Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-09-12 / nr. 84
Sabini, Joi 12 1803 tris provinciele din Monarchia pe lnti an 18 fl. ora pe o jumătate de anu 4. fl. v. a. V Pentru princ. silieri străine pe anu 1211.pe ■/, anu 6 fl. v. a. ‘ Inseratele se platescu pentru jiritera ora cu 7. er. sirilu cu litere 8 . mici, pentru doua ora cu 51/. cr. s / pentru a trei’a repetire cu 3V, cr. v. Tclcjrrafulu ése de doua ori pe septemana: ratiunea joi’a si Duminec’a. — Prenumese face in Sabitu la espeditura foiei; pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a, prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusu premumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. car’ pe o jumatate de anu 3.1. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen tru 84. AXULU XI. Dieta transilvana, Siedinti’a XXX, tinuta Vineri in 6/18 Septembre 1863. Protocolului după decisiunea de eri se citesce in limb’a magiara. I. Balomiri reflecta, ca nu e decisiune dietala a se tipări actele. Pope’a, ca G. Schmidt inca apărtinită terminului limbi e tierei.“ Cu acestea protocolulu e verificatu. Obert propune a se priimi amendementele in totu cuprinsulu loru la protocolu. Witt stock. E destulu cu stenografiile, ear sa se tiparesca sî imparta catu mai curendu. Se priimesee. Russu proiecteza, ca pentru pastrarea tempului enunciatiunile, citirile ele, sa se fac,» totdeun’a numai intr’o limba, sî anume intr’aceea , in carea s’a cititu protocolulu. — Nu se priimesee, ci remâne usuru de pân’ acum. Secretarulu aulicu Pecker ca membru nou venitu depune apromissiunea. Budacker si consolii (Franc, de TrausChenfels, Schnell, Wittstock, Klein, Frid, Schneider, Brecht, Nagelschmidt, Roth, Obert si Muresianu) dau o interpellatiune in scrisu, ca după ce prin diplom’a din 20 Oct. 1860. § 3. tóte obiectele nereservate senatului imperialu cadu nu competinti’a dieteloru singurite, sî dupa ce diet’a are dreptulu de a controla fondurile tierei Sî prin art. 11. din 1791., lnaltulu Guberniu regescu sa binevoiésca a respunde : 1) ca are de cugetu a substeme dietei presente darea de semn despre starea, mărimea sî intrebuinttarea fondului generalu formatu din adausele la contributiune, precumu sî a celoralalte fonduri, fundatiuni sî institute provinciale ? 2) Ca cere va preliminariulu bugetului provincialu inca nainte de ’ncheiarea anului administrativu ? 3) Ca luat’a mesuri, cu fondurile, ce s’aru afla inca la dregătorii neresponsabile dietei transsilvane, sa se dea in administratiunea competinte ? si déca nu, din ce cause n’a luatu ? — Pressedintele promite a așterne interpellatiunea Guberniulu provincialu sî a reporta la tempulu seu. La ordinea dîrei e continuarea desbaterei speciale asupr’a propositiunei N regesei. Se citesce - 4 din propositiunea regimului sî se priimesee cu modificatiunea, ca ’n locu de „limbile îndatinate in tiera“ se pune: „limbile tierei.“ Se citesce § 5. din propositiunea regimului. Franc. de Traust henfel S propune, a se face la adausulu , ca partidele, cându au advocați, priiméseu respunsurile in limb’a competintelui oficiu sau musa nicipiu. Propunerea e sprijinita. (Esc. Sea Gubernatorulu, Conte de Grenneville, apare in logia. Schnell aduce unu amendementu, cu respunsurile sa se dea partideloru totdeun’a in limb’a jurisdictiunei, a municipiului séu a comunei , caci, dîde prin §ulu acest’a se ’ngreuiéza procedur’a forte multu. Aduce esemple concrete, cum de multu aru patimi d. e. unu Românu séu Secuiu, cându nu s’aru priimi amendementulu lui.— Propunerea e sprijinita. C. Schmidt aru consimți cu Schnell, déca n’aru fi devenitu propunerea lui cu nepotintia prin priimirea. 3. Puscariu. Trauschenfels va sa faca legi pentru amploiați, Schnell pentru municipiu. Schnell a fostu acel’a, care si-a ’nceputu cuventulu provocându-se la aboru si electru, care aduna sa leaga omeni, corporatiuni, natiuni, fieri etc. intre sine, deci sa nu tragemu ziduri chinesesci intre noi; sa fiu ne tiermurimu in certrele strimte si anguste , ci sa priimimun unu după propositiunea regimului, care e cu privire la poporu. Bologaa asemenea pentru proiectulu regimului, care e o conseciintia naturala din §—ii priimiti deja de dieta sî multiumesce dorinttele tuturora, proclmandu egalitatea limbiloru. Lui Transchienfels respunde, ca advocatii suntu partide, si ce s’a decretatu pentru partide, trebuie sa aiba valore si ’n privinti’a advocatiloru. Lui Schnell reflecta, ca nu prin propunerea regimului, ei prin a lui insusi s’arii ingreuiu partideloru cursulu processeloru, dându-li-se resolutiuni, care ele ’n cele mi multe cazuri nu le-aru ințelege. Mag’a dîce, ca Transolienfels sî Schnell făcu cu propunerile loru ce dîce proverbiulu latinu : Qui perdidit numerum, incipiat iterum ! (Cine a perdutu humerulii, incepa din capul) Caci proiectele in sensulu acest’a nu s’au priimitu nici in sredinti’a premergatóre, pentru ce se mai aducu dar si astadi ! Parimesce propunerea regimului si cere ’ncheiarea desbaterei. C. Schmidt consimte cu propunerea lui Schnell , carea e basata pe aceleași principii, ce le-a desfassuratu den— sulu la desbaterea-lui 3. Bas’a adica e municipiulu, prin urmare si limb’a estraduriloru trebuie sa fia a municipiului ; dreptului partideloru se face destulu, priimindu-li-se rugamintile in limbile loru. Dar temendu-se, ca propunerea lui Schnell va ramane in minoritate, partinesce propunerea lui Trausclienfels, carea midilocesce intre a regimului si a lui Schnell Deci e pentru Schnell si eventualminte pentru Trausclienfels. Brann de Lemény. § 5 e numai fruptului-uflii 2; deci déea s’a priimitu acel’a, sa se priimiésca si acest’a. Se mira de proiectele lui Trauschenfels si Schnell, care lovescu dea dreptulu in îndreptățirea egala a celoru trei limbi. Espune unu esemplu concreții din Viena. Cându adica in Brasiovu d. e., la unu municipiu sasescu s’aru da o rogare in limb a germana din partea unui Sasu , atunci procudtur’a nu s’aru inge a, pentru ca limb’a partidei s’ a municipiului aru fi un’a. Cu totulu altmintrea s’aru are lucrulu, Cându partid’a aru fi româna, caci atunci, actualulu sî judecatorulu fiindu Sasi sî numai Iasi,caci la reorganisare s’au ingrijitu ca sa nu intre in oficiulu municipalu câ u se póte nici unu Românu, sî resolutîunile sî preste totu tóte esibitele s’aru da numai in limb’a germana, carea parlid’a n’o ’ntielege. Modulu, cum tradeza Transolienfels si Schnell despre amploiați sî poporu, i semena cu o casa, dela carea sapânulu face mai antâiu ușile sî ferestrile, apoi se apuca de zidu, in locu de a face mai antâiu zidulu sî a lasă in elu locurile cuvenite pentru încăperea usîloru sî a ferestriloru. — Reciprocitatea amintita de C. Schmidt:ca adica pe cându la Românii din Lasime li se resalva rogurile in limb a germana, pe atunci la Sașii ce aru veni pe teritoriu romanescu si s’aru resolve in limb’ai romanésca, si asia s’aru abi lucrulu) incartulu multiamesce, caci poporatiunile suntu forte amestecate mai pretutindeni, si asia proclamându-se un’a limba—limb’a majoritatii—— de limba oficiasa, — aru romane minorități forte însemnate, care inca nu potu fi jertfite majoritatii, fia aceea romanésca, fia ungurésca, fia sasesca. — La Fagarasiu in totu districtumu Sasi suntu numai in Siarcai’a sî ’nFagarasiu, cu tóte acestea oficiulu districtului le respecteza limba cu cea mai mare scrupulositate. — Mai moderata e propunerea lui Trauschenfels, dar inicî cu aceea nu se póte inustiumi, caci n’are inttelesu; déca advocatulu e Germanu, scrie germanesce; dar déca e Românu sî scrie romanesce, pentru ce sa nu i se si respunda romanesce ? In fine se mira, cum vorbitorii din centru, cari mai eri alalta eri se aratau atâta de entusiasmati pentru liberalitate, acumu se vedu asta angusti la inima. (Voci in stâng’a: Bravo! Sa traiasca !) Schnell. Candu impteratorele Cesaru intra cu ar