Steaua Roşie, septembrie 1979 (Anul 31, nr. 205-230)
1979-09-01 / nr. 205
ORGA^A^OMm^U^MUD^EA^MURE^A^C^sHx^CONSIUUm^OPUUV^JUDmEANl Plenara Comitetului judeţean de partid Vineri, 31 august 1979, a avut loc la Tîrgu Mureş şedinţa plenară a Comitetului judeţean de partid. Au luat parte membrii Comitetului judeţean de partid, secretari ai comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale, cadre de conducere din unele întreprinderi, precum şi alţi invitaţi. Plenara a avut la ordinea de zi : 1. Raport asupra preocupărilor organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, a conducerilor unităţilor economice pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi statului nostru cu privire la protecţia mediului înconjurător in judeţul Mureş. 2. Cu privire la convocarea Conferinţei organizaţiei judeţene de partid. Desfăşurată în spiritul înaltelor exigenţe, al sarcinilor stabilite de Congresul al XI-lea al partidului privind menţinerea nealterată şi păstrarea calităţii mediului ambiant, plenara a analizat critic modul in care organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, conducerile colective ale unităţilor economicosociale au militat pentru înfăptuirea hotărîrilor referitoare la protecţia apei, aerului, a solului, a întregului mediu înconjurător. In raport, în cuvîntul participanţilor la dezbateri, în concluziile tovarăşului Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, s-a pus în evidenţă complexul de măsuri şi acţiuni iniţiate în decursul ultimilor ani, sub directa conducere a Comitetului judeţean de partid, pentru asigurarea condiţiilor necesare bunei desfăşurări şi dezvoltării activităţilor economico-sociale, prin păstrarea şi conservarea bogatului patrimoniu natural al judeţului, menţinerea echilibrului ecologic, concomitent cu crearea în fiecare localitate a unui mediu ambiant corespunzător. In concordanţă cu cerinţele dezvoltării accelerate a judeţului Mureş, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, sub conducerea Comitetului judeţean de partid, a urmărit permanent, prin organele de specialitate avizarea investiţiilor, astfel Incit întreprinderile industriale noi să adopteze cit posibil tehnologii nepoluante, să realizeze instalaţii de filtrare a prafului, a gazelor, de purificare a aerului, instalaţii corespunzătoare pentru epurarea apelor reziduale, a dejecţiilor, pentru preîntîmpinarea poluării pe mari întinderi a pîraielor şi rîurilor ce traversează judeţul. In cadrul şedinţei plenare s-a relevat deosebita grijă ce s-a acordat în ultimii ani protecţiei solului, în această direcţie iniţiindu-se ample acţiuni pentru înlăturarea fenomenelor de eroziune, a excesului de umiditate, importante lucrări de desecare fiind executate pe Comlod, văile Rouă, Cerghid, Senereuş, Ghegheş, Lăscud, Văleni, prin care au fost redate circuitului agricol 7.500 ha de teren, asigurîndu-se îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor. Prin înfăptuirea programului judeţean de Îmbunătăţiri funciare s-au pus în valoare 1.920 ha teren agricol. Prin munca a mii de cetăţeni oraşele şi satele din judeţul nostru, numeroase cartiere de locuit sunt bine îngrijite şi dispun de frumoase zone verzi şi parcuri. Aceste activităţi — s-a apreciat în plenară — vor trebui să ia o amploare deosebită în continuare, fiecare cetăţean fiind conştient de datoria ce îi revine în păstrarea ordinii şi curăţeniei, a igienei la locul de muncă şi în localitatea în care trăieşte, că de acţiunea întregii populaţii a judeţului depinde în continuare menţinerea calităţii mediului ambiant al oraşelor şi satelor noastre, înfrumuseţarea, îmbogăţirea zonelor de agrement, a parcurilor. Cu toate rezultatele bune obţinute în acest domeniu vital al existenţei umane, plenara Comitetului judeţean de partid a criticat multe din neajunsurile manifestate de unele unităţi în (Continuare in pag. a 2-a) FORŢE MAI NUMEROASE Şl ORGANIZARE TEMEINICĂ * - iată ce se cere In aceste zile pentru grăbirea lucrărilor agricole ♦ Se impune urgentarea cositului şi transportului furajelor + Timp optim pentru semănatul loliumului ♦ Fabricile de zahăr aşteapta materia primă Toamna este anotimpul cel mai încărcat de muncă şi răspunderi pentru lucrătorii din agricultură. Acum trebuie strînse repede şi fără pierderi produsele unui an întreg de muncă şi tot acum se cer temeinic pregătite temeliile recoltei viitoare. Reuşita depinde în cel mai înalt grad de forţele şi mijloacele care vor fi zilnic mobilizate în cimp, de folosirea întregii capacităţi de lucru a tractoarelor, mașinilor și mijloacelor de transport, de capacitatea organizatorică a cadrelor de conducere, de disciplina ce va fi imprimată la fiecare loc de muncă, de respectarea riguroasă a programelor şi orarelor de lucru. Intre cele mai urgente lucrări din aceste zile, care din constatările făcute pe teren nu beneficiază încă de participarea tuturor forţelor satelor, se numără : recoltarea, uscarea şi depozitarea furajelor, însilozarea porumbului, insăminţarea loliumului, pregătirea terenului necesar însăminţării orzului, recoltarea sfeclei de zahăr, a legumelor şi a altor culturi. OPTZECI DF. BĂRBAŢI, ZILNIC LA COASA A doua recoltă de furaje este deosebit de bogată. Conducătorii de unităţi care vor manifesta in aceste zile răspundere maximă, care vor antrena la lucru toate forţele satului pentru a aduna tot ce există pe cîmp, vor avea satisfacţia de a-şi fi îndestulat nevoile zootehniei. — Ce întreprindeţi pentru a aduna grabnic furajele de pe cîmp ? — l-am întrebat pe Ioan Parasca, preşedintele cooperativei agricole din Zau de Cîmpie. — Toată forţa satului este mobilizată in aceste zile la strîngerea furajelor. Un număr de 80 de bărbaţi, practic toţi cei care pot să cosească, au lucrat în cele 4 zile de sărbătoare la cositul otavei. In aceste zile lucrăm la adunatul şi transportatul finului. Am organizat, de asemenea, recoltarea miriştei de trifoi care este foarte bogată. Din otavă şi mirişte putem face circa 180 tone de fin. Din cele 60 ha de mirişte 20 ha sunt deja cosite. La Zau se manifestă, intr-adevăr, multă răspundere pentru asigurarea bazei furajere. Fînurile recoltate şi depozitate pînă acum sînt de bună calitate, neafectate de ploi. Pentru asigurarea grosierelor s-au depozitat cu grijă 100 tone paie de orz şi 690 tone de paie de grîu, se vor aduna şi depozita vrejii trifoiului de sămînţă. Pentru asigurarea suculentelor se va însiloza în aceste zile porumbul siloz de pe 30 ha, porumbul din cultură dublă de pe 50 ha, coletele şi frunzele de la toată sfecla de zahăr. Pînă acum aici s-au însilozat 1.600 de tone de furaje. GUNOI IN LOC DE FURAJ In hotarul comunei Cerghid n-am întîlnit o activitate prea susţinută la strîngerea furajelor. Doar ici şi colo cite un om la cosit, deşi există multă otavă frumoasă, cu producţie ridicată. Ni se spune că în Cerghid, unde sínt aproape toate fîneţele nu există cosaşi. Dar există foarte mulţi în satul Cerghizel, unde nu sínt fineţe şi cooperatorii au cosit toată vara la asociaţia din Vidrasău. Întrebăm pe tovarăşul preşedinte Roman Porfirie, dacă nu se putea găsi o modalitate ca cei din brigada Cerghizel să cosească şi la Cerghid ? E vorba de fineţe care aparţin întregii cooperative şi e păcat să rămînă necosite, ori lucrarea să se prelungească pînă ce nu vor mai fi condiţii de uscare a finului. Să nu se întîmple cum s-a întîmpîat cu paiele care încă nu sînt adunate de pe unele suprafeţe, ori cu trifoiul asociaţiei din Vidrasău care chiar în hotarul Cerghidului stau mărturie. Am numărat aici în jur de 200 de căpiţe de fin de trifoi, care nu mai sunt fin ci gunoi. Deşi a fost de mult recoltat şi pus în căpiţe, finul a fost bătut de toate ploii a verii, Incit numai de furaj nu mai este bun acum. Cine suportă această pagubă, cum va fi M. BALDEANU (Continuare în pag. a 4-a) La C.A.P. Mica tractoriștii zoresc pregătirea terenului pentru însămînarea orzului de toamnă Dacă se caută, se găsesc noi surse de economisire a energiei şi combustibilului Recuperarea energiei secundare Acţiuni ce pot fi generalizate La IMATEX Tg.-Mureş se acţionează cu responsabilitate, în spiritul Decretului Consiliului de Stat şi al recentelor documente cu privire la Congresul al Xll-lea al partidului, asupra diminuării consumurilor de combustibil, folosirii lui cu chibzuinţă, în mod economicos. Printre măsurile cu eficienţă deosebită se înscrie şi recuperarea energiei secundare, constînd în gazele arse, eliminate prin coşuri. In acest scop s-au realizat 13 recuperatoare de căldură care captează căldura din gazele arse a căror temperatură este de 999 grade Celsius, redueînd-o la circa 350 grade Celsius la gura coșului. Cercetările continuă, vizînd reducerea temperaturii gazelor arse la circa 120 grade Celsius. Căldura recuperată se utilzează la preîncălzirea aerului de combustie şi prepararea apei calde menajere. S-a trecut şi la refacerea reglajului hidraulic al reţelei termice uzinale prin care se asigură realizarea temperaturii admise în halele de producţie şi în încăperile tehnico-administrative. Apa caldă menajeră se foloseşte conform unui program riguros întocmit, iar uşile exterioare de la hale vor fi bine izolate pentru a menţine o căldură constantă. Acţiunile şi măsurile aplicate în cele opt luni au asigurat eco(Continuare în pag. a 4-a) Considerăm util să supunem atenţiei generale — dar cu deosebire unităţilor interesate — două din multiplele acţiuni întreprinse la „Metalotehnica“ din Tg.-Mureş în ampla acţiune de reducere a consumurilor şi de economisire a combustibilului şi energiei electrice. 1. încărcarea la capacitate a cuptoarelor de tratamente termice, de calcinare şi preîncălzire a formelor de turnare. Iniţiativa, care are la bază o programare riguroasă a producţiei, va asigura economisirea unei cantităţi de gaze naturale echivalentă cu 35 tone de combustibil convenţional. Desigur, ceea ce şi-a impus prin această măsură colectivul de la „Metalotehnica“ nu reprezintă o noutate tehnologică, dar constituie o posibilitate ieftină care se află şi la îndemîna altor întreprinderi din judeţ, cum sunt : I.M. „Republica“ şi I.U.P.S. din Reghin, IMATEX şi „Electromureş“ din Tg.-Mureş, „Nicovala“ şi Fabrica de piese de schimb din Sighişoara, cooperativa „Metalul“ din Tg.-Mureş. 2. în cadrul preocupărilor pentru extinderea automatizării şi reducerea consumului de energie electrică, la „Metalotehnica“ şi „Electromureş“ din Tg.-Mureş se experimentează dispozitive pentru oprirea maşinilor unelte la mersul in gol. Numai la „Meta(Continuare In pag. a 4-a) Soluţie originală In tehnologia de fabricaţie, pentru retuşarea produselor de faianţă, la întreprinderea de sticlărie şi faianţă din Sighişoara se utilizează o cantitate importantă de apă caldă. Căutările şi experimentările diferitelor soluţii au fost finalizate recent prin construirea unei baterii care utilizează cu randament superior căldura gazelor arse de la cuptoarele de faianţă pentru încălzirea apei la temperatura necesară operaţiei de retuşare. Această soluţie originală va asigura anual economisirea a circa 700.000 mc gaze naturale — acţiune care se înscrie în primplanul preocupărilor colectivului de reducere a consumurilor de combustibil.