Steaua Roşie, iulie 1987 (Anul 38, nr. 153-179)

1987-07-01 / nr. 153

Din activitatea organizaţiilor de partid Exigenţele calitative ale producţiei Comitetul de partid şi organi­zaţiile de bază de la Ţesătoria de bumbac din Tîrgu-Mureş a­­cordă o atenţie deosebită ridi­cării nivelului calitativ al pro­ducţiei, pe întregul flux tehno­logic, desfăşurînd în acest sens o susţinută muncă politico-orga­­nizatorică. Pe această temă a­u avut loc analize şi dezbateri atît în adunările generale ale orga­nizaţiilor de bază, cît şi în ca­drul grupelor sindicale şi al or­ganizaţiilor UTC, adopt­îndu-se măsuri vizînd perfecţionarea profesională a personalului, pre­venirea abaterilor de la discipli­na tehnologică, întărirea răspun­derii muncitorilor, maiştrilor, a­­jutorilor de maiştri şi reglori­­lor faţă de aspectele calitative ale poducţiei. Creşterea ponderii produselor de înalt nivel cali­tativ a devenit, atît în ţesătorie, cît şi la preparaţie, un criteriu esenţial al întrecerii socialiste. Activitatea politico-educativă şi organizatorică desfăşurată în a­­cest sens de organizaţiile de partid a contribuit la crearea unui climat de muncă exigent, responsabil, cu efecte favorabile asupra creşterii calităţii ţesătu­rilor. Astfel, în acest an, pon­derea ţesăturilor „extra“ şi de calitatea I a sporit cu 3,4 la sută faţă de nivelul planificat. Experienţa cîştigată va trebui, de­sigur, fructificată şi îmbogăţită în viitor, prin eforturile între­gului colectiv, astfel încît şta­cheta calităţii să fie mereu la înălţimea cerinţelor actuale şi de perspectivă ale producţiei. Cui foloseşte o asemenea „analiză“ ? încă la conferinţa comunală de partid au fost relevate, în spirit critic, carenţele care s-au maree­stat în activitatea CP ADM «?ucî, mai ales în domeniul pres­tărilor de servicii pentru popu­laţie. Conferinţa a apreciat că anul trecut aprovizionarea cu mărfuri a fost, în general, sa­tisfăcătoare, dar au existat pe­rioade­ în care au lipsit anumite produse industriale şi alimenta­re. Deşi la achiziţii planul va­loric a fost depăşit considerabil, principalul produs achiziţionat a fost fînul şi nu produsele agro­­alimentare. La prestările de ser­vicii, însă, planul — destul de modest — a fost îndeplinit doar in proporţie de 35,5 la sută. Ce s-a schimbat de atunci? Prea multe nu s-au schimbat, mai ales în domeniul prestări­lor de servicii. Este, probabil, şi motivul pentru care biroul or­ganizaţiei de bază nr. 2 din Cod­ a programat o analiză, în cadrul adunării generale a comuniști­lor, cu privire la activitatea CPADM. Din păcate, nici rapor­tul prezentat de preşedinta coo­perativei, nici dezbaterile n-au adus prea multe clarificări. Fap­tul că în iulie se va deschide o sifonerie şi că va fi desfiin­ţată secţia de reparaţii radio-TV, nu aduce schimbări esenţiale. Nici măcar biroul organizaţiei de bază nu şi-a expus cu clari­tate poziţia faţă de justificările, mai mult sau mai puţin înteme­iate, ale celor investiţi cu răs­punderi în acest sector de acti­vitate. Nu s-a conturat o pers­pectivă clară privind modul în care vor acţiona comuniştii, con­ducerea cooperativei, pentru îm­bunătăţirea calitativă a desfa­cerii mărfurilor, achiziţiilor şi, îndeosebi, pentru lărgirea şi di­versificarea prestărilor de servi­cii. Cui foloseşte o asemenea „analiză“ superficială, care n-a ajuns la cauzele reale ale de­ficienţelor? Considerăm că mă­surile adevărate, radicale, care să determine un salt calitativ în aceste domenii, abia urmează să fie luate. ŞT. NEKANICKI VALORIFICAREA SUPERIOA­RA A MATERIILOR PRIME ŞI A ENERGIEI La Ţesătoria de mătase din Tîrgu-Mureş se urmăreşte per­manent şi constant valorificarea superioară a materiilor prime şi a energiei electrice, pentru spori­rea calităţii produselor şi creş­terea eficienţei economice. Apli­­când cu consecvenţă inovaţia tehnică, în primul semestru al anului consumul de materiale a fost redus cu 6 grame pe me­tru pătrat de ţesătură, iar cei de energie electrică cu 0,7628 MWh, fapt ce a determinat scă­derea sub limita prevăzută a cheltuielilor la 1.000 lei produc­te marfă. Gurghiul, rîu cunoscut pentru apa lui cristalină, curată, a în­ceput să fie şi el poluat, fapt ce ne obligă să tragem, pînă încă nu-i prea tîrziu, un semnal de alarmă. Pe lîngă faptul că Gurghiul este considerat, pe drept, un rîu etalon de calitate în judeţ, apa lui are diverse u­­tilităţi care, într-adevăr, recla­mă această calitate, mai ales a­­tunci cînd avem în vedere că ea stă la baza fabricării vesti­tei şi căutatei beri de Reghin. Dezvoltar­ea economică a zonei a dus la apariţia unor obiective care, încă din faza de proiectare, au fost concepute fără evacu­ări de ape uzate în Gurghiu. Cu timpul, însă, câteva din aceste obiective economice au devenit sursă de poluare a apei, cauza principală constituind-o, în cea mai mare parte, neglijenţa. Printre sursele cele mai puter­nice de poluare se situează fer­mele de păsări numerele 8, 9 şi 11, ale întreprinderii „Avico­la“ Ungheni, care evacuează, periodic, apele uzate, rezultate din: spălarea halelor de fabri­caţie, în canale şi pîraie ce duc spre albia Gurghiului. Cu toate că rezolvarea imedia­tă a problemei nu pare prea complicată, apele uzate putînd fi uşor vidanjate sau transpor­tate, prin conducte de irigaţie, pe terenurile agricole din zonă, gurile de refulare ale pompelor aşteaptă şi azi, parcă amenin­ţătoare, să polueze din nou râul. Utilizarea acestor ape uzate pentru fertilizarea terenurilor a­­gricole este obligatorie şi pen­tru amănuntul că, pe cît de fo­lositor este pentru plante fosfo­rul existent în aceste deversări, pe atît de distrugător este el pentru calitatea apelor. Polua­rea rîului Gurghiu, produsă de fermele de păsări, trebuie să dea serios de gîndit conducerii în­treprinderii „Avicola“ Ungheni și datorită faptului că apele u­­zate, rezultate din procesul de igienizare la fermele 9 şi 11, pot infecta sursa de apă a fer­mei 8, aparţinînd aceleiaşi în­treprinderi. O altă sursă de poluare a rîu­lui o constituie ferma de vaci Ideciu, a IAS Reghin. Deşi este dotată cu o platformă de sto­care şi separare a dejecţiilor, nu întotdeauna aici se dă im­portanţa cuvenită curăţirii ei, lăsând dejecţiile să se scurgă în canalele de desecare din a­­propiere. Cu toate că în primă­vara acestui an unitatea a ob­turat comunicaţia între canale­le de desecare şi apa Gurghiu­lui, curăţirea lor, de partea so­lidă nu este suficientă pentru prevenirea poluării — şi­­ nu constituie o soluţie —, deoarece, se ştie, canalele amintite au des­tinaţia şi rostul de a asigura e­­vacuarea excesului de umidita­te a terenurilor agricole din zo­nă. „Canalul plutelor“, o deri­vaţie a rîului Gurghiu, care străbate zona industrială a ora­şului Reghin, este şi el poluat deseori cu produse petroliere, cu gunoaie aruncate pe mal, cu ape uzate, neepurate, provenite de la IFET, IPL şi IM „Repu­blica“ Reghin. Deşi, să recunoaştem, nu este gravă, poluarea rîului Gurghiu obligă, totuşi­ toate unităţile în cauză să ia măsurile necesare pentru ca apa lui să rămînă cu­rată, aşa cum o ştim dintotdea­­una! / ing. PAUL MUCENIC director al OP­Ului pentru gospodărirea apelor Mureş STOP POLUĂRII! AZI — RÎUL GURGHIU Pledoarie pentru un etalon al calităţii Prăşitul porumbului, recoltarea şi depozitarea furajelor (Urmare din pag. 1) SE IMPUN MASURI ENERGICE PENTRU GRĂBIREA PRAŞITULUI Despre felul cum se preocupă mecanizatorii şi cooperatorii din CUASC Sighişoara, de executa­rea lucrărilor de întreţinere s-a mai scris şi în coloanele ziaru­lui nostru din 29 mai a.c. Re­venind pe aceleaşi meleaguri, discutăm cu Virgil Dudea, ingi­nerul şef al consiliului agroin­dustrial. El era satisfăcut de fru­museţea culturilor văzute la in­structajul organizat de Trustul SMA la Iernut, privind pregăti­rile pentru seceriş, dar a fost reţinut în a se exprima asupra rămînerilor în urmă la prăşit în tot CUASC-ul Sighişoara. Deşi în această zonă a judeţului nostru porumbul şi sfecla de zahăr o­­cupă suprafeţe mai restrînse, praşila se desfăşoară slab. La CAP Nadeş, Daia, Archita, Sas­­chiz şi în alte părţi realizările la zi la prăşitul porumbului sunt de sub 20 la sută. In această situaţie se cer măsuri urgente. S-a făcut ceva mai mult de către mecanizatori prin combaterea buruienilor pe cale chimică. OPERATIVITATE MAI MARE LA COSIT ŞI LA TRANSPOR­TUL FURAJELOR In toi se află şi cositul, usca­rea şi depozitarea furajelor, în consiliile agroindustriale Band, Iernut, Sîngeorgiu de Pădure, Sărmaşu, Rîciu şi Tîrgu-Mureş s-a trecut şi la coasa a II-a la trifoi. Din cele 8.227 de hectare cultivate cu această leguminoasă, cositul doi a fost efectuat pe 515 hectare. Neajunsul este că în unele CAP, printre care şi Nadeş, s-a întîrziat mult şi transportul căpiţelor de trifoi încă de la coasa întîi. Eforturi mari­­se cer pentru impulsionarea cositului fîneţelor naturale care ocupă o suprafaţă de peste 41­ 000 de hectare. Au fost recoltate abia 24.500 de hec­tare, în proporţie de 60 la sută. Dacă în CUASC Tîrgu-Mureş, Zau de Cîmpie, Dumbrăvioara, Mier­curea Niraj, cositul finului se apropie de sfîrşit, în unităţile din consiliile agroindustriale din Reghin, dar mai ales Sighişoara, lucrarea este abia la început. Să exemplificăm: La CAP Sighişoa­ra din 705 hectare ocupate cu fîneţe naturale, Saschiz 891 ha, Archita 960 ha, Apold 712 ha. Criş 570 ha, cositul abia a fost efectuat pe suprafeţe cuprinse între 70 de hectare şi 150 de hectare, ceea ce este foarte puţin. Pentru că acum este momen­tul recoltării şi depozitării a cît mai mult fîn în sire şi fînare, se impune grăbirea coasei, dar şi a transportului operativ al fînurilor de pe cîmp. Efectuînd la timp cositul, unităţile agrico­le îşi asigură posibilitatea obţi­nerii unei producţii bune, de ca­litate a etavei din august şi septembrie. Transportarea furajelor la CAP Mureşeni, ferma­ Cristeşti Foto: IOSIF TRIF Controlul oamenilor muncii în acţiune * (Urmare din pag. 11 din partea celor răspunzători o mai mare preocupare în vede­rea asigurării unei bune aprovi­zionări a populaţiei. Cu atît mai mult cu cît o si­tuaţie similară a fost întîlnită şi la un alt magazin alimentar din cartier, magazinul nr. 77. Echipa de control amintită a trecut şi pragul magazinului nr. 8, aparţinător de ICSMA. Demnă de evidenţiat a fost numai cu­răţenia din magazin, dar lipsu­rile de mărfuri alcătuiesc o lis­tă prea mare, ceea ce dovedeşte o slabă organizare. Şi dacă spu­nem slabă organizare, nu o fa­cem întîmplător, mai ales că si­tuaţii de acest gen sunt prea multe şi în diverse unităţi. Iată, echipa de control al oamenilor muncii alcătuită din tovarăşii Vasile Suciu şi Teodor Mureşan, a intrat în magazinul nr. 11, al „Agrocoop“ Tîrgu-Mureş. S-a urmărit, în principal, cum se respectă cerinţele de calitate ale produselor expuse. La merele „Golden“, de exemplu, etichetele arătau calitatea „Extra“ dar marfa era mult depreciată. S-a motivat că aşa au fost primite de la furnizor. Atunci cum au apărut etichete în neconcordan­­ţă cu cerinţele de calitate? Iată o întrebare care ţine tot de or­ganizare ... Mai mult,, din uni­tate lipseau de multişor produse de sezon, de primă cerinţă: mor­cov, pătrunjel, ţelină. La gemu­rile expediate de Fabrica de conserve din Rîmnicu Vîlcea, lipseau etichetele, neexistînd­ ast­fel nici cea mai mică posibili­tate de control al termenului lor de garanţie, al datei fabri­caţiei şi preţului! La toate aces­tea să adăugăm că magazinul „funcţiona“ la data controlului fără autorizaţie, deci legea era încălcată flagrant, dar... La braseria „Someşul“, apar­ţinătoare de ICSAP, o altă echi­pă de control constată, întra­­devăr, că este bine păstrată cu­rățenia, în unitate, că personalul poartă ecuson, dar ce trece la deficiențe? In primul rînd că unitatea nu dispune de un a­­gregat frigorific... Atunci, cît de bine sînt păstrate prepara­tele oferite consumului? Mai ales că, din verificările echipei a re­zultat că, printre preparatele a­­duse de la Laboratorul ICSAP- ului figura şi cîrnaţul, dar el conţinea circa 70 la sută gră­sime, lucru neadmis chiar de reţetari Cum oare poate fi el păstrat în condiţii igienice şi în deplină siguranţă? Cît despre respectarea reţetarului, organele în drept ar trebui să-şi spună cu fermitate cuvîntul... Tot la această braserie, plafonul este spart, deteriorat, ambalajele nu fuseseră ridicate de multă vre­me, vesela întrebuinţată nu are loc unde să poată fi colectată în vederea spălării... Să fie cele arătate mai sus doar simple cazuri izolate? Nu, din moment ce lipsuri asemănă­toare au fost sesizate şi de alte echipe şi în alte unităţi! Ce am mai reţinut din alte procese verbale? • La Grădiniţa nr. 15 nu este femeie de serviciu, per­sonalul de aici solicită chiar sprijinul organelor de miliţie, deoarece unii, după ce ingurgi­tează apreciabile cantităţi de bă­utură, aruncă sticlele în curtea grădiniţei. • La dispensarul me­dical al C.I.Ch­. „Azomureş“ din Tîrgu-Mureş, sterilizatorul nu funcţionează, la fel şi instalaţia de oxigen de la reanimare; la punctul alimentar al aceleiaşi u­­nităţi, apa curge prin acoperiş. • La magazinul de pîine nr. 29 din Tîrgu-Mureş, personalul muncitor nu avea fişele medi­cale completate la zi nici în a­­nul acesta, nici anul trecut!!! Pe acolo n-o fi trecut nimeni în control de la Sanepid? • O echi­pă de control al oamenilor mun­cii, condusă de Nicolae Hurubă, de la Depoul CFR Tîrgu-Mureş, trebuia să facă un control la restaurantul „Litoral“ Dar, pe un ton arogant, şeful unităţii — Sipoş Arcad­ie — a refuzat, pur şi simplu, accesul echipei în unitate... * STEAUA ROȘIE PAGIN.V V

Next