Steaua Roşie, august 1979 (Anul 31, nr. 180-204)
1979-08-01 / nr. 180
De astăzi începe etapa a ÎI-a de majorare a retribuţiilor personalului muncitor (Urmare din pag. 1) viilor, a celorlalte prevederi referitoare la creşterea bunăstării întregului popor in acest cincinal depind atît de rezultatele de pînfi acum, dar mai ales de îndeplinirea întocmai a sarcinilor de plan pe acest an şi pe anul viitor, că numai in măsura realizării în cele mai bune condiţii a planului la toţi indicatorii şi, îndeosebi, la producţia fizică, producţia netă şi venitul naţional, că numai prin reducerea substanţială a cheltuielilor de producţie, in primul rînd a celor materiale, sporirea suplimentară a productivităţii muncii, creşterea eficienţei economice în toate ramurile de activitate, vom asigura condiţii materiale sporite pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. Măsuri eficiente pentru optimizarea transportului (Urmare din pag. 1) • Stocarea şi conservarea a 31 de autocamioane şi autobasculante cu consum mare de carburanţi în comparaţie cu restul parcului, aşa cum sunt autocamioanele SR-131 şi SR-132 precum şi autobasculantele SR-116 care funcţionează cu benzină. • Verificarea stării tehnice şi testarea consumului de carburanţi la celelalte 90 de autocamioane şi autobasculante pe benzină rămase în exploatare. • Am propus ca începînd cu data de 5 august să fie suspendate unele curse interjudeţene : Tg.-Mureş — Bucureşti, Tg.-Mureş — Bacău, Piatra Neamţ şi Tg.-Neamţ. De asemenea, scurtarea traseului curselor Tg.-Mureş — Vatra Dornei pînă la Reghin ; Tg.-Mureş — Tg.-Secuiesc pină la Odorheiul Secuiesc ; Tg.Mureş — Sfintu Gheorghe pînă la Odorheiul Secuiesc; Tg.-Mureş — Baia Mare pină la Bistriţa. • In vederea realizării in bune condiţiuni a sarcinilor de plan, autobasculantele cu motor Diesel vor lucra in două schimburi cu şoferi rămaşi disponibili de pe autovehiculele conservate. • Cursele de marfă interurbane vor fi servite numai de autovehicule de la 7 tone în sus fără remorcă, asigurîndu-se astfel optimizarea transportului. • Intensificarea controlului asupra stării tehnice şi a consumului de carburanţi şi mai ales respectarea obligaţiilor de parcare şi a traseului înscris în foaia de parcurs, precum şi a vitezei economice de deplasare. • Urmărirea zilnică a consumului şi alimentarea cu carburanţi corespunzător prestaţiilor efectuate în ziua anterioară. Alimentarea maşinilor la punctele de lucru (în special cele aflate în campania agricolă) cu autocisterne. • Îmbunătăţirea activităţii de întreţinere şi reparaţii prin extinderea la toate autobazele a metodei de diagnosticare a funcţionării autovehiculelor, în special a sistemelor de aprindere, alimentare şi rulare de care depinde în mare măsură înregistrarea unui consum optim de carburanţi. Prin aplicarea măsurilor arătate, în primul semestru s-au economisit 16 tone benzină și 138 tone motorină. De asemenea, prin stocarea celor 31 autocamioane și autobasculante se economisesc lunar 26 tone de benzină. Ingenioase metode constructive Cu frumoase realizări tehnice întîmpină marea sărbătoare a poporului nostru, ziua de23 August, maistrul principal Bereczki Mihai, care conduce colectivul de constructori ce înalţă blocurile F-1.143 şi F-1.144 din cartierul Tudor III. Printr-o serie de modificări constructive la cofrajele metalice a reuşit să înglobeze la un loc două operaţii de turnare, reducînd cu 25 la sută timpul destinat cofrării, turnării şi decofrării. Vechea tehnologie (pe majoritatea şantierelor se foloseşte încă) prevede turnarea uiui perete în două etape: mai întîi partea plană, apoi stilpului de rezistenţă (bulbul). Acum totul se face o singură dată, cu cheltuială mică de manoperă şi timp. Totodată rezistenţa betonului este mult mai mare. Prin sporirea cu 25 la sută a posibilităţilor de execuţie, colectivul pe care-l conduce va reuşi să realizeze în bune condiţii obiectivul propus — un apartament pe zi. îmbunătăţiri substanţiale au fost aduse şi cofrajelor casei liftului de la blocuri, căreia în locul muncii migăloase, cheltuitoare de timp, i se asigură montarea şi demontarea cu ajutorul macaralei. Iată măsuri şi acţiuni concrete care vor crea cîmp liber acestui harnic colectiv în marea acţiune de îndeplinire a sarcinilor de realizare la timp şi în bune condiţii a întregului plan de construcţii de locuinţe. Importante economii materiale Acţionînd neîntrerupt pentru reducerea consumurilor specifice, asimilînd în producţia acestui an 35 de produse şi sortimente noi cu consumuri materiale reduse, colectivele din Tg.Mureş, Luduş şi Sighişoara ale întreprinderii chimice „Prodcomplex“ au obţinut semnificative economia faţă de normele de consum: 669 MWh energie electrică, 2.433 tone combustibil convenţional, 18,5 tome de metal, 5,7 tone de cauciuc, 38 tone de praf pvc. Cu cele mai importante contribuţii s-au înscris secţiile platformei tîrgumureşene. Citim o scrisoare gîndit concepută, cu miez, argumentată, fără nervi, dominată prin fiecare rînd de spiritul raţional al omului care, cum se şi precizează, îşi asumă întreaga răspundere pentru cele afirmate. „Odată cu modernizarea care a costat cîteva zeci de milioane de lei — afirmă Al. Ceuşan, str. Belşugului nr. 36/A — s-au construit în curtea abatorului, la 5 metri de stradă, nişte decantoare cu o capacitate de mai multe vagoane, în care se scurg resturile de la tăieri şi unde, fiindcă sistemul de canalizare s-a proiectat sau s-a executat cu unele erori, curgerea nu se face şi astfel elementele de putrefacţie se adună pînă la preaplin. Atunci cînd cei care răspund de activitatea abatorului şi cei care au sarcini directe de a scoate din decantoare resturile în putrefacţie cu ajutorul unor cuve ale unui tractor, pentru a le încărca în cisterne de vidanjare (lucru care se face în plină zi), se găsesc in pragul leşinului din cauza mirosului...“ Mirosului insuportabil uneori pentru cei care locuiesc în preajmă, muştelor care roiesc spre locurile rămăşiţelor de la tăieri, li se adaugă şi o altă sursă de poluare sonoră, datorată zgomotelor de la boxele de porci în permanenţă pline, guiţatului, urletelor celor care îndeamnă animalele cu bâtele, huruitului ventilatoarelor. „Nu suntem ajutaţi — se afirmă — nici de organele Sanepidului, for pe care l-am sesizat de multe ori, dar fără succes“. Am fost la abator şi din discuţia cu tovarăşul Székely Ladislau, secretar al organizaţiei de bază, reţinem : „într-adevăr, cînd se curăţă decantoarele există miros. Mai ales vara cînd, din cauza apei calde, de 30—40 de grade, resturile se descompun, fermentează, rezultînd gaze. De unde vine azi (n.r. — 30 iulie) mirosul ? De la topitorie“. Da, e adevărat, abatorul e vechi, au fost investiţi vreo 20 milioane de lei pentru modernizări, canalizare, salubrizare, există vestiare şi filtre, boxe bine îngrijite. Tocmai de aceea nu vom încerca să amestecăm un adevăr în nişte confuzii. Strădaniile acestea meritorii au valoarea lor şi nimeni nu se gîndeşte să le nege, numai că o realitate incontestabilă, devenită aproape „fapt cotidian“, dovedită de „nasul“ tuturor încă de la o poştă, atestă că ceva eforturi ar mai fi fost necesare pentru reabilitarea situaţiei, acum nedorite. Principalul e că, în discuţii, există o opinie comună a ambelor părţi: mirosul! Identificîndu-ne cu justificatele cerinţe ale locuitorilor din zonă, rezumîndu-ne la cîteva lucruri care am considerat că merită menţionate (în preajmă se mai află şi piaţa de zi cu alimentele ei, stadionul, spaţiile de odihnă şi agrement de peste Mureş), considerăm că această problemă trebuie aşezată sub semnul necesităţii. Necesitatea de a avea un aer mai pur. In această împrejurare este de datoria noastră să supunem atenţiei o realitate care să determine măsurile ce se impun pentru înlăturarea factorilor poluanţi, în contradicţie cu ideile noastre şi prevederile legale de protecţie a mediului înconjurător. Combaterea, înlăturarea factorilor poluanţi de orice natură, corelarea unor interese într-o acţiune comună, respectarea legislaţiei, a ansamblului de măsuri care asigură menţinerea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător, cerinţa de a manifesta mai multă iniţiativă în rezolvarea problemei, în numele sănătăţii şi legii, constituie pentru toţi o responsabilitate civică. LAZAR LAZARIU Combaterea poluării mediului — o responsabilitate civică •PARTICIPATI ACTIV LA MODERNIZAREA SI CRESTEREA EFICIENTEI ZOOTEHNIEI MUREŞENE ! Calitatea şi numărul efectivelor matcă asigură producţiile mari Realizarea efectivelor de bovine, dar mai ales a celor matcă, în unităţile agricole din judeţul nostru, a constituit o sarcină de bază pentru perioada ce a trecut din acest an, trasată de Comitetul judeţean de partid tuturor factorilor ce răspund de zootehnie. Din situaţiile existente la Direcţia agricolă cît şi in unităţile de producţie a reieşit că interesul manifestat în unele consilii unice agroindustriale pentru îndeplinirea planului anual cît mai timpuriu a condus la creşterea numărului bovinelor faţă de începutul anului cu circa 9.600, iar al vacilor cu peste 3.300. Meritoriu este pentru conducerile unor cooperative agricole, ale specialiştilor din C.A.P. Band, Fînaţe, Voivodeni, Luduş, Păsăreni, Grindeni, Văleni, Lueriu şi altele, că şi-au realizat efectivele matcă, fapt ce le permite să obţină un surplus de carne, lapte şi altele. Pe de altă parte, la C.A.P. Idrifaia, Laslău, Acăţari, Băla, Mădăraş, Breaza, Bereni, Sărăţeni etc. sunt încă însemnate nerealizări la efectivele matcă. Pentru a găsi răspuns la acţiunile în curs, pe bază de termene exacte, iniţiate în consiliile unice agroindustriale, am avut o discuţie cu ing. Solyom Petru, director general adjunct, şi dr. Mircea Deteşan, şef de serviciu la Direcţia generală a agriculturii judeţene, din care au reieşit preocupările la zi. Printre acestea se numără cunoaşterea exactă, pe bază de controale medicale, a stării fiecărei categorii de tineret bovin (viţele apte pentru montă, juninci gestante) precum şi a animalelor adulte, scoaterea la reformă a celor slab productive şi altele. Sarcina de bază este realizarea efectivelor planificate pe anul în curs într-un timp cît mai scurt. Dintre toate, problema cea mai dificilă este aceea a îndeplinirii planului la vaci. Mai sunt de realizat circa 3.300 vaci. Un mic calcul arată că dacă acestea ar fi intrat in efectivele unităţilor la finele semestrului I, economia judeţului nostru ar fi beneficiat de un plus de 33.000 hl lapte, iar producătorii de un venit de 6,6 milioane lei, precum şi de alte avantaje. Desigur, paralel cu eforturile de a realiza cît mai operativ efectivele de vaci, se impune şi luarea celor mai eficiente măsuri pentru asigurarea bazei furajere şi pentru sporirea producţiei de lapte. In acest scop, în unităţi se va trece la hrănîrea suplimentară a vacilor prin prismatul de noapte. In acelaşi timp, vor fi cointeresaţi material îngrijitorii care participă la aceste complexe acţiuni. In continuare se cer acţiuni imediate pentru terminarea adăposturilor aflate în construcţie, pentru repararea celor existente şi îndeosebi a celor vechi. Din evidenţele existente reiese că în judeţul nostru avem un oarecare deficit de spaţiu de cazare a animalelor. In realitate însă, în cooperativele agricole din Criş, Apold, Miercurea Nirajului (brigada din Sîntana), Roşiori, Acăţari (Stejeriş), Cipău, Găieşti, Căneşti (satul Păucişoara) şi în multe alte părţi stau nefolosite grajduri cu posibilitate de adăpostire între 80—100 bovine. La C.A.P. Ceuaşu de Cîmpie s-a dat în folosinţă un complex nou, dar stau goale grajdurile vechi de la Herghelia şi Cîmpeniţa. Sau la Bezid, pe motiv că un grajd bun din cărămidă nu avea introdusă apa, a fost transformat în saivan de oi, rămînînd fără adăpost 100 de bovine. De ce o asemenea atitudine de neglijenţă ? Asemenea probleme se cer operativ rezolvate întrucit de condiţiile din adăposturi depinde obţinerea unor producţii sporite de lapte, carne, buna aprovizionare a populaţiei. REMUS CÂMPEAN • STEAUA ROSTE PAGINA 3 Lărgirea orizontului cunoaşterii umane cere studiu permanent „Fără a învăţa, fără a fi la zi cu noile cunoştinţe într-un domeniu sau altul, nimeni nu-şi poate îndeplini cum trebuie datoria“ — iată, subliniată, iarăşi, cu ocazia Plenarei C.C. al P.C.R. necesitatea permanentei conectări a fiecăruia dintre noi la tot ce este nou, la tot ce ţine de implicarea noastră creatoare in complexul proces al edificării societăţii socialiste a ţării. Secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne-a adresat din nou chemarea să nu ne mulţumim cu ceea ce ştim la un moment dat, ci să învăţăm necontenit, să fim partizani convinşi ai căutărilor îndrăzneţe. „Numai aşa vom putea corespunde, ne vom putea îndeplini sarcinile încredinţate de popor, de partid, numai aşa vom putea asigura mersul ferm înainte al societăţii noastre, vom înfăptui revoluţia şi în ştiinţă şi în cultură şi în tehnică“ Din cuvintele secretarului general al partidului nostru se desprinde clar sarcina ca toţi, absolut toţi, indiferent de răspunderea fiecăruia, de locul de muncă ocupat pe diferite trepte ale ierarhiei sociale trebuie să învăţăm, „să fim mai activi în afirmarea concepţiilor noastre filozofice, revoluţionare despre lume şi societate, să fim mai combativi, să nu închidem ochii sau să lăsăm cale liberă diferitelor concepţii retrograde, înapoiate“. Cu aceste sentimente se cere să întîmpinăm Congresul al XII-lea al partidului, sub semnul aceloraşi înalte exigenţe revoluţionare se impune să gîndim, să muncim, să trăim de-a lungul întregii noastre vieţi. prof. SOLOMON FRATILA IN EDITURA POLITICĂ A APARUT: PROGRAMUL-DIRECTIVA DE CERCETARE SI DEZVOLTARE IN DOMENIUL ENERGIEI PE PERIOADA 1981— 1990 SI ORIENTĂRILE PRINCIPALE PÎNA IN ANUL 2000 (PROIECT). Vecinii cu „motoare“ Citim în „Săptămîna“ : „A murit Amedeo Gordini, celebru constructor de motoare. A murit la 79 de ani nu din cauza crizei de benzină, ci de moarte bună“. Să fim optimişti, deci, şi să gustăm „gluma“ de sezon pe care singuri şi-au copt-o duminică dimineaţa, la ora 6, Alexandru Feier şi Ioan Suciu. Ei, ce au făcut, aşadar, cei doi şoferi amatori, şi mai amatori, se vede, de senzaţii, încâlcind premeditat recentul decret referitor la raţionalizarea consumului de carburanţi, reglementările clare pentru toţi ? Au avut „şansa“ pe care n-o bănuiau, de a se întîlni „bot în bot“ tocmai pe strada Gheorghe Doja din Tg.-Mureş. Cîteva precizări sunt absolut necesare. 1. Alexandru Feier şi Ioan Suciu se aflau la acea oră la volanul autoturismelor 2-MS-3.031 şi 1-MS- 1.501, deci numere fără soţ, sub interdicţie de circulaţie în duminica trecută. 2. Ambii sunt din Hodac, satul Toaca , unul locuiește la nr. 21, celălalt la nr. 42. Se tamponează, însă, vecini fiind, tocmai la Tg.-Mureş. De unde și concluzia că uneori întîmplarea încurcă într-atît lucrurile, incit devin chiar comice. L. DARIU