Steaua Roşie, august 1979 (Anul 31, nr. 180-204)

1979-08-01 / nr. 180

De astăzi începe etapa a ÎI-a de majorare a retribuţiilor personalului muncitor (Urmare din pag. 1) viilor, a celorlalte prevederi re­feritoare la creşterea bunăstării întregului popor in acest cinci­nal depind atît de rezultatele de pînfi acum, dar mai ales de îndeplinirea întocmai a sarcini­lor de plan pe acest an şi pe anul viitor, că numai in măsura realizării în cele mai bune con­diţii a planului la toţi indicatorii şi, îndeosebi, la producţia fizică, producţia netă şi venitul naţio­nal, că numai prin reducerea substanţială a cheltuielilor de producţie, in primul rînd a celor materiale, sporirea suplimentară a productivităţii muncii, creşte­rea eficienţei economice în toate ramurile de activitate, vom asi­gura condiţii materiale sporite pentru ridicarea continuă a ni­velului de trai material şi spiri­tual al întregului popor. Măsuri eficiente pentru optimizarea transportului (Urmare din pag. 1) • Stocarea şi conservarea a 31 de autocamioane şi autobasculan­te cu consum mare de carburanţi în comparaţie cu restul parcului, aşa cum sunt autocamioanele SR-131 şi SR-132 precum şi auto­basculantele SR-116 care funcţio­­nează cu benzină. • Verificarea stării tehnice şi testarea consumului de carbu­ranţi la celelalte 90 de auto­camioane şi autobasculante pe benzină rămase în exploatare. • Am propus ca începînd cu data de 5 august să fie suspen­date unele curse interjudeţene : Tg.-Mureş — Bucureşti, Tg.-Mu­­reş — Bacău, Piatra Neamţ şi Tg.-Neamţ. De asemenea, scur­tarea traseului curselor Tg.-Mu­reş — Vatra Dornei pînă la Re­ghin ; Tg.-Mureş — Tg.-Secuiesc pină la Odorheiul Secuiesc ; Tg.­­Mureş — Sfintu Gheorghe pînă la Odorheiul Secuiesc; Tg.-Mu­reş — Baia Mare pină la Bis­triţa. • In vederea realizării in bu­ne condiţiuni a sarcinilor de plan, autobasculantele cu motor Diesel vor lucra in două schim­buri cu şoferi rămaşi disponibili de pe autovehiculele conservate. • Cursele de marfă interurba­ne vor fi servite numai de auto­vehicule de la 7 tone în sus fă­ră remorcă, asigurîndu-se astfel optimizarea transportului. • Intensificarea controlului a­­supra stării tehnice şi a consu­mului de carburanţi şi mai ales respectarea obligaţiilor de par­care şi a traseului înscris în foa­ia de parcurs, precum şi a vite­zei economice de deplasare. • Urmărirea zilnică a consu­mului şi alimentarea cu carbu­ranţi corespunzător prestaţiilor efectuate în ziua anterioară. A­­limentarea maşinilor la puncte­le de lucru (în special cele afla­te în campania agricolă) cu au­tocisterne. • Îmbunătăţirea activităţii de întreţinere şi reparaţii prin ex­tinderea la toate autobazele a metodei de diagnosticare a func­ţionării autovehiculelor, în spe­cial a sistemelor de aprindere, alimentare şi rulare de care de­pinde în mare măsură înregis­trarea unui consum­ optim de carburanţi. Prin aplicarea măsurilor ară­tate, în primul semestru s-au e­­conomisit 16 tone benzină și 138 tone motorină. De asemenea, prin stocarea celor 31 autocami­oane și autobasculante se econo­misesc lunar 26 tone de benzină. Ingenioase metode constructive Cu frumoase realizări tehnice întîmpină marea sărbătoare a poporului nostru, ziua de­­23 Au­gust, maistrul principal Bereczki Mihai, care conduce colectivul de constructori ce înalţă blocurile F-1.143 şi F-1.144 din cartierul Tudor III. Printr-o serie de mo­dificări constructive la cofrajele metalice a reuşit să înglobeze la un loc două operaţii de turnare, reducînd cu 25 la sută timpul destinat cofrării, turnării şi de­­cofrării. Vechea tehnologie (pe majoritatea şantierelor se folo­seşte încă) prevede turnarea u­­i­ui perete în două etape: mai întîi partea plană, apoi stilpului de rezistenţă (bulbul). Acum to­tul se face o singură dată, cu cheltuială mică de manoperă şi timp. Totodată rezistenţa beto­nului este mult mai mare. Prin sporirea cu 25 la sută a posibi­lităţilor de execuţie, colectivul pe care-l conduce va reuşi să realizeze în bune condiţii obiec­tivul propus — un apartament pe zi. îmbunătăţiri substanţiale au fost aduse şi cofrajelor casei liftului de la blocuri­, căreia în locul muncii migăloase, cheltui­toare de timp, i se asigură mon­tarea şi demontarea cu ajutorul macaralei. Iată măsuri şi acţiuni concrete care vor crea cîmp li­ber acestui harnic colectiv în marea acţiune de îndeplinire a sarcinilor de realizare la timp şi în bune condiţii a întregului plan de construcţii de locuinţe. Importante economii materiale Acţionînd neîntrerupt pentru reducerea consumurilor specifi­ce, asimilînd în producţia aces­tui an 35 de produse şi sorti­mente noi cu consumuri mate­riale reduse, colectivele din Tg.­­Mureş, Luduş şi Sighişoara ale întreprinderii chimice „Prodcom­­plex“ au obţinut semnificative economia faţă de normele­ de consum: 669 MWh energie elec­trică, 2.433 tone combustibil convenţional, 18,5 tome de metal, 5,7 tone de cauciuc, 38 tone de praf pvc. Cu cele mai importan­te contribuţii s-au înscris secţiile platformei tîrgumureşene. Citim o scrisoare gîndit conce­pută, cu miez, argumentată, fără nervi, dominată prin fiecare rînd de spiritul raţional al omului ca­re, cum se şi precizează, îşi asu­mă întreaga răspundere pentru cele afirmate. „Odată cu moder­nizarea care a costat cîteva zeci de milioane de lei — afirmă Al. Ceuşan, str. Belşugului nr. 36/A — s-au construit în curtea aba­torului, la 5 metri de stradă, nişte decantoare cu o capacitate de mai multe vagoane, în care se scurg resturile de la tăieri şi unde, fiindcă sistemul de canali­zare s-a proiectat sau s-a execu­tat cu unele erori, curgerea nu se face şi astfel elementele de putrefacţie se adună pînă la preaplin. Atunci cînd cei care răspund de activitatea abatorului şi cei care au sarcini directe de a scoate din decantoare resturile în putrefacţie cu ajutorul unor cuve ale unui tractor, pentru a le încărca în cisterne de vidan­­jare (lucru care se face în plină zi), se găsesc in pragul leşinului din cauza mirosului...“ Mirosului insuportabil uneori pentru cei care locuiesc în preaj­mă, muştelor care roiesc spre locurile rămăşiţelor de la tăieri, li se adaugă şi o altă sursă de poluare sonoră, datorată zgomo­telor de la boxele de porci în permanenţă pline, guiţatului, ur­letelor celor care îndeamnă ani­malele cu bâtele, huruitului ven­tilatoarelor. „Nu suntem­ ajutaţi — se afirmă — nici de organele Sanepidului, for pe care l-am se­sizat de multe ori, dar fără suc­ces“. Am fost la abator şi din discu­ţia cu tovarăşul Székely Ladis­­lau, secretar al organizaţiei de bază, reţinem : „într-adevăr, cînd se curăţă decantoarele exis­tă miros. Mai ales vara cînd, din cauza apei calde, de 30—40 de grade, resturile se descompun, fermentează, rezultînd gaze. De unde vine azi (n.r. — 30 iulie) mirosul ? De la topitorie“. Da, e adevărat, abatorul e vechi, au fost investiţi vreo 20 milioane de lei pentru modernizări, cana­lizare, salubrizare, există vestia­re şi filtre, boxe bine îngrijite. Tocmai de aceea nu vom încerca să amestecăm un adevăr în niş­te confuzii. Strădaniile acestea meritorii au valoarea lor şi ni­meni nu se gîndeşte să le nege, numai că o realitate incontesta­bilă, devenită aproape „fapt coti­dian“, dovedită de „nasul“ tu­turor încă de la o poştă, atestă că ceva eforturi ar mai fi fost necesare pentru reabilitarea si­tuaţiei, acum nedorite. Principa­lul e că, în discuţii, există o o­­pinie comună a ambelor părţi: mirosul! Identificîndu-ne cu justificate­le cerinţe ale locuitorilor din zonă, rezumîndu-ne la cîteva lu­cruri care am considerat că me­rită menţionate (în preajmă se mai află şi piaţa de zi cu ali­mentele ei, stadionul, spaţiile de odihnă şi agrement de peste Mu­reş), considerăm că această pro­blemă trebuie aşezată sub sem­nul necesităţii. Necesitatea de a avea un aer mai pur. In această împrejurare este de datoria noas­tră să supunem atenţiei o reali­tate care să determine măsurile ce se impun pentru înlăturarea factorilor poluanţi, în contradic­ţie cu ideile noastre şi prevede­rile legale de protecţie a mediu­lui înconjurător. Combaterea, înlăturarea factorilor poluanţi de orice natură, corelarea unor in­terese într-o acţiune comună, respectarea legislaţiei, a ansam­blului de măsuri care asigură menţinerea şi îmbunătăţirea me­diului înconjurător, cerinţa de a manifesta mai multă iniţiativă în rezolvarea problemei, în nu­mele sănătăţii şi legii, constituie pentru toţi o responsabilitate ci­vică. LAZAR LAZARIU Combaterea poluării mediului — o responsabilitate civică •PARTICIPATI ACTIV LA MODERNIZAREA SI CRESTEREA EFICIENTEI­ ZOOTEHNIEI MUREŞENE ! Calitatea şi numărul efectivelor matcă asigură producţiile mari Realizarea efectivelor de bovi­ne, dar mai ales a celor matcă, în unităţile agricole din judeţul nostru, a constituit o sarcină de bază pentru perioada ce a trecut din acest an, trasată de Comite­tul judeţean de partid tuturor factorilor ce răspund de zooteh­nie. Din situaţiile existente la Direcţia agricolă cît şi in unită­ţile de producţie a reieşit că interesul manifestat în unele consilii unice agroindus­triale pentru îndeplinirea planu­lui anual cît mai timpuriu a con­dus la creşterea numărului bovi­nelor faţă de începutul anului cu circa 9.600, iar al vacilor cu peste 3.300. Meritoriu este pentru conduce­rile unor cooperative agricole, ale specialiştilor din C.A.P. Band, Fînaţe, Voivodeni, Luduş, Păsăreni, Grindeni, Văleni, Lue­­riu şi altele, că şi-au realizat e­­fectivele matcă, fapt ce le permi­te să obţină un surplus de car­ne, lapte şi altele. Pe de altă parte, la C.A.P. Idrifaia, Laslău, Acăţari, Băla, Mădăraş, Breaza, Bereni, Sărăţeni etc. sunt încă însemnate nerealizări la efecti­vele matcă. Pentru a găsi răspuns la acţiu­nile în curs, pe bază de terme­ne exacte, iniţiate în consiliile unice agroindustriale, am avut o discuţie cu ing. Solyom Petru, director general adjunct, şi dr. Mircea Deteşan, şef de serviciu la Direcţia generală a agricultu­rii judeţene, din care au reieşit preocupările la zi. Printre aces­tea se numără cunoaşterea exac­tă, pe bază de controale medica­le, a stării fiecărei categorii de tineret bovin (viţele apte pentru montă, juninci gestante) precum şi a animalelor adulte, scoaterea la reformă a celor slab produc­tive şi altele. Sarcina de bază este realizarea efectivelor plani­ficate pe anul în curs într-un timp cît mai scurt. Dintre toate, problema cea mai dificilă este aceea a îndeplinirii planului la vaci. Mai sunt de realizat circa 3.300 vaci. Un mic calcu­l arată că dacă acestea ar fi intrat in efectivele unităţilor la finele se­mestrului I, economia judeţului nostru ar fi beneficiat de un plus de 33.000 hl lapte, iar producă­torii de un venit de 6,6 milioa­ne lei, precum şi de alte avan­taje. Desigur, paralel cu eforturile de a realiza cît mai operativ e­­fectivele de vaci, se impune şi luarea celor mai eficiente mă­suri pentru asigurarea bazei fu­rajere şi pentru sporirea pro­ducţiei de lapte. In acest scop, în unităţi se va trece la hrănîrea suplimentară a vacilor prin pri­­sm­atul de noapte. In acelaşi timp, vor fi cointeresaţi material îngrijitorii care participă la a­­ceste complexe acţiuni. In continuare se cer acţiuni imediate pentru terminarea adă­posturilor aflate în construcţie, pentru repararea celor existente şi îndeosebi a celor vechi. Din e­­videnţele existente reiese că în judeţul nostru avem un oarecare deficit de spaţiu de cazare a ani­malelor. In realitate însă, în co­operativele agricole din Criş, A­­pold, Miercurea Nirajului (bri­gada din Sîntana), Roşiori, Acă­ţari (Stejeriş), Cipău, Găieşti, Că­neşti (satul Păucişoara) şi în multe alte părţi stau nefolosite grajduri cu posibilitate de adă­­postire între 80—100 bovine. La C.A.P. Ceuaşu de Cîmpie s-a dat în folosinţă un complex nou, dar stau goale grajdurile vechi de la Herghelia şi Cîmpeniţa. Sau la Bezid, pe motiv că un grajd bun din cărămidă nu avea introdusă apa, a fost transformat în sai­van de oi, rămînînd fără adăpost 100 de bovine. De ce o asemenea atitudine de neglijenţă ? Aseme­nea probleme se cer operativ re­zolvate întrucit de condiţiile din adăposturi depinde obţinerea u­­nor producţii sporite de lapte, carne, buna aprovizionare a populaţiei. REMUS CÂMPEAN • STEAUA ROSTE PAGINA 3 Lărgirea orizontului cunoaşterii umane cere studiu permanent „Fără a învăţa, fără a fi la zi cu noile cunoştinţe într-un do­meniu sau altul, nimeni nu-şi poate îndeplini cum trebuie da­toria“ — iată, subliniată, iarăşi, cu ocazia Plenarei C.C. al P.C.R. necesitatea permanentei conec­tări a fiecăruia dintre noi la tot ce este nou, la tot ce ţine de implicarea noastră creatoare in complexul proces al edificării societăţii socialiste a ţării. Secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne-a adresat din nou chemarea să nu ne mulţumim cu ceea ce ştim la un moment dat, ci să învăţăm necontenit, să fim par­tizani convinşi ai căutărilor în­drăzneţe. „Numai aşa vom pu­tea corespunde, ne vom putea în­deplini sarcinile încredinţate de popor, de partid, numai aşa vom putea asigura mersul ferm îna­inte al societăţii noastre, vom în­făptui revoluţia şi în ştiinţă şi în cultură şi în tehnică“ Din cu­vintele secretarului general al partidului nostru se desprinde clar sarcina ca toţi, absolut toţi, indiferent de răspunderea fiecă­ruia, de locul de muncă ocupat pe diferite trepte ale ierarhiei sociale trebuie să învăţăm, „să fim mai activi în afirmarea con­cepţiilor noastre filozofice, revo­luţionare despre lume şi societa­te, să fim mai combativi, să nu închidem ochii sau să lăsăm ca­le liberă diferitelor concepţii re­trograde, înapoiate“. Cu aceste sentimente se cere să întîmpinăm Congresul al XII-lea al partidului, sub sem­nul aceloraşi înalte exigenţe re­voluţionare se impune să gîndim, să muncim, să trăim de-a lungul întregii noastre vieţi. prof. SOLOMON FRATILA IN EDITURA POLITICĂ A APARUT: PROGRAMUL-DIRECTIVA DE CERCETARE SI DEZ­VOLTARE IN DOMENIUL ENERGIEI PE PERIOADA 1981— 1990 SI ORIENTĂRILE PRINCIPALE PÎNA IN ANUL 2000 (PROIECT). Vecinii cu „motoare“ Citim în „Săptămîna“ : „A mu­rit Amedeo Gordini, celebru con­structor de motoare. A murit la 79 de ani nu din cauza crizei de benzină, ci de moarte bună“. Să fim optimişti, deci, şi să gustăm „gluma“ de sezon pe care sin­guri şi-au copt-o duminică dimi­neaţa, la ora 6, Alexandru Feier şi Ioan Suciu. Ei, ce au făcut, a­­şadar, cei doi şoferi amatori, şi mai amatori, se vede, de senza­ţii, încâlcind premeditat recen­tul decret referitor la raţiona­lizarea consumului de carburanţi, reglementările clare pentru toţi ? Au avut „şansa“ pe care n-o bă­nuiau, de a se întîlni „bot în bot“ tocmai pe strada Gheorghe Doja din Tg.-Mureş. Cîteva pre­cizări sunt absolut necesare. 1. Alexandru Feier şi Ioan Suciu se aflau la acea oră la volanul au­toturismelor 2-MS-3.031 şi 1-MS- 1.501, deci numere fără soţ, sub interdicţie de circulaţie în dumi­nica trecută. 2. Ambii sunt din Hodac, satul Toaca , unul locu­iește la nr. 21, celălalt la nr. 42. Se tamponează, însă, vecini fiind, tocmai la Tg.-Mu­reş. De unde și concluzia că uneori în­­tîmplarea încurcă într-atît lu­crurile, incit devin chiar comice. L. DARIU

Next