Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-09-16 / nr. 74
BEB ese de doă ori pe septemănă: Joia și Dumineca. Prenumerațiunea se face în Sibiiu an espeditura Telegraful voiei; ne asfară la c. r. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, fadresate către sepeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an 7. fl. B.a. care o jumătate de an 3. ea. 50. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei și pentru provin ROMA ANULUH. 10 Septemvrie. 1802. aitepe 74. ciele din Monarhiă de sn an 8.cl.. carne o jumătate de anu 4. fl. s.a. Pentru prunc. și țeri străine pe an 12. f. pe 7 an. ca. v. a. luămiii. Inseratele ce plătescu pentru întâiea oară cu 7. cr. șirul pentru a doua oară cu 6% cr. mi pentru a treia repetire cu 37% cr. s.a. Opiniunea publicului despre espozițiunea romănească din Brașovu. (Încheere.) Încătu pentru modelele de monumente economice așezate în sala Nro. și de alte instru 1, apoi la privirea acelora se lupta în pepturu romănului bucuria cu întristarea, bucuria pentru aceea ce vedea, eară întristarea pentru căte na fostu romănului ertatu a învăța în trecutu. Din toate acestea încheemu, cumu că romănu a trasu din espusețiune unu învederatu căștigu moralu. Să vedemu acumu, care poate fi încă și căștigulu materialu, pe care ce e dreptu, cei mai mulți oameni îlu caută mai nainte de toate. Căștigulu materialu, care a resultatu din esposițiune se luă astădată numai la alu doilea locu și numai ca pe întâmplate, pentru că din capulu locului nu și-a propusu nimini a în casa din esposițiune nu sciu ce capitaluri colosale, ci scopulu principalu fusese acelu dedusu mai susu adică cel moralu, carele precumu văzurămu, sa și ajunsu pe deplinu. Cu toate acestea nu e nici o îndoeală, cumu că unu folosu materialu încă se arată, eară același este de două feliuri. Unulu este relative unicu, adică acela ce va resulta din vânzarea obiecteloru dăruite pentru fondulu Asociațiunii, care însă suntu mai puține de cătu se crezuse mai nainte de regulata improtocolare a tuturoru obiecteloru; altulu însă foarte mare consistă în acea semință mănoasă ce se aruncă între poporu, în acelu stremuru (boldu, sușului) mapele cedeze industriei naționale, în acea rivalitate ce nu e îndoeală cumu că mai curându ori mai tărziu pă strebate p'între poporu, pentru că ce meargă intrecânduse elu cu sine și însuși întru descoperirea și cultivarea tuturoru, arte, meserii și ramuri ale economiei, cu ajutoriulu cărora să'și poată îmbunătăți modulu viețuirii și asigura viitoriulu familiiloru. Oare vinurile cele minunate venite din celariile mitropolitane dela Blașiu, din ale D-loru Alesandru Gavra de la Aradu, Acsente Severu de la Alba- Iulia, cumu și din alta parte, de la Cricara, care toate potu sta la concurință sigură cu renumitele vinuri de la Reni, se nu stă în stare de a da îndemnu puteresu tuturoru proprietariloru de vii, pentru ca pe viitoriu se șiie cultive după unu metodu oarecare raționalu și asigurătoriu de unu căștigu neasemănatu mai bunu de cătu îlu avuseră pănă acumu? Oare soiurile de grău trămise de Nicolae Molnaru de la Clujiu și de paroculu proprietariulu Popoviciu de la Uzon ș. a. se nu înduplece pe cei mai mulți agricultori înțelepți a-și schimba seminția grăneloru pe care le au din strămoși, însă cu totulu degenerate, merunte în grăunțe, puține în spicu, mici în paiu? Eară strălucita probă dată de D. Protopopu Ioane Petricu, de D. Molnaru junele și de alți mai mulți, cumu că cultura de mătase nu te 'nainta foarte bine în patria noastră, se nu impintene pe toți căți voru fi avăndu căte o bucățică de grădină, ca îndată din viitoarea primăveră se și înceapă a sădi la fragari, pentru ca în doi trei ani se stă în stare a scoate din frunzele loru 50 -60 -1000 punți metase seau celu puținu gogoși de metase, din alu căroru venitu ce'mi întimpine o parte însemnătoare a speseloru casei sale? Eară aceia carii venindu la Brașovu au văzutu cumu dealurile cele pădurețe și zăpezișe suntu prefăcute de multu în grădini de poame, din alu căroru venitu se ținu peste una su- 73 familii, ce nu vrea a propaga în ținuturile loru cu totă puterea cuvăntului cultivarea grădineloru și a pometului? Altu folosu materialu ce se mai trage din esposițiune , și acela, că oamenii neadăpați în cclințe mai nalte, carii în cele zece luni trecute nici de cumuni putea pricepe, de ve ct ce înscrie dânșii ca membrii mi să plătescă pe fiecare anu căte 5 fl. la fondulu unei societăți despre care-și închipuia că este numai pentru cărturarii cei mari și pentru șehiițele loru cele înțelese totu numai de ei, acumu văzându că îngrijirea Asociațiunii este tocma pe atătu de mare pentru pavitarea binelui loru materialu, pe cătu este și pentru cultivarea seiințeloru înalte și a arteloru, au și începutu a se convinge, cumcă ei nu mai potu remăne aa o parte, dacă nu voru ce fiă arătați cu degetulu, dinb interesulu propriu mi onoarea pi constrânge, ba "ce concurgă și ei ne fiăcare anu cu bagatela de 5 an. aa fondulu asociațiunii. Lucru prea cirescu acesta. Ori ne poporu așteaptă resultate practice și pipăite dela conducătorii sei. Mulțimea ce convinge odată din cele aszire mi de zece ori din cele văzute. Verba movent, ehemila zgahunt. Grau ist die Agahis, grau die Tneoghie. Sciți că mai mulți însă au râsu de noi, pentru ce ce le cereau la esposițiune pănă mi grăne, păpușioiu, fasole, mazăre, linte șci. Unii ca aceia nu avură nici o idee de aceea ce se zice reformă în agricultură și grădinărie. Încă o singură esposițiune de producte de ale agriculturei, care astădată fu prea puținu representată, și cei carii au râsu estimați de „noi, voru cunoasce atunci, că ei numai invățăcei. De apă esista în secululi postru crii anticiloru romani, ereziți și de ei dela Samniți, apoi sciu că aceia ne aru învăța pe toți ce înseamnă a cultiva pământulu și a ținea coarnele aratrului și ne ar face să sacrificămu cu totulu alte sume în favoarea agriculturei și a montanisticei, eară nu numai cinci fiorinași de hărtiă subțirică mai ca și cea de sugare. Într'aceea noi punemu temeiu mare pe judecata cea sănătoasă a poporului, carele suntemu încredințați, că în cursu de cățiva ani va recunoasce scopulu curatu și voința conducătoriloru sei de a lucra și osteni numai pentru prosperitatea și fericirez lui. Cu atăta ne încheemu raportulu nostru alu doilea privitoriu la esposețiunea naționale, cară în dejudecări și mai amenunte ale obiecteloru nu ne lăsămu, din causă că nici acuma nu voimu a preveni pe censorii ocupați cu acestea lucrări. (Gazeta Transilvaniei.) Sibiiu 15 Sep. Despre starea cestiunei Ardealului scrie „Ung Racht” că apă fi auzitu dintr'o competentă parte ore căteva detaiuri. Cancelariulu cancelariei aulice transilvane Contele Nadajdi ține străniu de programul său. Pe baza nouei organisațiuni comitatense se voru ținea congregațiunele Comitatense și în aceste se va lucra pentru un favoritoriu resultatu de alegere pentru o dietă, ce ne stă înainte. De ce atinge de modul alegerii, cu privire la înpregiurarea, că institutulu regaliștiloru nu mai apare a măsuratu timpului, și că vechia ordine de alegere încă este neesecut averă, se va lucra alta nouă, la care se va ținea în vedere o numai cu putință asemenea representațiune a celoru trei domnitoare naționalități: a celei maghiare, sase, miromăne, deși și aci nu va fi a se pondera străinu deacă cu un votu mai multu va cădea unei sau alteia din aceste naționalități. Noulu modu electivu se va ochrva. Precătu se lucră de seriosu la aceasta, pre atăta stă și aceea vărtosu că dieta Ardealului nu ce va conchiema în anul acesta., „Sieb. Vol.” aduce știrea din Cluju, că cu ocasiunea alergării cailoru acolo, sau adunatu Comiții și juzii regești supremi, carii au eșitu din posturi, la Com. Ioan Betlencu în agricultură suntu mcă