Steaua Roşie, februarie 1979 (Anul 31, nr. 26-49)

1979-02-01 / nr. 26

Cultivarea şi dezvoltarea gîndirii economice — obiectiv permanent al activităţii politice Este ştiut că, potrivit noului mecanism economico-financiar, valoarea producţiei nete este un indicator de bază al activităţii fiecărei întreprinderi, de care de­pinde retribuirea personalului muncitor. Or, valoarea producţi­ei nete creşte proporţional cu scăderea cheltuielilor materiale. Pornind de la acest deziderat major, organizaţiile de partid de la IMATEX din Tg.-Mureş şi-au subordonat şi-şi subordonează acţiunile politice mobilizării în­tregului colectiv pentru econo­misirea de materii prime, mate­riale, energie şi combustibil con­venţional, pentru cultivarea şi dezvoltarea gîndirii economice a oamenilor, precum şi pentru combaterea risipei sub orice for­mă s-ar manifesta aceasta. In a­­cest sens, cum e şi firesc, comi­tetul de partid şi organizaţiile de bază din secţii şi ateliere au antrenat în primul rînd cadrele, începînd cu conducătorii forma­ţiilor de muncă şi pînă la con­ducătorii tuturor compartimente­lor, pe toţi muncitorii cu o bo­gată experienţă în producţie. Acţiunile politice întreprinse de organizaţiile de partid au de­terminat stimularea spiritului de iniţiativă a multor muncitori, maiştri şi ingineri, de a găsi noi căi de utilizare raţională a maşi­nilor şi utilajelor, mai ales a ce­lor mari consumatoare de ener­gie electrică. Şi astfel, pe aseme­nea maşini şi utilaje nu se mai prelucrează piese şi repere cu gabarit mic. încărcarea la maxi­mum a cuptoarelor pentru tra­tarea termică (recoacerea) piese­lor şi reperelor a fost şi este o modalitate de economisire a e­­nergiei electrice. De asemenea, înlocuirea (la unele dintre ele) a turnărilor prin matriţare con­tribuie nu numai la economii e­­vidente de energie şi combusti­bil, ci şi la creşterea calităţii lor, la reducerea de manoperă în procesul de prelucrare. Compa­rativ cu anul 1977, în anul pre­cedent,­­ pierderile prin rebuturi au scăzut într-o măsură aprecia­bilă. Pentru anul acesta sunt prevăzute o serie de măsuri me­nite să contribuie la prevenirea rebuturilor. S-au extins şi se vor extinde diferiţi înlocuitori ai metalului. Numai aceste exemple (s-ar mai putea da încă multe altele) demonstrează preocuparea comu­niştilor, a tuturor oamenilor muncii de la IMATEX pentru descoperirea şi valorificarea re­surselor de care dispun pentru reducerea cheltuielilor materiale, în tot ce s-a întreprins şi se în­treprinde în domeniul despre ca­re discutăm, organizaţiile de partid şi sindicate au organizat acţiuni de consultare a muncito­rilor, inginerilor şi tehnicienilor, cu privire la posibilităţile de e­­conomisire mai accentuată a ma­teriilor prime, combustibilului şi energiei electrice. Sub conduce­rea comitetului de partid, mem­brii consiliului de control mun­citoresc şi ai comisiei pentru e­­conomii şi buna gospodărire a unităţii economice, au avut şi au sarcina să consulte, să colecteze şi să centralizeze propunerile şi soluţiile oamenilor muncii, să le prezinte comitetului de partid şi consiliului oamenilor muncii pentru a se decide asupra celor ce se impun a fi aplicate opera­tiv în producţie. Fireşte, comitetul de partid birourile organizaţiilor de bază nu urmăresc numai modul în care sunt recepţionate propune­rile, soluţiile şi iniţiativele mun­citorilor, inginerilor şi tehnicie­nilor de către organismele amin­tite, ci urmăresc permanent cum şi în cit timp se aplică în pro­ducţie. In acest sens, un rol şi o atribuţie permanentă le au mem­brii comitetului de partid, care sunt repartizaţi pe secţii şi ate­liere, răspunzînd direct nu nu­mai de aplicarea unor măsuri tehnice şi organizatorice pentru realizarea de economii, ci şi de coordonarea unor acţiuni politi­co-educative pe care le între­prind organizaţiile de bază şi grupele sindicale în scopul culti­vării şi dezvoltării spiritului gos­podăresc la fiecare loc de muncă. După cum faptele o demon­strează, la IMATEX acţiunile în­treprinse de organizaţiile de par­tid, de către toţi factorii de răs­pundere îşi au, în bună măsură, eficienţa scontată. Nivelul de pregătire economică, în primul rînd al muncitorilor, creşte de la un an la altul, el concretizîn­­du-se, după cum se observă, în spiritul lor de buni gospodari, în gestionarea raţională a bunu­rilor materiale. în acest context, adică in cadrul acţiunilor poli­tice­­ şi profesionale ce se între­prind pentru cultivarea şi dez­voltarea gîndirii economice a oa­menilor, trebuie să-şi găsească un loc preponderent şi mai con­stant studiul şi dezbaterea docu­mentelor de partid şi de stat pri­vind modalităţile de aplicare cu eficienţă sporită a noului me­canism economico-financiar, pen­tru ca toţi muncitorii să-şi însu­şească ideea majoră că misiunea de a conduce, a gospodări şi a dezvolta avuţia naţională revine fiecăruia şi întregului colectiv, a­­ceasta fiind de fapt esenţa auto­­conducerii şi autogestiunii mun­citoreşti. C. CROITORU PE VORBĂ CU PĂRINŢII Dincolo de matricola şcolară Două fete înăltuţe, cu sănăta­tea „afişată“ în obraji, îmbrăca­­te­­amîndouă în elegante cojoace, avînd semnul de adolescente pe braţ — adică liceul şi numărul matricol — cercei de aur) aşa cum, poate, nu vor fi fost, la vîrsta lor, mamele lor. Dialog auzit de numeroşi cetăţeni şi consemnat pe parcursul a doar două staţii de autobuz (23) mier­curi dimineaţa. — Formidabil, ceaiul acela ! Nici nu mai ştiau de ei ! Mai a­­les, el, cînd a făcut să explodeze şampania şi a început să-i îm­proaşte cu ea pe cei din jur. Un „ceai“ foarte frumos ! — Da, tu. Şi Mircea, şi Emil, îi ştii, sunt nemaipomeniţi. Totul a fost foarte bine. Dar adu-ţi aminte de... ...Nu mai ştiu ce şi-au adus a­­minte cele două eleve. M-am ri­dicat intrigat (la fel de intrigat ca şi ceilalţi călători) şi m-am îndepărtat ciţiva paşi. Poate pen­tru că mi se părea straniu acest dialog. Sau, mai degrabă, pentru că-mi amintea o altă scenă, re­centă, cînd — de astă dată e vorba de un adolescent — l-am văzut aprinzîndu-şi degajat în­­tr-un bar o ţigară superlong şi comandînd ritos ospătarului (ca­re privea ţintă peretele spre a nu vedea obrazul imberb al „clientului“): — Alo ! Mai aştept mult ?! — Ce serviţi, vă rog ? — Un coniac şi o cafea „scur­tă“.­­ — Imediat, vă rog. Şi după treizeci de minute, du­pă dublarea comenzii, ospătarul a întocmit, imperturbabil, nota de plată : 82 de lei, vă rog, e cu remiză cu tot... Iar „clientul“ a plătit şi şi-a subliniat „disponi­bilităţile“ financiare : — Poftim. Fără rest, n-am ne­voie de mărunţiş. Şi m-am întrebat: de ce aces­te „fotograme“ ? Pentru că ele se conjugă cu o idee. Vrem, creştem şi avem un tineret edu­cat sănătos, avînd cultul muncii, implicit al faptului că totul, ab­solut totul în viaţă trebuie să fie izvorît din muncă — chiar dacă acum, la vîrsta lor, din munca părinţilor. Iar acest nobil, gene­ros conţinut moral — tipic solu­lui din care răsare şi creşte vi­guros tineretul nostru, adică al societăţii în ansamblul ei, tre­buie să fie plămădit cu răbdare şi necesară rigoare, mai ales la vîrsta adolescenţei (cînd, să nu uităm înţelepciunea străbună , nu tot ce zboară se mănîncă...) printr-un permanent dialog între părinţi şi şcoală. Dialog care trebuie să includă — iar nu să excludă, aşa cum se mai întîm­­plă­m întrebări şi răspunsuri pe teme ca : Unde, cînd şi cu cine se distrează copiii noştri ? Cum îşi petrec timpul liber ? Ştiu cîtă muncă se ascunde în ceea ce îmbracă şi cheltuiesc ? Au sim­ţul valorii autentice a banului de buzunar ? Indiferenţa unora dintre noi, părinţi şi educatori, ori „nonşalanţa“ unor copii nu sunt rude prea bune cu o uşu­rinţă ulterior mai greu vindeca­bilă ? De bună seamă, întrebări une­ori incomode. Dar pe care unii părinţi — ca şi educatori — nu şi le pun întotdeauna la timp. M. BARDAŞANU Timpul probabil pentru luna februarie Februarie este a doua lună friguroasă a anului. Temperatura medie a lunii la Tg.-Mureş este de minus 2,1 grade (minus 3,6 grade în prima, minus 2,2 grade în a doua şi minus 0,4 grade în ultima decadă). Cea mai coborîtă tem­peratură măsurată la Tg.­Mureş a fost de minus 32,8 gra­de (în 1963), iar cea mai ridica­tă de 17,5 grade. Cantitatea me­die a precipitaţiilor atmosferice este 30,0 litri/mp. în acest an luna februarie se prezintă a fi cu ceva mai caldă decit în mod obişnuit, mai ales în prima şi în ultima decadă a lunii. Răciri mai accentuate se aşteaptă la mijlocul lunii. Intre 1 şi 4 februarie vremea va fi în general umedă, cu cerul mai mult noros. Vor cădea pre­cipitaţii atît sub formă de nin­soare cît şi sub formă de lapovi­­ţă şi ploaie. Vînt moderat din vest. Temperatura în scădere treptată. Minimele vor fi cuprin­se între minus 1 şi minus 5 grade, iar maximele între minus 1 şi 3 grade. Dimineaţa şi seara local ceaţă. Intre 5 şi 10 februarie vremea se va menţine închisă, cu preci­pitaţii mai ales sub formă de ninsoare. Vînt moderat cu inten­sificări temporare din sectorul nordic. Temperatura continuă să scadă lent. Minimele vor oscila între minus 7 şi minus 12 grade, iar maximele între minus 2 şi minus 6 grade. în intervalul 11—15, vremea va fi în general friguroasă dar uscată. Numai izolat vor cădea ninsori slabe. Minimele vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 15 grade, iar maximele între mi­nus 3 şi minus 8 grade. între 16 şi 20 februarie se aş­teaptă ameliorarea treptată a vremii. Cerul va fi variabil şi numai izolat va ninge. La înce­put temperaturile minime vor­­ oscila între minus 8 şi minus 12 grade, iar maximele între mi­nus 1 şi 2 grade, apoi tempera­turile vor creşte treptat. In intervalul 21—25 vremea va deveni din nou închisă şi ume­dă, dar se va încălzi treptat. Pre­cipitaţiile vor fi la început sub formă de ninsoare, apoi sub for­mă de lapoviţă şi ploaie. Vînt moderat cu intensificări tempo­rare din nord-vest. Temperatura în creștere accentuată, noaptea se așteaptă valori cuprinse între minus 2 și minus 5 grade, iar ziua între 2—5 grade. In ultimele zile ale lunii, vre­mea va continua să se încăl­zească treptat Local vor cădea ploi slabe. Vînt în general slab. Maximele vor atinge valori cu­prinse între 4—7 grade, iar mi­nimele vor oscila între minus 1 și 2 grade. Argument pentru a locui la etajul zece Eram pe punctul să mă mut Intr-un bloc cu 10 etaje cînd a venit la mine un prieten și mi-a spus • — Lasă totul baltă pînă nu-i prea tîrziu. — De ce? — l-am întrebat. — O să ai necazuri. — Greșești prietene — i-am replicat plin de entuziasm, ce poate fi mai formidabil decit să stai într-un bloc cu 10 etaje ! Cînd ai chef să priveşti oraşul de la înălţime, urci la etajul 10, iar dacă locuieşti la etajul 10 şi nu curge apa, cobori la par­ter... — Să crezi tu că nu curge... Cîteodată chiar prea multă. — Ce vrei să spui ? — Stai să vezi. Uite, eu cu­nosc pe cineva care stă în Tg.­­Mureș pe strada Parîngului, nr. 8, la etajul 10, și pot să te asi­gur că nu duce lipsă de apă, mai ales cînd plouă. — Adică e spart acoperișul.. — Ai fler prietene, ce să zic. — Și de ce nu-1 repară ? — Crezi că n-au încercat ? Să vezi însă cum s-a întîmplat. Cum e firesc, oamenii din bloc au fă­cut cerere la I.J.G.C.L. să le re­pare acoperişul. — Şi meşterii au şi sosit a doua zi... — Ei, nici chiar aşa. Principa­lul e că au venit. Mai bine-zis, într-una din zilele lui octombrie trecut, în faţa blocului a po­posit o basculă care a adus un FOILETON transport de nisip. L-a descărcat şi a plecat. — Foarte bine. — Asta zic şi eu... După cîte­­va zile iar a venit şi a adus un transport de cărămizi. înţelegi ? — Nu. — Ce nu înţelegi ? — De ce nu le-a transportat pe toate în aceeaşi zi ? — Nu mai fi curios şi ascul­­tă-mă pînă la capăt... Deci a so­sit nisipul, a sosit cărămida, apoi după alte cîteva zile cazanul de topit smoală. — Parcă am citit eu undeva o poveste cu nişte cazane de fiert smoală... — Alea-s alteie... Şi, în sfîrşit, au mai sosit bitumul şi alte ma­teriale care au fost aşezate p pajiştea de lîngă bloc. — Şi apoi acoperişul a fost gata... — Nu, pentru că trebuia să vină şi meşterii. Aşa că prin­o­iembrie, au sosit şi meşterii, au topit bitumul, dar între timp, pe semne, că s-a mai stricat pe un­deva vreun acoperiş, pentru că au plecat destul de grăbiţi, în­­toreîndu-se abia peste vreo 2 săptămîni. Tîrziu însă, venise şi iarna şi acoperişul tot nereparat a rămas. Acuma fi sincer şi spune-mi : mai vrei apartament la etajul 10 ? — Bineînţeles... — Eşti nostim ! — Ba deloc. Vreau, dar nu pentru mine, ci pentru cel care se ocupă de treaba asta de la I.J.G.C.L. Şi şti ce-am să fac ? îl încui în apartament, şi chem meşterii să repare acoperişul fă­ră să spun pentru cine. Şi pînă nu-i gata, izolat aşa de să nu treacă un strop de ploaie, nu-l las să coboare. Nu zic bine ? ION CIUROANU ! * STEAUA ROSIE PAGINA­S văzute şi auzite „.ŞI COPIII aşteaptA PLINGIND Trei copii minori, între 3 şi 9 ani, aşteaptă plîngînd — ne in­formează Traian Moldovan din Aluniş nr. 512. Tatăl lor, Ştefan Silaghi, i-a părăsit de trei ani şi nu mai dă nici un semn de viaţă şi nici un ban pentru în­treţinerea lor. A fost căutat pes­te tot de organele în drept, dar nu i s-a dat de urmă. Presupu­­nînd că s-ar afla prin părţile Braşovului, Jenica, soţia lui şi mama copiilor, a plecat la 6 ia­nuarie a.c. şi plecată a fost. De atunci, copiii întreabă mereu şi plîng. Ce părinţi ! O FI FOST VREO MINUNE?! „Nu ştiu nimic. N-am cunoş­tinţă cum au ajuns scîndurile în camion“ , declară Fekete Dăni­­lă, şofer de meserie, domiciliat în Cîmpeniţa nr. 202. Fiind înca­drat la I.T.A., la coloana nr. 9, a fost repartizat să lucreze la ILEFOR Tg.-Mureş. A efectuat în acea zi un singur transport de cherestea de fag de la sectorul Voiniceni la Mureşeni. Aici au­tocamionul a fost descărcat com­plet. Totuşi, la ieşirea din între­prindere, efectuîndu-se controlul, s-au găsit în camion 17 scînduri, totalizînd 0,618 mc. Dar nu din cele aduse de la sectorul Voini­ceni, din fag, ci cherestea de ră­­şinoase. Din cele existente în a­­cel moment în vagonul pus la descărcare în apropierea locului unde a fost descărcat şi autoca­mionul. Şi, culmea, şoferul nu ştie cum au ajuns scândurile în camion ! Acum însă ştie ceva, a­­nume că trebuie să presteze, la locul de producţie, 6 luni muncă corecţională. Ca să învețe ce în­seamnă a nu fi corect. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică : Ieri, la Tg.-Mureş, temperatu­ra aerului în orele dimineţii era de minus 2 grade, la ora 12 de plus 2 grade. TIMPUL PROBABIL : Vremea se menţine călduroasă, cu cerul acoperit, în a doua parte a zilei sînt posibile precipitaţii slabe. Vînt slab din sud-vest. Tempera­turile maxime vor fi cuprinse în­tre 2—5 grade, rr' 'rele între minus 2 și plus 1 grad. DIN DUŞMĂNIE Nu ştim dacă mai aveau ceva de împărţit. In orice caz, după cum rezultă din piesele dosarului penal, soluţionat recent de Tribu­nalul judeţean, între Viorel Lir­­că, soţia acestuia Rafila şi prima lui soţie Maria, au existat in continuu conflicte, duşmănindu­­se. Ultimul conflict a început prin încăierarea celor două, stri­­cîndu-şi una alteia coafura. A intrat în „horă“ şi Viorel, cu mîinile şi cu picioarele, hotă­rit parcă să trimită pe fosta soţie într-un loc de odihnă. Fiind sin­gură şi fără putere, Maria a fost învinsă şi lăsată în stradă. în stare gravă, a fost transportată la spital. Femeia a suferit, iar Viorel Lircă plătește, fiind con­damnat la 6.000 lei amendă, iar Rafila la 4.000 lei. SEDIUL MILIŢIEI ERA IN ALTA PARTE Lucrînd în schimbul trei (la Electromureş), după miezul nop­ţii, în jurul orei 1, Gheorghe Puşcaş a făcut o mică plimbare. Şi deşi era noapte, a observat lîngă gardul întreprinderii un colac de cablu de sîrmă. N-a spus la nimeni nimic, dar a luat colacul şi l-a pus pe bicicletă. La ieşirea din întreprindere, s-a îndreptat spre casă. A fost însă oprit de lucrători ai miliţiei. în­trebat ce vrea să facă cu cablul, el a răspuns că îl duce la mi­liţie. Sediul miliţiei era însă în altă parte şi nu pe strada Cuza Vodă. Pe această stradă, la nr. 109 locuia el. Ceea ce înseamnă că ducea cablul acasă. A rămas însă fără el. Și îl plăteşte cu un an, plus 4 luni cu care a rămas dator dintr-o condamnare ante­rioară. Rubrică realizată de P. POPȘOR

Next