiinţifice şi culturale românoamericane, necesitatea fructificării lor în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi Înţelegerii internaţionale. Oaspetele a subliniat, în acest context, interesul cu care cercurile politice, economice şi opinia publică americană aşteaptă vizita în S.U.A. a preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, subliniind că această vizită va contribui la dezvoltarea şi aprofundarea legăturilor de prietenie dintre cele două ţări şi popoare, la mai buna cunoaştere reciprocă. La rîndul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat importanţa pe care România o acordă relaţiilor sale cu S.U.A. şi a relevat, în acest cadru, că aşteaptă cu deosebit interes convorbirile pe care le va avea cu preşedintele Jimmy Carter, subliniind că noua sa vizită în Statele Unite va impulsiona raporturile de colaborare româno-americane, atît pe planul conlucrării bilaterale, cit şi în domeniul vieţii internaţionale, în folosul păcii şi progresului în lume. Au fost abordate, totodată, unele probleme ale actualităţii internaţionale, subliniindu-se necesitatea consolidării păcii şi colaborării în întreaga lume, reglementării pe cale politică a diferendelor dintre state şi înlăturării focarelor de tensiune, instaurării unor relaţii noi, echitabile între state, în concordanţă cu aspirațiile şi interesele fundamentale ale tuturor popoarelor. De la 1 aprilie, cu 4 luni mai devreme faţă de cum era prevăzut iniţial Noi detaşamente de oameni ai muncii , beneficiază de retribuţii majorate Incepînd de la 1 aprilie, pe baza hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut, privind reeşalonarea graficului de majorare a retribuţiilor în prima etapă — hotărîre adoptată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului — noi detaşamente de oameni al muncii primesc retribuţiile majorate. Este vorba de personalul muncitor din industria exploatării şi prelucrării lemnului, care, în judeţul nostru, are o pondere însemnată, avînd o contribuţie de mare preţ la exploatarea şi valorificarea superioară a „aurului“ verde al patriei. In conformitate cu prevederile Decretului Consiliului de Stat privind reeşalonarea majorării retribuţiilor din prima etapă, personalul muncitor din industria exploatării şi prelucrării lemnului beneficiază de retribuţii majorate cu patru luni mai devreme faţă de cum era prevăzut iniţial, lucrătorii din aceste sectoare realizînd astfel importante venituri suplimentare. Dar iată-ne la Lunca Bradului, important centru al industriei exploatării şi prelucrării lemnului. Atît la sectorul de exploatare a lemnului, cît şi la cel de industrializare, calculele privind majorarea retribuţiilor sunt încheiate. Tovarăşul Somai Pavel, secretarul organizaţiei de partid de la sectorul de exploatare ne-a furnizat cifre, demonstrînd veniturile de care beneficiază în plus sutele de muncitori forestieri de aici, atît prin majorarea retribuţiilor, cît şi prin aplicarea majorării cu patru luni mai devreme. Bunăoară, un fasonator mecanic sau un funicularist, care pînă acum primea o retribuţie lunară, socotită la 204 ore lucrate, de 1.866 lei, începînd cu 1 aprilie urmează să primească 2.162 lei, majora P. POP.SOR (Continuare în pag. a 4-a) „Săptămîna ştiinţei şi tehnicii româneşti“ * IN PERIOADA 3—8 APRILIE — O AMPLA ŞI REPREZENTATIVA ILUSTRARE A PARTICIPĂRII MASELOR LA ACTIVITATEA DE CREAŢIE ŞTIINŢIFICA ŞI TEHNICA, O MANIFESTARE DESFĂŞURATA IN SPAŢIUL FERTIL AL FESTIVALULUI NAŢIONAL „CINTAREA ROMÂNIEI“ Din iniţiativa şi sub îndrumarea nemijlocită a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost elaborat şi adoptat de către Plenara C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1976 un plan-cadru de măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea „Acţiunii pentru stimularea participării maselor la activitatea de creaţie ştiinţifică şi tehnică" în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“. Acţiunea are ca scop esenţial creşterea contribuţiei tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţională ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei, la introducerea pe scară largă a progresului tehnic în toate ramurile economiei naţionale. In acest context, în perioada 3—8 aprilie a.c. se organizează „Săptămîna ştiinţei şi tehnicii româneşti“. Este vorba de o manifestare complexă, organizată într-o concepţie unitară, la care îşi dau concursul Consiliul judeţean al sindicatelor, Comitetul judeţean U.T.C., comisiile judeţeană, municipale şi orăşeneşti ale inginerilor şi tehnicienilor. Consfătuirile ce se vor organiza cu acest prilej vor analiza şi aprecia rezultatele obţinute în introducerea cuceririlor progresului tehnic pe calea extinderii autoutilării, precum şi posibilităţile generalizării în producţie a experienţei înaintate în acest domeniu, vor fi dezbătute modalitățile de promovare a progresului tehnic și a concep (Continuare in pag. a l a)