Steaua Roşie, iulie 1987 (Anul 38, nr. 153-179)
1987-07-01 / nr. 153
Din activitatea organizaţiilor de partid Exigenţele calitative ale producţiei Comitetul de partid şi organizaţiile de bază de la Ţesătoria de bumbac din Tîrgu-Mureş acordă o atenţie deosebită ridicării nivelului calitativ al producţiei, pe întregul flux tehnologic, desfăşurînd în acest sens o susţinută muncă politico-organizatorică. Pe această temă au avut loc analize şi dezbateri atît în adunările generale ale organizaţiilor de bază, cît şi în cadrul grupelor sindicale şi al organizaţiilor UTC, adoptîndu-se măsuri vizînd perfecţionarea profesională a personalului, prevenirea abaterilor de la disciplina tehnologică, întărirea răspunderii muncitorilor, maiştrilor, ajutorilor de maiştri şi reglorilor faţă de aspectele calitative ale poducţiei. Creşterea ponderii produselor de înalt nivel calitativ a devenit, atît în ţesătorie, cît şi la preparaţie, un criteriu esenţial al întrecerii socialiste. Activitatea politico-educativă şi organizatorică desfăşurată în acest sens de organizaţiile de partid a contribuit la crearea unui climat de muncă exigent, responsabil, cu efecte favorabile asupra creşterii calităţii ţesăturilor. Astfel, în acest an, ponderea ţesăturilor „extra“ şi de calitatea I a sporit cu 3,4 la sută faţă de nivelul planificat. Experienţa cîştigată va trebui, desigur, fructificată şi îmbogăţită în viitor, prin eforturile întregului colectiv, astfel încît ştacheta calităţii să fie mereu la înălţimea cerinţelor actuale şi de perspectivă ale producţiei. Cui foloseşte o asemenea „analiză“ ? încă la conferinţa comunală de partid au fost relevate, în spirit critic, carenţele care s-au mareestat în activitatea CP ADM «?ucî, mai ales în domeniul prestărilor de servicii pentru populaţie. Conferinţa a apreciat că anul trecut aprovizionarea cu mărfuri a fost, în general, satisfăcătoare, dar au existat perioade în care au lipsit anumite produse industriale şi alimentare. Deşi la achiziţii planul valoric a fost depăşit considerabil, principalul produs achiziţionat a fost fînul şi nu produsele agroalimentare. La prestările de servicii, însă, planul — destul de modest — a fost îndeplinit doar in proporţie de 35,5 la sută. Ce s-a schimbat de atunci? Prea multe nu s-au schimbat, mai ales în domeniul prestărilor de servicii. Este, probabil, şi motivul pentru care biroul organizaţiei de bază nr. 2 din Cod a programat o analiză, în cadrul adunării generale a comuniștilor, cu privire la activitatea CPADM. Din păcate, nici raportul prezentat de preşedinta cooperativei, nici dezbaterile n-au adus prea multe clarificări. Faptul că în iulie se va deschide o sifonerie şi că va fi desfiinţată secţia de reparaţii radio-TV, nu aduce schimbări esenţiale. Nici măcar biroul organizaţiei de bază nu şi-a expus cu claritate poziţia faţă de justificările, mai mult sau mai puţin întemeiate, ale celor investiţi cu răspunderi în acest sector de activitate. Nu s-a conturat o perspectivă clară privind modul în care vor acţiona comuniştii, conducerea cooperativei, pentru îmbunătăţirea calitativă a desfacerii mărfurilor, achiziţiilor şi, îndeosebi, pentru lărgirea şi diversificarea prestărilor de servicii. Cui foloseşte o asemenea „analiză“ superficială, care n-a ajuns la cauzele reale ale deficienţelor? Considerăm că măsurile adevărate, radicale, care să determine un salt calitativ în aceste domenii, abia urmează să fie luate. ŞT. NEKANICKI VALORIFICAREA SUPERIOARA A MATERIILOR PRIME ŞI A ENERGIEI La Ţesătoria de mătase din Tîrgu-Mureş se urmăreşte permanent şi constant valorificarea superioară a materiilor prime şi a energiei electrice, pentru sporirea calităţii produselor şi creşterea eficienţei economice. Aplicând cu consecvenţă inovaţia tehnică, în primul semestru al anului consumul de materiale a fost redus cu 6 grame pe metru pătrat de ţesătură, iar cei de energie electrică cu 0,7628 MWh, fapt ce a determinat scăderea sub limita prevăzută a cheltuielilor la 1.000 lei producte marfă. Gurghiul, rîu cunoscut pentru apa lui cristalină, curată, a început să fie şi el poluat, fapt ce ne obligă să tragem, pînă încă nu-i prea tîrziu, un semnal de alarmă. Pe lîngă faptul că Gurghiul este considerat, pe drept, un rîu etalon de calitate în judeţ, apa lui are diverse utilităţi care, într-adevăr, reclamă această calitate, mai ales atunci cînd avem în vedere că ea stă la baza fabricării vestitei şi căutatei beri de Reghin. Dezvoltarea economică a zonei a dus la apariţia unor obiective care, încă din faza de proiectare, au fost concepute fără evacuări de ape uzate în Gurghiu. Cu timpul, însă, câteva din aceste obiective economice au devenit sursă de poluare a apei, cauza principală constituind-o, în cea mai mare parte, neglijenţa. Printre sursele cele mai puternice de poluare se situează fermele de păsări numerele 8, 9 şi 11, ale întreprinderii „Avicola“ Ungheni, care evacuează, periodic, apele uzate, rezultate din: spălarea halelor de fabricaţie, în canale şi pîraie ce duc spre albia Gurghiului. Cu toate că rezolvarea imediată a problemei nu pare prea complicată, apele uzate putînd fi uşor vidanjate sau transportate, prin conducte de irigaţie, pe terenurile agricole din zonă, gurile de refulare ale pompelor aşteaptă şi azi, parcă ameninţătoare, să polueze din nou râul. Utilizarea acestor ape uzate pentru fertilizarea terenurilor agricole este obligatorie şi pentru amănuntul că, pe cît de folositor este pentru plante fosforul existent în aceste deversări, pe atît de distrugător este el pentru calitatea apelor. Poluarea rîului Gurghiu, produsă de fermele de păsări, trebuie să dea serios de gîndit conducerii întreprinderii „Avicola“ Ungheni și datorită faptului că apele uzate, rezultate din procesul de igienizare la fermele 9 şi 11, pot infecta sursa de apă a fermei 8, aparţinînd aceleiaşi întreprinderi. O altă sursă de poluare a rîului o constituie ferma de vaci Ideciu, a IAS Reghin. Deşi este dotată cu o platformă de stocare şi separare a dejecţiilor, nu întotdeauna aici se dă importanţa cuvenită curăţirii ei, lăsând dejecţiile să se scurgă în canalele de desecare din apropiere. Cu toate că în primăvara acestui an unitatea a obturat comunicaţia între canalele de desecare şi apa Gurghiului, curăţirea lor, de partea solidă nu este suficientă pentru prevenirea poluării — şi nu constituie o soluţie —, deoarece, se ştie, canalele amintite au destinaţia şi rostul de a asigura evacuarea excesului de umiditate a terenurilor agricole din zonă. „Canalul plutelor“, o derivaţie a rîului Gurghiu, care străbate zona industrială a oraşului Reghin, este şi el poluat deseori cu produse petroliere, cu gunoaie aruncate pe mal, cu ape uzate, neepurate, provenite de la IFET, IPL şi IM „Republica“ Reghin. Deşi, să recunoaştem, nu este gravă, poluarea rîului Gurghiu obligă, totuşi toate unităţile în cauză să ia măsurile necesare pentru ca apa lui să rămînă curată, aşa cum o ştim dintotdeauna! / ing. PAUL MUCENIC director al OPUlui pentru gospodărirea apelor Mureş STOP POLUĂRII! AZI — RÎUL GURGHIU Pledoarie pentru un etalon al calităţii Prăşitul porumbului, recoltarea şi depozitarea furajelor (Urmare din pag. 1) SE IMPUN MASURI ENERGICE PENTRU GRĂBIREA PRAŞITULUI Despre felul cum se preocupă mecanizatorii şi cooperatorii din CUASC Sighişoara, de executarea lucrărilor de întreţinere s-a mai scris şi în coloanele ziarului nostru din 29 mai a.c. Revenind pe aceleaşi meleaguri, discutăm cu Virgil Dudea, inginerul şef al consiliului agroindustrial. El era satisfăcut de frumuseţea culturilor văzute la instructajul organizat de Trustul SMA la Iernut, privind pregătirile pentru seceriş, dar a fost reţinut în a se exprima asupra rămînerilor în urmă la prăşit în tot CUASC-ul Sighişoara. Deşi în această zonă a judeţului nostru porumbul şi sfecla de zahăr ocupă suprafeţe mai restrînse, praşila se desfăşoară slab. La CAP Nadeş, Daia, Archita, Saschiz şi în alte părţi realizările la zi la prăşitul porumbului sunt de sub 20 la sută. In această situaţie se cer măsuri urgente. S-a făcut ceva mai mult de către mecanizatori prin combaterea buruienilor pe cale chimică. OPERATIVITATE MAI MARE LA COSIT ŞI LA TRANSPORTUL FURAJELOR In toi se află şi cositul, uscarea şi depozitarea furajelor, în consiliile agroindustriale Band, Iernut, Sîngeorgiu de Pădure, Sărmaşu, Rîciu şi Tîrgu-Mureş s-a trecut şi la coasa a II-a la trifoi. Din cele 8.227 de hectare cultivate cu această leguminoasă, cositul doi a fost efectuat pe 515 hectare. Neajunsul este că în unele CAP, printre care şi Nadeş, s-a întîrziat mult şi transportul căpiţelor de trifoi încă de la coasa întîi. Eforturi marise cer pentru impulsionarea cositului fîneţelor naturale care ocupă o suprafaţă de peste 41 000 de hectare. Au fost recoltate abia 24.500 de hectare, în proporţie de 60 la sută. Dacă în CUASC Tîrgu-Mureş, Zau de Cîmpie, Dumbrăvioara, Miercurea Niraj, cositul finului se apropie de sfîrşit, în unităţile din consiliile agroindustriale din Reghin, dar mai ales Sighişoara, lucrarea este abia la început. Să exemplificăm: La CAP Sighişoara din 705 hectare ocupate cu fîneţe naturale, Saschiz 891 ha, Archita 960 ha, Apold 712 ha. Criş 570 ha, cositul abia a fost efectuat pe suprafeţe cuprinse între 70 de hectare şi 150 de hectare, ceea ce este foarte puţin. Pentru că acum este momentul recoltării şi depozitării a cît mai mult fîn în sire şi fînare, se impune grăbirea coasei, dar şi a transportului operativ al fînurilor de pe cîmp. Efectuînd la timp cositul, unităţile agricole îşi asigură posibilitatea obţinerii unei producţii bune, de calitate a etavei din august şi septembrie. Transportarea furajelor la CAP Mureşeni, ferma Cristeşti Foto: IOSIF TRIF Controlul oamenilor muncii în acţiune * (Urmare din pag. 11 din partea celor răspunzători o mai mare preocupare în vederea asigurării unei bune aprovizionări a populaţiei. Cu atît mai mult cu cît o situaţie similară a fost întîlnită şi la un alt magazin alimentar din cartier, magazinul nr. 77. Echipa de control amintită a trecut şi pragul magazinului nr. 8, aparţinător de ICSMA. Demnă de evidenţiat a fost numai curăţenia din magazin, dar lipsurile de mărfuri alcătuiesc o listă prea mare, ceea ce dovedeşte o slabă organizare. Şi dacă spunem slabă organizare, nu o facem întîmplător, mai ales că situaţii de acest gen sunt prea multe şi în diverse unităţi. Iată, echipa de control al oamenilor muncii alcătuită din tovarăşii Vasile Suciu şi Teodor Mureşan, a intrat în magazinul nr. 11, al „Agrocoop“ Tîrgu-Mureş. S-a urmărit, în principal, cum se respectă cerinţele de calitate ale produselor expuse. La merele „Golden“, de exemplu, etichetele arătau calitatea „Extra“ dar marfa era mult depreciată. S-a motivat că aşa au fost primite de la furnizor. Atunci cum au apărut etichete în neconcordanţă cu cerinţele de calitate? Iată o întrebare care ţine tot de organizare ... Mai mult,, din unitate lipseau de multişor produse de sezon, de primă cerinţă: morcov, pătrunjel, ţelină. La gemurile expediate de Fabrica de conserve din Rîmnicu Vîlcea, lipseau etichetele, neexistînd astfel nici cea mai mică posibilitate de control al termenului lor de garanţie, al datei fabricaţiei şi preţului! La toate acestea să adăugăm că magazinul „funcţiona“ la data controlului fără autorizaţie, deci legea era încălcată flagrant, dar... La braseria „Someşul“, aparţinătoare de ICSAP, o altă echipă de control constată, întradevăr, că este bine păstrată curățenia, în unitate, că personalul poartă ecuson, dar ce trece la deficiențe? In primul rînd că unitatea nu dispune de un agregat frigorific... Atunci, cît de bine sînt păstrate preparatele oferite consumului? Mai ales că, din verificările echipei a rezultat că, printre preparatele aduse de la Laboratorul ICSAP- ului figura şi cîrnaţul, dar el conţinea circa 70 la sută grăsime, lucru neadmis chiar de reţetari Cum oare poate fi el păstrat în condiţii igienice şi în deplină siguranţă? Cît despre respectarea reţetarului, organele în drept ar trebui să-şi spună cu fermitate cuvîntul... Tot la această braserie, plafonul este spart, deteriorat, ambalajele nu fuseseră ridicate de multă vreme, vesela întrebuinţată nu are loc unde să poată fi colectată în vederea spălării... Să fie cele arătate mai sus doar simple cazuri izolate? Nu, din moment ce lipsuri asemănătoare au fost sesizate şi de alte echipe şi în alte unităţi! Ce am mai reţinut din alte procese verbale? • La Grădiniţa nr. 15 nu este femeie de serviciu, personalul de aici solicită chiar sprijinul organelor de miliţie, deoarece unii, după ce ingurgitează apreciabile cantităţi de băutură, aruncă sticlele în curtea grădiniţei. • La dispensarul medical al C.I.Ch. „Azomureş“ din Tîrgu-Mureş, sterilizatorul nu funcţionează, la fel şi instalaţia de oxigen de la reanimare; la punctul alimentar al aceleiaşi unităţi, apa curge prin acoperiş. • La magazinul de pîine nr. 29 din Tîrgu-Mureş, personalul muncitor nu avea fişele medicale completate la zi nici în anul acesta, nici anul trecut!!! Pe acolo n-o fi trecut nimeni în control de la Sanepid? • O echipă de control al oamenilor muncii, condusă de Nicolae Hurubă, de la Depoul CFR Tîrgu-Mureş, trebuia să facă un control la restaurantul „Litoral“ Dar, pe un ton arogant, şeful unităţii — Sipoş Arcadie — a refuzat, pur şi simplu, accesul echipei în unitate... * STEAUA ROȘIE PAGIN.V V