Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-12-03 / nr. 95
390 Tendinti’a Dlui Consiliaru de a visita scóíele in tractulu Ungurasiului, Clusiului de susu si Solnocului, este, dice, d. coresp., impedecata prin neprecicabilitatea drumului. — Dela Senatulu imperialii. Siedinti’a 12. (din 3 Decembre), dupa cum diseramu in numerulu trecutu, a fostu, credemu, cea mai momentósa in acesta sessiune , pentru ca, tradarinu-se despre pasagiulu 13 din adressa, privitoriu la starea de assediu din Galiti a, mai toti miniștrii vorbiră in contr’a acestui pasagiu , sî totuși elu se priimi cu majoritate eclatanta, — unu testimoniu préinvederatu, ca ministeriulu nu mai are încrederea deplina a majoritatii senatului imperialu. Incatu scimu noi, acest’a este celu d’antâiu votu mare de incredere, ce se da ministeriului presinte din partea representantiei imperiului. Giskraespune punctele, din care a manecatu comitetulu la conceptarea acestui pasagiu, si reprobeza procederia regimului, care a suspendatu prin putere militară legile dintr’o tiéra , fara de a ’ntreba si fara de a ave consimtiamentulu senatului imperialu. Ministrulu de politia Mecsery espune genes’a revolutîunei polone si motivele, din cari regimulu a fostu silitu, a introduce in Galitia starea de assedia. Revolutionarii poloni au emisu din Parisu la an. 1859 o proclamatiune pentru revoltarea Poloniloru, si in proclamatiunea acést’a sedice espresu, ca trebuie sa se restitue tóta Poloni a de mai nainte (va sadica si Galiti’a), ear intr’unu tracatu secretu alu revolutiunariloru din an. 1860 se pune totu acésta tinta. Si desi revolutiunea au avutu centrulu seu in Poloni’a rusésca, totusi s’au estinsu si asupr’a Galitiei, carea se ’mpartise in cercuri, se predase la comissari si comandanți anumiti. si preste totu se organisase cu o masinaria politico-revolutionara intrega, ba punea si radica contributiuni, facea proclamări la înarmarea generala s. a. De aceea regimulu , ca sa nu dea prada turburariloru acesta tiera, trebui sa strice acestu organismu si sa scape populatiunea de terorisarea revoltantiloru , si astfelu aduse starea de assediu , in carea insa, dupa cum ministrulu espune mai pe largu, regimulu n’a mersu mai departe, decâtu a fostu de neincungiurata lipsa. In fine cerca a demustra, ca regimulu n’a gresitu in contr’a <§>ului 13 din constitutiune, caci competinti’a senatului imp.® este legislativa, ear aducerea unei stari de assedia nu. In fine apoi arata, ca resultatele acestei stari au fostu multiamilare intr’atât’a, caci prin ele se asecura proprietatea si viéti’a locuitoriloru; si de aceea ea nici ca s’a continuatu deplinu, dar nici s’a suspendatu deplinu, ci s’au facutu numai modificările cunoscute. . (Bravo ! in centru.) ^ Br. Protobevera (din Austri’a de josu) espune ma antâiu motivele, celu silescu a vorbi in contra ministeriului, caci elu asia ’intelege a promissiunea depusa ; ca va fi ascultatoriu legiloru. (Bravo ! Bravo !) Pentru densulu constitutîunea este cea d’antâiu lege a satului. § 13 din constitutîune suna asia : Déca pe tempuiu, candu nu este adunatu senatulu imperialu , intr’unu obiectu alu cercului lui de activitate e de lipsa a se lua mesuri arginti, ministeriulu e indatoratu a e spune celui mai deaprópe senatu imp. motivele si resultatele mesuriloru luate. Pe bas’a acést’a acum ventutura oratorulu întrebarea : ca are este cu potintia, a se privi sî a se tracta astfelu de mesuri, prin cari activitatea constitutîonala intr’o parte a imperiului se modifica , prin cari tóte legile imperiale intr’unite (intre regimu sî senatulu imp.) sî sanctiunate se suspenda sî in loculu loru intra diregatoriele militarie cu potere dictatorico legislativa , este, dece, cu potintia, a se privi si a se tracta astfelu de mesuri numai ca nisce mesuri administrative ? Densulu dice, ca nu. Apoi demonstrandu mai pe largu, ca densulu nu afla nici o lege, pe carea sa se pota basa regimulu, si de aceea crede, ca regimulu era datoriu negresîtu a aduce la cunoscinti’a senatului imperialu mesurile ce le-a luatu in Galiti’a; dar deore ce acest’a n’a facut’o , de aceea densulu trebuie sa se declare pentru acestu pasu alu adresei, precum au apromisu imperatului credintia si legei ascultare. (Cuventulu este intreruptu adeseori de acclamatîuni sî de bravo-uri.) Grocholski (din Galiti’a) deplora, ca ’n caus’a acést’a tocmai ministrulu de politia (Mecsery) s’au aflata constrinsu a rectifică starea de assedia din Galiti’a, sî densulu cu durere si aduce aminte unu cuventu de acum 3 ani, ca Austri’a au incetatu a fi statu de politia sî s’a facutu unu statu alu dreptului. Câtu pentru ’ntrebarea, ca fost’au de lipsa luarea aceloru mesuri stricte in Galiti’a ? densulu trebuie sa daca, ca nu, s’ acest’a o demustra prin cifre. De 9 luni incóce au fostu trase înaintea tribunaloru militare 8594 persone , sî din 6707 persóne , asupr’a caror’a s’au terminatei processed pana la capetulu lui Augustu, jumetate s’au aflatu nevinovate. Din 24 cașuri pentru prodiziune 4 suntu pentru intardîarea atelarei, 10 contr’a unor băieți școlari dela 15 pan* la 19 an!. Si din acésta causa sî pentru acesti’a sa se fia proclamatu asupr’a tierei starea de assediu?! Apoi se provoca la contrastulu, in care s’au incurcatu regimulu, candu de 0 parte scrie Engliterei (not’a din 12 Febr. 1863), ca Austri’a in privinti’a Galitiei n’are a se teme nimicu, cat de alta parte proclama starea de assedia. Densulu nu néga, ca Polonii din Galiti’a n’aru fi sprijinitu reseal’a din Poloni’a, néga insa, ca pentru acést’a s’aru fi facutu storceri de bani, terorisori etc. Dealtmintrea Polonii galitiani cu atât’a mai vertosu au putulu sprijini revolutîunea fratîloru sei din Poloni’a russésca , caci regimulu austriacu, dupa cum se vede din notele ce le scrise câlva cabinetulu din Petropole, insusi au sprijinitu revolutîunea freprobandu adica modulu de gubernare alu Russiei Redi. In fine acum revolutîunea polona e sugrumata; de ce treaba mai este dar starea de assedia ? ! Densulu nu póte crede alt’a, decâtu, ori ca poterile, cari au impartîtu Poloni’a vechia (Russi’a, Austri’a sî Prussi’a) au facutu intre sine vreunu tractatu secretu de ajutorintia împrumutata, ori ca Austri’a umbla cu capulu frântu după favorea Russiei! Kuziemski (Rutenii din Galiti’adice in numele colegiloru sei, ca starea de assedia a fostu buna, ca Rutenii multiainescu lui Domnedieu pentru ca aceea i-a scutitu de terorisarile partidei revolutîonare , ca era bine de. se aducea de mai nainte, ca ’n fine Galiti’a nu va fi siniscita, pana candu nu se va ’mparti in dóue districte: unulu polonu si altulu rutenu. Dr. Berger (din Austri’a de josu) privesce lucrulu din punctu de vedere juridicu, nu póte aproba procederea regimului, ci lu acasa, ca au atacatu constitutîunea. Dr. Demel (din Silesi’a) aru dori, a se dice in adressa mai espresu , ca regimulu n’a corespunsului 13 din constitutiune. Waser (din Stiri’a) privesce starea de assedia din Galiti’a ca o ordinatiune octroita, pe candu aceea aru pote urmă numai pe bas’an-ului 13 alu constitutîunei. Szemelowski (din Galiti’a) protesteza contr’a assertului lui Kaziemski, cu candu parerea acelui deputatu aru fi parerea tuturoru Ruteniloru, caci cetatîle sî proprietarimea cea mare suntu de alta părere. Ministru Lasser e spune mai pe largii, ca ministeriulu nu crede nici decâtu a fi vatematu constitutiunca , ci e convinsu, ca a lucratu in spiritulu eii. Dr. Giskr ’a cu referințe , provocandu-se la argumintele inserate de Berger si Waser, documenteza mai departe, ca ministeriulu in privinti’a aducerei stârci de assedia in Galia ti’a este de părere gresita . „E reu, dîce oratorulu la finea samburósei sele cuventuri, ca representanti’a imperiului fatia cu barbatii, cari au creatu constitutîunea sî o au subscrisu cu numele loru , trebuie sa invoce s§-ii constitutîunei. E reu, dum, ca in adeveru esista unu conflictu, care s’aru poté incungiura. Insa nu va fi vin’a nóstra, ci a acelor’a, cari (acést’a e parerea mea subiectiva) au devis’a. Incetu, dar siguru indereptu !* (Bravo ! vivace.) Ministr. de statu Schmerling observa mai antâiu, ca nu ca s’a ablegatîlora singura, ci s’ in legătură cu cas’a magnatîloru sî cu regimulu, toti trei factorii acestei’a împreuna au dreptulu de a interpretă constitutiunea, sî nu se póte acusa nici un’a, caci n’o interpretéza in intielesulu celeialalte. Apoi demustra din esempiele mai multoru staturi , ca regimulu a fostu indreptutîtu a aduce la casulu de lipsa tocmai pentru aperarea constitutîunei acele mesuri escepturnale din Galitî’a. Sa nu se créda, ca regimulu la luarea estorfelu de mesuri cugeta numai la sine; elu cugeta la totulu si are curagiulu de a ’ncarca pe capulu seu tóta responsabilitatea. (Bravo ! in centru sî pe bancele Românioru transsilvani.) Ministru de justiția Hein respunde lui Giskra la unele pasage ele curentului lui. Dupa ce mai vorbesce Br. Pratochever’a sî Giskra , la votare aline’a 12 din proiectuu de adressa se priimesce după stilisarea comitetului cu mare majoritate.Contr’a numai banc’a ministriloru, Românii tranni, o parte a Ruteniloru, o parte a conlîloru sî prelitîloru sî câti-va amploiați. Siedinti’a 13. (din 5 Decembre), dupa ce se ’mparte proiectul de lege pentru drumulu feratu transsilvanu, sî dupa ce se citescu respunsurile mai multoru abregati boemi privitóre la neintrarea loru in senatulu imperialu , e sacrala pasagieloru 14 , 15, 16 , 17 sî 18 din proiectulu de adressa , pe scurtu desbateriloru finantale. Hermann (din Boemia) sî prof. Herbst, ambii opositîonali, vorbescu pentru aceste pasagie, va sa duca in contr’a administratîunei de acum finantîale ; fatia cu ei stau miniștrii Plener alu finantieloru sî Franck alu resboiului. In fine se priimescu tóte alineele acestea după propunerea co-