Steaua Roşie, octombrie 1982 (Anul 34, nr. 231-257)

1982-10-01 / nr. 231

INVESTIŢII 1982 Muncind susţinut zi de zi, predarea apartamentelor poate fi finalizată integral La Şantierul 12 al Grupului de şantiere nr. 1 al T.C.M. Mu­reş, predările de apartamente s-au aglomerat în această ulti­mă parte a anului. Este o situa­ţie limită dar deloc indicată, o cale de ieşire a constructorilor din lipsa unui front de lucru bine pregătit la începutul aces­tui an. Constructorii inginerului Sever Ormenişan au dat în fo­losinţă pînă la sfîrşitul acestei luni 455 de apartamente din cele 847 planificate pe întregul an, ceea ce înseamnă 54 la sută din total. Bătălia cea mare va trebui să se desfăşoare acum, în sezon de toamnă, cînd vre­mea s-ar putea să nu mai fie atît de generoasă ca pînă acum. Deşi, aşa cum am mai remarcat, constructorii şantierului 12 n-au restanţe faţă de plan, situaţia lor nu poate să nu trezească semne de nelinişte. Şeful şantie­rului ne asigură însă că totul va fi bine, că predările se vor realiza la termen, conform gra­ficelor. Pe ce se bazează? — l-am întrebat. Cele 392 de apar­tamente sunt în stadii avansate de execuţie. La blocul K, cu 168 apartamente, a început finisajul primului tronson. Aici construc­torii vor avea un front larg de lucru şi se va putea munci cu spor. Şeful şantierului ne spune, de asemenea, că activitatea co­lectivului său este îndeaproape urmărită şi de conducerea gru­pului care a şi luat o serie de măsuri de suplimentare a efec­tivului de zidari pentru termi­narea în timp mai scurt a lu­crărilor. S-a stabilit ca finisa­jele exterioare ale tuturor blo­curilor din planul pe acest an să fie realizate înainte de sosi­rea frigului, pînă la 15 noiem­brie deci, iar pentru buna reu­şită a acestei acţiuni, volumul cel mai mare de lucrări a fost încredinţat celei mai bune bri­găzi de zidari în frunte Cu Biro Pál. Cu convingerea deplină că a­­cest destoinic colectiv de con­structori care anul trecut a cîş­­tigat întrecerea socialistă dintre loturi va face din nou dovada hărniciei şi priceperii sale, ono­­rîndu-şi integral sarcinile de predare a apartamentelor, ne în­dreptăm atenţia spre frontul de iarnă. I. CISMAŞ (Continuare în pag. a 2-a) O nouă arteră tîrgumureşeană — magistrala Coruncu Dominanţa acestei perioade premergătoare Conferinţei Na­ţionale a partidului o reprezin­­tă amplul dialog de lucru al se­cretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe care-l poartă cu poporul, cu ţa­ra, cu oamenii muncii din nu­meroase judeţe ale patriei. Vi­zitele de lucru în judeţele Bra­şov şi Hunedoara, "pe platforma industrială aerospaţială Bănea­­sa, în unităţi din Capitală, cu prilejul inaugurării noului an de învăţămint,­in unităţi agri­cole din judeţele Teleorman şi Călăraşi, ca şi în Vaslui, Iaşi şi Covasna, pun în evidenţă stilul direct de lucru al secretarului general al partidului, analiza la faţa locului, împreună cu produ­cătorii bunurilor materiale, cu cadrele tehnice, a problemelor fundamentale ale dezvoltării e­­conom­ico-sociale a ţării. în a­­cest cadru larg democratic au fost analizate cu exigenţă şi exa­minate în unităţi rezultatele ob­ţinute în realizarea planului şi angajamentelor pe 1982, căile şi modalităţile de înfăptuire la un nivel calitativ superior a obiec­tivelor actualului cincinal, vizînd cu precădere dezvoltarea bazei de materii prime, creştera pro­ducţiei de cărbune în Valea Jiu­lui, introducerea unor tehnologii noi de fabricaţie, de turnare a oţelului, de construcţie a auto­camioanelor şi tractoarelor ro­mâneşti. Cu prilejul analizelor din judeţul Hunedoara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a inaugurat in­trarea în probe tehnologice a fur­nalului nr. IV de pe noua plat­formă a Călanului, avînd o ca­pacitate de 1.000 metri cubi. Un moment important al vi­zitei pe platforma industrială aeronatutică Băneasa l-a consti­tuit o realizare de prestigiu in construcţia de aeronave. Tovară­şul Nicolae Ceauşescu taie pan­glica inaugurală ce simbolizează plecarea primului avion Rombac 1—II în cel dintii zbor al său. Realizat de constructorii români de­­avioane, după o licenţă Bri­tish Airecraft şi Rolls Royce, Rombac 1—11 este destinat atît transportului de pasageri, cît şi de mărfuri, făcând parte din clasa aeronavelor de capacitate medie — 119 locuri şi o autono­mie de zbor de 2.500—3.000 km, înscriindu-se în şirul preocu­părilor partidului şi statului pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, pentru acoperirea din resurse proprii a cerinţelor de materii prime, secretarul gene­ral al partidului a analizat în judeţele Teleorman şi Călăraşi zonele pentru extinderea cultu­rii bumbacului şi a orezului. Deschiderea noului an şcolar s-a constituit într-un eveniment cu profunde semnificaţii în via­ţa tinerei generaţii, a întregului popor, evidenţiind şi de această dată grija partidului şi statului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru dezvoltarea şi perfecţio­narea şcolii, pentru transforma­rea ei într-un puternic factor de cultură şi civilizaţie. Cuvântarea rostită de secretarul general al partidului reprezintă un îndemn comunist de a milita consecvent pentru legarea strînsă a învăţţă­­mîntului cu cercetarea şi produc­ţia, de a asigura formarea unui tineret cu un larg orizont de cu­noştinţe, cu o temeinică pregăti­re profesională şi tehnică, edu­cat în spiritul muncii pentru pa­­­trie, în spiritul însuşirii şi a­­plicării celor mai avansate cuce­riri ale ştiinţei. (Continuare în pag. a 4-a) EVENIMETELE LUNII SEPTEMBRIE ^——--------------——■— însemnări de reporter Argumentele bunăstării /A­rivnită prospeţime, o­­ robustă prezenţă şi o în­miresmată aşteptare rămîne această primă parte a toam­nei! Drumul pe cîmpie, înspre Şăulia, îţi refrigorează şi în­tăreşte certitudinea că, ogoa­rele, muncite bine în trei a­­notimpuri, îşi arată rodnicia, vor umple, din nou cămările noastre, ale tuturor. Acum, ca să stai de vorbă cu vreun şău­­lean acolo, în comună, este foarte greu. Toată suflarea se află în cîm­p, la lucru. L-am găsit într-un tîrziu pe tovarăşul Gheorghe Duma, preşedintele cooperativei agri­cole de producţie din locali­tate, veghind pătulele, pri­vind cu nedisimulată bucurie galbenul-auriu al bobului de porumb. „E multă muncă aici, şi bună. .. Cred că în jur de 6.000 kg porumb boabe la hectar. Am recoltat deja, din întreaga suprafaţă semă­nată, cam 40 la sută. Ce mă bucură mai mult — și rămî­ne o bucurie comună, aceas­ta — este faptul că, și la­ porumb vom asigura retribui­rea suplimentară a coopera­torilor. — Am auzit că unii coope­ratori au luat suplimentar sute de kilograme de grîu . .. — Este adevărat. Cine a muncit bine, de calitate, a fost răsplătit cum se cuvine. Dealtfel, producţia a fost bună, zic eu, 5.011 kg la hec­tar, de pe o suprafaţă de 360 ha. Datorită aplicării riguroa­se a tehnologiei, am depăşit producţia cu o tonă la hec­tar, predînd la fondul de stat 1.300 tone. Deci, cîte 3.100 kg la hectar, predate! Este un lucru care ne mulţu­meşte dar, repet, s-a lucrat vîrtos. Brigăzile de cîmp con­duse de Vasile Cismaş, Petru Rus şi Alexandru Maier au cele mai bune rezultate. Şi este firesc, cred eu, ca acum, după ce recolta ne e la adă­post, să fie oameni care au primit, suplimentar, între 140—200 kg grîu. Nu-i nici o mirare, deci, ca, trecînd prin comună, să sesi­zezi tot mai clar modernul li­niei arhitectonice a caselor, al spaţiilor comerciale. Şi la Şăulia se construieşte, acest verb definind, de fapt, com­bustia internă a devenirii sa­telor, comunelor şi oraşelor noastre. In centrul localităţii, un bloc care are conturul de­finitivat, vegheat de braţul u­­nei macarale, „vorbeşte“ de dorinţa de nou: va fi un bloc cu 12 apartamente şi o să fie dat în folosinţă, probabil, ţi­nut viitor. Zestrea edilitara se va îmbogăţi şi cu alte 150 mp spaţii comerciale, necesi­tate impusă tot de hărnicia oamenilor. „Firescul legăturii MIHAI BOC­AI (Continuare în pag. a 2-a) ­ CAMPANIA AGRICOLA PE TOAMNA RECOLTAREA SFECLEI DE zAHĂR SĂ FACĂ LOC NEÎNTÎRZIAT ÎNSĂMÎNŢĂRII GRIULUI Recoltarea sfeclei de zahăr ca şi transportul şi eliberarea tere­nului de rădăcini şi frunze se înscrie încă din prima zi a lunii octombrie ca cea mai urgentă şi importantă lucrare a toamnei. Şi­­aceasta deoarece în progra­mul judeţean se prevede ca du­pă sfeclă să se însămînţeze o mare suprafaţă cu grîu. Tocmai de aceea se impune ca peste tot, cultivatorii de sfeclă, să in­tensifice scosul ca şi transportul din cîm­p al producţiei pentru a face cit mai operativ loc trac­toarelor la arat şi pregătirea te­renului. Desigur, acestea a ne­cesar să se coreleze şi în func­ţie de posibilităţile de trans­port, evitindu-se astfel pierde­rile de recoltă. Potrivit datelor centralizate la Direcţia agricolă, recoltarea sfe­clei a fost efectuată de pe o su­prafaţă de 5.175 ha, adică în proporţie de 42 la sută. Din cele 122.832 tone rezultate, au fost transportate la cele două fabrici de zahăr peste 91.300 tone, ceea ce reprezintă 74 la sută. în gră­mezi se mai află peste 31.400 to­ne de rădăcini. Ca urmare a sîr­­guinţei cu care s-a muncit în­­ cooperative agricole printre care cele din Corneşti-Mureş, Idrifa­­ia, Cipfiu, Moşuni şi Mica s-a încheiat recoltarea sfeclei de za­hăr. Dintre consiliile agroindus­triale in cele din Tîrnăveni şi Bahnea scosul sfeclei a fost e­fectuat în proporţie de 76, res­pectiv 83 la sută, iar in cele mari cultivatoare ca: Sărmaşu, Iernut, Bîeiu sfecla a fost recol­tată de pe 44 şi respectiv 56 la sută din suprafaţă. Rămase în REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 4-a) Mii de tone de sfeclă sunt descărcate operativ în fabrici

Next