Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)

C, alte popoare și țeri facu în aștțezăminte de patrice și manufacture. Dar lucrulu de căpeteniă alu gazetei va fi: a deștepta sim­­țin și a ațița gustulu popiorului romanu pentru arte și măiestrie, a trage luarea amininte assupra aceloru ramure de industri­i assupra aceloru meserie, cu care aru pote și aru trebui a se oc­upa și dănsuiu spre îmbunătățirea stării sele materiali și morali.­­Pil. Din sfera commerciului se va arrăta influința cea făcătoare de bine, ce commerciulu are assupra culturei și fericiri cunure se va însemna cursulu acestui canale mare, pe care curge și se prefiră bogăția lumii, și se voru face cunoscute împre­giurările care favoreză pe unele popore a trage la sine mai multu din acea bogăție a lumii. Desvoltăndu deosebitele drumuri mijloce care înainteză, și eporescu commertiulu, se va da curațiu poporului romăpu, ca să îmbrățișeze și elu atele rașure de p commeritu care li suntu la îndemănă, și să se întindă și dulealu la acele de măruu din care aru pote trage sluvu Din eleva literatu aturei se voru publica „u care esti din înru, cu recensiuni scurte deespre paf­e loru intrinse ', și despre stilulu și limba care suntu scrise. Se va a­răta căteodată lipea și trebuința aceloru cărți, ce opiniunea publică și neaistărata trebuin­ță le cere, că să se lucre și să se dee la lumină pentru învățătura și folosulu poporului romănu. Se vor publica din căndu în căndu poesie fugitive ușiore, cu luare amininte la artea, spiritulu, gustulu și simțimentulu cu care suntu lu­crate. Pentru mucăiate se voru publica miecele, curiose, și ori ce alte scripte interesanți, din cămpulu celu întinsu alt literaturei, și proporțiunate spațiului din coloanele gazetei. uni După tendința ce 'și a propusu telegrafulu romanu, și după materia ce are de scopu a împărtăși, este înve­deratu, că însărcinarea ce amu luatu asupreăne este foarte grea, și responsabilitatea cătră cititori forte mare. De­și îndrăsnimu a promite, că ne vomu întrebuința toate poterile spre a merita încrederea ce ni se va da; de­și sperămu că publiculu cititoriu ve ave indulgință cu o gazetă tineră, care are a se lupta cu multe neajjunsuri mai vârtosu la începutulu seu, cu tote aceste mărtur­­imu, că conștiința nostră aru remăne îngreuiată; cănd gazeta acesta n'aru poate ajjunge la scopulu și destinațiunea se a­­flie însă că o assemene întreprindere numai cu puteri unite a­le mai multoru conlucrători se pote adduce și a se susține în star de a correspunde dorinței și așteptării publice, noi din inimă chiămămu ajjutoriulu intelliginței romăne civile, militare și bise­ricescă, și o rugăm caă să ne sprigine din tote poterile într'acestă carieră, ce o începemu pentru învățătura și folosulu popo­­rului romănu. Dela zelulu și căldura tuturoru așteptămu cu bucuriă să primimu pe contenitu din tote părțile articuli de correc­ependințe potriviți cu materia și tendința gazetei, și ammesurați intereseloru poporului pentru care se publică acestă foră periodic Telegrafulu romanu va eși regulatu de doe ori pe septemănă Mercurea și Sămbăta, totudeuna căte o coală, da formatulu acestei provocațiuni, și tipăritu cu slovele ce se vedu aci.­­ Prețiulu lui este pentru Sibiiu pe unu anu întregu 7. flo­rini m. c. ear pe o jumătate de anu 3. o­. 30. cr., pentru celelalte părți a­le Transilvaniei și pentru proviniiele din Monarhiă pa unu anu întregu 8. fl­ jom.­ ear pe o jumătate de anu 4. fl.­­ Pentru țeri străine este prețiusu pe unu anu întregu 12. fl. ear pe o jumătate de anu 6. fl. m. c. - Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura Telegrafului romanu în Tipografi diecesană, pe aufară la tote poștele cesaro-regești. - Fără bani plătiți înainte nu se primește prenumerațiune, nici se poate tri­mite gazeta.­­ Addresele să fie scrise bine și să cu­prindă curatu pumele, caracterul mi loculu lăcuinței fiecărui Domnu pre­­numerante. Acei DD. prenumeranți carii nu lăcuiescu unde se afără poștă, să însemneze pe lângă loculu lăcuinței cea mai a­proape stațiune de poștă, de unde au a­ și primi gazeta în zilele sosirii ei accolo.­­ Atătu addresele DD. prenumeranți cătu și 5 pii să se trimită la Espeditura Telegrafului romanu celu multu pănă la 29. Decemvrie, calendariulu vechiu, pentru ca să se și căte esemplarie cuptu să se tipărescă și să se trimită. - Cei ce voru întărzia pre multu cu prenumerațiunea, au de a'și adecr soru singuri vina, decă nu vor potea căpăta pu­nerii compleți dela începutu. -Telegrafulu romanu primește și inserate, științeli și publicățiuni de negoțu, bânzări ș c. l. plătinduse șirulu tipăritu cu slove mici căte 4.- creițari m. c.­­ nori n cu Redactura seu cu Espeditura Telegrafului romanu, ne rogămu să fie francate pe poștă. Doură prețiunu de prenumerațiune ce s'a pusu Telegrafului romanu, amu dori din totă inima ca să fim­ în stare a pote da foiei acesteia o întindere și o desvoltare care să correspundă dorinței și așteptării publicului cititoru. Spre nenoro­­ti­re trebue să spunemu, că tocmai accum la începutu nu ne afflăm în posițiunea acea fericită de a dispune de mijloacele și înles­nile de care se bucură așpezămintele altora fazete străine. Făptuirea caldei noastre dorințe, care este și a publicului cititor afijrnă dela bunavoință și interesulu cu care se va primi acestă foiă, și dela călduroasa spriginire ce i se va da prin îmmulțir numerului prenumeranțiloru. Deacă îmbrățișiarea acestei întreprinderi a noastre va fi așia de favorabile, precum ne place a epi­ra, îndrăesnicu a încredința pe publicu, că ne vomu grăbi seu a publica Telegrafulu mai de multe ori pe septemănă, seu daunu formatu mai mare, ori, cea ce aru fi mai raționabile, a­ lu însoți pe toată septemăna de o foiă curata literariă. Dela unu timpu încoaci s'au îmmulțitu glasurile acelora carii ceru, ca să se rupă odată tote pedecele, și gazeta sănă să se tipărescă cu litere, și să eie la lumină îmbrăcată în veștmintele sele proprie, dar nu străine. Precătu dămu drep­tate aceloru cereri care se audu dintr'o parte și alta; precătu ne bucurămu de norocitele începuturi ce s'au și făcutu în privi acesta, pre atătu mărturisimu, că nimine n'aru pote dori mai cu căldură decătu noi a publica Telegrafulu romanu întregu­ litere. Cu tote aceste not credemu, că trebue deocamdată să așteptămu ca să cunoștemu pe publiculu nostru cititoriu, și să ne credințămu despre opiniunea ce majoritatea cititoriloru își va forma în privința acesta de mare importanță. Pănă attunci vomniu începe a scrie și a tipări foaia nostră pentru publiculu romănu care știe a citi numai cu slove, și ne reservămu detoria de'a pregăti drumulu cu încetulu, ca căndu va cere trebuința, să se poată publica Telegrafulu romanu întregu cu litere. În sunr șitu pe adresămu cătră cele trei milioane de suflete, care facu poporulu romanu din Monarhiă, și cătră filoromănii din ori ce parte, și le recomăndămu acestă întreprindere a noastră. Dela zelulu și căldura cu care intelligința romă DD. Ouficiali civili și militari, DD. Protopopi și Preoți, DD. Profesori și Învățători de școle, DD. Neguțători și meseri și într'unu cuvăntu totu publiculu romănu și filoromănu cititoriu voru îmbrățișia această gazetă, va attărna sortea și viața și toate îmbunătățirile ce va pote primi în viitoriu. După lipea și trebuința ce se esiște de assemene organe ale publicității pent­­ru unu poporu atătu de numerosu precum suntu Romănii, și după tendința ce are această foaiă de a'i representa interesele și a'i răta trebuințele lui, ne hrănimu cu dulcea speranță, că toți Rumănii și filoromănii cititori se voru întrece a ajjuta și a sprim­i acestă întreprindere a noastră atăta cu conlucrarea cătu și cu prenumerațiunea. Numai în chipulu acesta Telegrafulu­­­manu va pote prospera și a se desvolta, și va fi în stare de a'și împlini misiunea contribuindu la edificiulu culturei și fertil poporului romănu, spre onoarea și întărirea măritei­­ și știnda și înf­orirea cuutemui 8. L­ ri matr. Editura și tipariulu Tipografiei diecesanie și dimitte. f ri ununi ei, elhfi respunzătoriu: Aarom fl torian. 1­853

Next