Steaua Roşie, februarie 1979 (Anul 31, nr. 26-49)
1979-02-01 / nr. 26
Cultivarea şi dezvoltarea gîndirii economice — obiectiv permanent al activităţii politice Este ştiut că, potrivit noului mecanism economico-financiar, valoarea producţiei nete este un indicator de bază al activităţii fiecărei întreprinderi, de care depinde retribuirea personalului muncitor. Or, valoarea producţiei nete creşte proporţional cu scăderea cheltuielilor materiale. Pornind de la acest deziderat major, organizaţiile de partid de la IMATEX din Tg.-Mureş şi-au subordonat şi-şi subordonează acţiunile politice mobilizării întregului colectiv pentru economisirea de materii prime, materiale, energie şi combustibil convenţional, pentru cultivarea şi dezvoltarea gîndirii economice a oamenilor, precum şi pentru combaterea risipei sub orice formă s-ar manifesta aceasta. In acest sens, cum e şi firesc, comitetul de partid şi organizaţiile de bază din secţii şi ateliere au antrenat în primul rînd cadrele, începînd cu conducătorii formaţiilor de muncă şi pînă la conducătorii tuturor compartimentelor, pe toţi muncitorii cu o bogată experienţă în producţie. Acţiunile politice întreprinse de organizaţiile de partid au determinat stimularea spiritului de iniţiativă a multor muncitori, maiştri şi ingineri, de a găsi noi căi de utilizare raţională a maşinilor şi utilajelor, mai ales a celor mari consumatoare de energie electrică. Şi astfel, pe asemenea maşini şi utilaje nu se mai prelucrează piese şi repere cu gabarit mic. încărcarea la maximum a cuptoarelor pentru tratarea termică (recoacerea) pieselor şi reperelor a fost şi este o modalitate de economisire a energiei electrice. De asemenea, înlocuirea (la unele dintre ele) a turnărilor prin matriţare contribuie nu numai la economii evidente de energie şi combustibil, ci şi la creşterea calităţii lor, la reducerea de manoperă în procesul de prelucrare. Comparativ cu anul 1977, în anul precedent, pierderile prin rebuturi au scăzut într-o măsură apreciabilă. Pentru anul acesta sunt prevăzute o serie de măsuri menite să contribuie la prevenirea rebuturilor. S-au extins şi se vor extinde diferiţi înlocuitori ai metalului. Numai aceste exemple (s-ar mai putea da încă multe altele) demonstrează preocuparea comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii de la IMATEX pentru descoperirea şi valorificarea resurselor de care dispun pentru reducerea cheltuielilor materiale, în tot ce s-a întreprins şi se întreprinde în domeniul despre care discutăm, organizaţiile de partid şi sindicate au organizat acţiuni de consultare a muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor, cu privire la posibilităţile de economisire mai accentuată a materiilor prime, combustibilului şi energiei electrice. Sub conducerea comitetului de partid, membrii consiliului de control muncitoresc şi ai comisiei pentru economii şi buna gospodărire a unităţii economice, au avut şi au sarcina să consulte, să colecteze şi să centralizeze propunerile şi soluţiile oamenilor muncii, să le prezinte comitetului de partid şi consiliului oamenilor muncii pentru a se decide asupra celor ce se impun a fi aplicate operativ în producţie. Fireşte, comitetul de partid birourile organizaţiilor de bază nu urmăresc numai modul în care sunt recepţionate propunerile, soluţiile şi iniţiativele muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de către organismele amintite, ci urmăresc permanent cum şi în cit timp se aplică în producţie. In acest sens, un rol şi o atribuţie permanentă le au membrii comitetului de partid, care sunt repartizaţi pe secţii şi ateliere, răspunzînd direct nu numai de aplicarea unor măsuri tehnice şi organizatorice pentru realizarea de economii, ci şi de coordonarea unor acţiuni politico-educative pe care le întreprind organizaţiile de bază şi grupele sindicale în scopul cultivării şi dezvoltării spiritului gospodăresc la fiecare loc de muncă. După cum faptele o demonstrează, la IMATEX acţiunile întreprinse de organizaţiile de partid, de către toţi factorii de răspundere îşi au, în bună măsură, eficienţa scontată. Nivelul de pregătire economică, în primul rînd al muncitorilor, creşte de la un an la altul, el concretizîndu-se, după cum se observă, în spiritul lor de buni gospodari, în gestionarea raţională a bunurilor materiale. în acest context, adică in cadrul acţiunilor politice şi profesionale ce se întreprind pentru cultivarea şi dezvoltarea gîndirii economice a oamenilor, trebuie să-şi găsească un loc preponderent şi mai constant studiul şi dezbaterea documentelor de partid şi de stat privind modalităţile de aplicare cu eficienţă sporită a noului mecanism economico-financiar, pentru ca toţi muncitorii să-şi însuşească ideea majoră că misiunea de a conduce, a gospodări şi a dezvolta avuţia naţională revine fiecăruia şi întregului colectiv, aceasta fiind de fapt esenţa autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti. C. CROITORU PE VORBĂ CU PĂRINŢII Dincolo de matricola şcolară Două fete înăltuţe, cu sănătatea „afişată“ în obraji, îmbrăcateamîndouă în elegante cojoace, avînd semnul de adolescente pe braţ — adică liceul şi numărul matricol — cercei de aur) aşa cum, poate, nu vor fi fost, la vîrsta lor, mamele lor. Dialog auzit de numeroşi cetăţeni şi consemnat pe parcursul a doar două staţii de autobuz (23) miercuri dimineaţa. — Formidabil, ceaiul acela ! Nici nu mai ştiau de ei ! Mai ales, el, cînd a făcut să explodeze şampania şi a început să-i împroaşte cu ea pe cei din jur. Un „ceai“ foarte frumos ! — Da, tu. Şi Mircea, şi Emil, îi ştii, sunt nemaipomeniţi. Totul a fost foarte bine. Dar adu-ţi aminte de... ...Nu mai ştiu ce şi-au adus aminte cele două eleve. M-am ridicat intrigat (la fel de intrigat ca şi ceilalţi călători) şi m-am îndepărtat ciţiva paşi. Poate pentru că mi se părea straniu acest dialog. Sau, mai degrabă, pentru că-mi amintea o altă scenă, recentă, cînd — de astă dată e vorba de un adolescent — l-am văzut aprinzîndu-şi degajat într-un bar o ţigară superlong şi comandînd ritos ospătarului (care privea ţintă peretele spre a nu vedea obrazul imberb al „clientului“): — Alo ! Mai aştept mult ?! — Ce serviţi, vă rog ? — Un coniac şi o cafea „scurtă“. — Imediat, vă rog. Şi după treizeci de minute, după dublarea comenzii, ospătarul a întocmit, imperturbabil, nota de plată : 82 de lei, vă rog, e cu remiză cu tot... Iar „clientul“ a plătit şi şi-a subliniat „disponibilităţile“ financiare : — Poftim. Fără rest, n-am nevoie de mărunţiş. Şi m-am întrebat: de ce aceste „fotograme“ ? Pentru că ele se conjugă cu o idee. Vrem, creştem şi avem un tineret educat sănătos, avînd cultul muncii, implicit al faptului că totul, absolut totul în viaţă trebuie să fie izvorît din muncă — chiar dacă acum, la vîrsta lor, din munca părinţilor. Iar acest nobil, generos conţinut moral — tipic solului din care răsare şi creşte viguros tineretul nostru, adică al societăţii în ansamblul ei, trebuie să fie plămădit cu răbdare şi necesară rigoare, mai ales la vîrsta adolescenţei (cînd, să nu uităm înţelepciunea străbună , nu tot ce zboară se mănîncă...) printr-un permanent dialog între părinţi şi şcoală. Dialog care trebuie să includă — iar nu să excludă, aşa cum se mai întîmplăm întrebări şi răspunsuri pe teme ca : Unde, cînd şi cu cine se distrează copiii noştri ? Cum îşi petrec timpul liber ? Ştiu cîtă muncă se ascunde în ceea ce îmbracă şi cheltuiesc ? Au simţul valorii autentice a banului de buzunar ? Indiferenţa unora dintre noi, părinţi şi educatori, ori „nonşalanţa“ unor copii nu sunt rude prea bune cu o uşurinţă ulterior mai greu vindecabilă ? De bună seamă, întrebări uneori incomode. Dar pe care unii părinţi — ca şi educatori — nu şi le pun întotdeauna la timp. M. BARDAŞANU Timpul probabil pentru luna februarie Februarie este a doua lună friguroasă a anului. Temperatura medie a lunii la Tg.-Mureş este de minus 2,1 grade (minus 3,6 grade în prima, minus 2,2 grade în a doua şi minus 0,4 grade în ultima decadă). Cea mai coborîtă temperatură măsurată la Tg.Mureş a fost de minus 32,8 grade (în 1963), iar cea mai ridicată de 17,5 grade. Cantitatea medie a precipitaţiilor atmosferice este 30,0 litri/mp. în acest an luna februarie se prezintă a fi cu ceva mai caldă decit în mod obişnuit, mai ales în prima şi în ultima decadă a lunii. Răciri mai accentuate se aşteaptă la mijlocul lunii. Intre 1 şi 4 februarie vremea va fi în general umedă, cu cerul mai mult noros. Vor cădea precipitaţii atît sub formă de ninsoare cît şi sub formă de lapoviţă şi ploaie. Vînt moderat din vest. Temperatura în scădere treptată. Minimele vor fi cuprinse între minus 1 şi minus 5 grade, iar maximele între minus 1 şi 3 grade. Dimineaţa şi seara local ceaţă. Intre 5 şi 10 februarie vremea se va menţine închisă, cu precipitaţii mai ales sub formă de ninsoare. Vînt moderat cu intensificări temporare din sectorul nordic. Temperatura continuă să scadă lent. Minimele vor oscila între minus 7 şi minus 12 grade, iar maximele între minus 2 şi minus 6 grade. în intervalul 11—15, vremea va fi în general friguroasă dar uscată. Numai izolat vor cădea ninsori slabe. Minimele vor fi cuprinse între minus 10 şi minus 15 grade, iar maximele între minus 3 şi minus 8 grade. între 16 şi 20 februarie se aşteaptă ameliorarea treptată a vremii. Cerul va fi variabil şi numai izolat va ninge. La început temperaturile minime vor oscila între minus 8 şi minus 12 grade, iar maximele între minus 1 şi 2 grade, apoi temperaturile vor creşte treptat. In intervalul 21—25 vremea va deveni din nou închisă şi umedă, dar se va încălzi treptat. Precipitaţiile vor fi la început sub formă de ninsoare, apoi sub formă de lapoviţă şi ploaie. Vînt moderat cu intensificări temporare din nord-vest. Temperatura în creștere accentuată, noaptea se așteaptă valori cuprinse între minus 2 și minus 5 grade, iar ziua între 2—5 grade. In ultimele zile ale lunii, vremea va continua să se încălzească treptat Local vor cădea ploi slabe. Vînt în general slab. Maximele vor atinge valori cuprinse între 4—7 grade, iar minimele vor oscila între minus 1 și 2 grade. Argument pentru a locui la etajul zece Eram pe punctul să mă mut Intr-un bloc cu 10 etaje cînd a venit la mine un prieten și mi-a spus • — Lasă totul baltă pînă nu-i prea tîrziu. — De ce? — l-am întrebat. — O să ai necazuri. — Greșești prietene — i-am replicat plin de entuziasm, ce poate fi mai formidabil decit să stai într-un bloc cu 10 etaje ! Cînd ai chef să priveşti oraşul de la înălţime, urci la etajul 10, iar dacă locuieşti la etajul 10 şi nu curge apa, cobori la parter... — Să crezi tu că nu curge... Cîteodată chiar prea multă. — Ce vrei să spui ? — Stai să vezi. Uite, eu cunosc pe cineva care stă în Tg.Mureș pe strada Parîngului, nr. 8, la etajul 10, și pot să te asigur că nu duce lipsă de apă, mai ales cînd plouă. — Adică e spart acoperișul.. — Ai fler prietene, ce să zic. — Și de ce nu-1 repară ? — Crezi că n-au încercat ? Să vezi însă cum s-a întîmplat. Cum e firesc, oamenii din bloc au făcut cerere la I.J.G.C.L. să le repare acoperişul. — Şi meşterii au şi sosit a doua zi... — Ei, nici chiar aşa. Principalul e că au venit. Mai bine-zis, într-una din zilele lui octombrie trecut, în faţa blocului a poposit o basculă care a adus un FOILETON transport de nisip. L-a descărcat şi a plecat. — Foarte bine. — Asta zic şi eu... După cîteva zile iar a venit şi a adus un transport de cărămizi. înţelegi ? — Nu. — Ce nu înţelegi ? — De ce nu le-a transportat pe toate în aceeaşi zi ? — Nu mai fi curios şi ascultă-mă pînă la capăt... Deci a sosit nisipul, a sosit cărămida, apoi după alte cîteva zile cazanul de topit smoală. — Parcă am citit eu undeva o poveste cu nişte cazane de fiert smoală... — Alea-s alteie... Şi, în sfîrşit, au mai sosit bitumul şi alte materiale care au fost aşezate p pajiştea de lîngă bloc. — Şi apoi acoperişul a fost gata... — Nu, pentru că trebuia să vină şi meşterii. Aşa că prinoiembrie, au sosit şi meşterii, au topit bitumul, dar între timp, pe semne, că s-a mai stricat pe undeva vreun acoperiş, pentru că au plecat destul de grăbiţi, întoreîndu-se abia peste vreo 2 săptămîni. Tîrziu însă, venise şi iarna şi acoperişul tot nereparat a rămas. Acuma fi sincer şi spune-mi : mai vrei apartament la etajul 10 ? — Bineînţeles... — Eşti nostim ! — Ba deloc. Vreau, dar nu pentru mine, ci pentru cel care se ocupă de treaba asta de la I.J.G.C.L. Şi şti ce-am să fac ? îl încui în apartament, şi chem meşterii să repare acoperişul fără să spun pentru cine. Şi pînă nu-i gata, izolat aşa de să nu treacă un strop de ploaie, nu-l las să coboare. Nu zic bine ? ION CIUROANU ! * STEAUA ROSIE PAGINAS văzute şi auzite „.ŞI COPIII aşteaptA PLINGIND Trei copii minori, între 3 şi 9 ani, aşteaptă plîngînd — ne informează Traian Moldovan din Aluniş nr. 512. Tatăl lor, Ştefan Silaghi, i-a părăsit de trei ani şi nu mai dă nici un semn de viaţă şi nici un ban pentru întreţinerea lor. A fost căutat peste tot de organele în drept, dar nu i s-a dat de urmă. Presupunînd că s-ar afla prin părţile Braşovului, Jenica, soţia lui şi mama copiilor, a plecat la 6 ianuarie a.c. şi plecată a fost. De atunci, copiii întreabă mereu şi plîng. Ce părinţi ! O FI FOST VREO MINUNE?! „Nu ştiu nimic. N-am cunoştinţă cum au ajuns scîndurile în camion“ , declară Fekete Dănilă, şofer de meserie, domiciliat în Cîmpeniţa nr. 202. Fiind încadrat la I.T.A., la coloana nr. 9, a fost repartizat să lucreze la ILEFOR Tg.-Mureş. A efectuat în acea zi un singur transport de cherestea de fag de la sectorul Voiniceni la Mureşeni. Aici autocamionul a fost descărcat complet. Totuşi, la ieşirea din întreprindere, efectuîndu-se controlul, s-au găsit în camion 17 scînduri, totalizînd 0,618 mc. Dar nu din cele aduse de la sectorul Voiniceni, din fag, ci cherestea de răşinoase. Din cele existente în acel moment în vagonul pus la descărcare în apropierea locului unde a fost descărcat şi autocamionul. Şi, culmea, şoferul nu ştie cum au ajuns scândurile în camion ! Acum însă ştie ceva, anume că trebuie să presteze, la locul de producţie, 6 luni muncă corecţională. Ca să învețe ce înseamnă a nu fi corect. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică : Ieri, la Tg.-Mureş, temperatura aerului în orele dimineţii era de minus 2 grade, la ora 12 de plus 2 grade. TIMPUL PROBABIL : Vremea se menţine călduroasă, cu cerul acoperit, în a doua parte a zilei sînt posibile precipitaţii slabe. Vînt slab din sud-vest. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 2—5 grade, rr' 'rele între minus 2 și plus 1 grad. DIN DUŞMĂNIE Nu ştim dacă mai aveau ceva de împărţit. In orice caz, după cum rezultă din piesele dosarului penal, soluţionat recent de Tribunalul judeţean, între Viorel Lircă, soţia acestuia Rafila şi prima lui soţie Maria, au existat in continuu conflicte, duşmăninduse. Ultimul conflict a început prin încăierarea celor două, stricîndu-şi una alteia coafura. A intrat în „horă“ şi Viorel, cu mîinile şi cu picioarele, hotărit parcă să trimită pe fosta soţie într-un loc de odihnă. Fiind singură şi fără putere, Maria a fost învinsă şi lăsată în stradă. în stare gravă, a fost transportată la spital. Femeia a suferit, iar Viorel Lircă plătește, fiind condamnat la 6.000 lei amendă, iar Rafila la 4.000 lei. SEDIUL MILIŢIEI ERA IN ALTA PARTE Lucrînd în schimbul trei (la Electromureş), după miezul nopţii, în jurul orei 1, Gheorghe Puşcaş a făcut o mică plimbare. Şi deşi era noapte, a observat lîngă gardul întreprinderii un colac de cablu de sîrmă. N-a spus la nimeni nimic, dar a luat colacul şi l-a pus pe bicicletă. La ieşirea din întreprindere, s-a îndreptat spre casă. A fost însă oprit de lucrători ai miliţiei. întrebat ce vrea să facă cu cablul, el a răspuns că îl duce la miliţie. Sediul miliţiei era însă în altă parte şi nu pe strada Cuza Vodă. Pe această stradă, la nr. 109 locuia el. Ceea ce înseamnă că ducea cablul acasă. A rămas însă fără el. Și îl plăteşte cu un an, plus 4 luni cu care a rămas dator dintr-o condamnare anterioară. Rubrică realizată de P. POPȘOR