Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)

1864-12-03 / nr. 95

390 Tendinti’a Dlui Consiliaru de a visita scóíele in tractulu Ungurasiului, Clusiului de susu si Solnocului, este, dice, d. coresp., im­pedecata prin neprec­icabilitatea drumului. — Dela Senatulu imperialii. S­i­e­d­i­n­t­i’a 12. (din 3 Decembre), dupa cum diseramu in numerulu trecutu, a fostu, credemu, cea mai momentósa in acesta sessiune , pentru ca, trad­arin­u-se despre pasagiulu 13 din adressa, privitoriu la starea de assediu din Galiti­ a, mai toti miniștrii vorbiră in contr’a acestui pasagiu , sî totuși elu se priimi cu majoritate eclatanta, — unu testimoniu préinve­­deratu, ca ministeriulu nu mai are încrederea deplina a ma­­joritatii senatului imperialu. Incatu scimu noi, acest’a este celu d’antâiu votu mare de incredere, ce se da ministeriului pre­­sinte din partea representantiei imperiului. G­i­s­k­r­a­espune punctele, din care a manecatu comi­­tetulu la conceptarea acestui pasagiu, si reprobeza procederia regimului, care a suspendatu prin putere militară legile dintr’o tiéra , fara de a ’ntreba si fara de a ave consimtiamentulu senatului imperialu. Ministrulu de politia M­e­c­se­r­y espune genes’a revo­­lutîunei polone si motivele, din cari regimulu a fostu silitu, a introduce in Galiti­a starea de assedia. Revolutionarii poloni au emisu din Parisu la an. 1859 o proclamatiune pentru revoltarea Poloniloru, si in proclamatiunea acést’a se­dice espresu, ca tre­buie sa se restitue tóta Poloni­ a de mai nainte (va sa­dica si Galiti’a), ear intr’unu trac­atu secretu alu revolutiunariloru din an. 1860 se pune totu acésta tinta. Si de­si revolutiunea au avutu centrulu seu in Poloni’a rusésca, totusi s’au estinsu si asupr’a Galitiei, carea se ’mpartise in cercuri, se predase la comissari si comandanți anumiti. si preste totu se organisase cu o masinaria politico-revolutionara intrega, ba punea si radica con­­tributiuni, facea proclamări la înarmarea generala s. a. De aceea reg­imulu , ca sa nu dea prada turburariloru acesta tiera, tre­bui sa strice acestu organismu si sa scape populatiunea de te­­rorisarea revoltantiloru , si astfelu aduse starea de assediu , in carea insa, dupa cum ministrulu espune mai pe largu, re­gimulu n’a mersu mai departe, decâtu a fostu de neincungiu­­rata lipsa. In fine cerca a demustra, ca regimulu n’a gresitu in contr’a <§>­ului 13 din constitutiune, caci competinti’a sena­tului imp.® este legislativa, ear aducerea unei stari de assedia nu. In fine apoi arata, ca resultatele acestei stari au fostu multiamilare intr’atât’a, caci prin ele se asecura proprietatea si viéti’a locuitoriloru; si de aceea ea nici ca s’a continuatu deplinu, dar nici s’a suspendatu deplinu, ci s’au facutu numai modificările cunoscute. . (Bravo ! in centru.) ^ Br. Protobevera (din Austri’a de josu) espune ma antâiu motivele, ce­lu silescu a vorbi in contr­a ministeriului, caci elu asia ’intelege a promissiunea depusa ; ca va fi a­­scultatoriu legiloru. (Bravo ! Bravo !) Pentru densulu con­­stitutîunea este cea d’antâiu lege a s­atului. § 13 din con­stitutîune suna asia : Déca pe tempuiu, candu nu este adu­­natu senatulu imperialu , intr’unu obiectu alu cercului lui de activitate e de lipsa a se lua mesuri arginti, ministeriulu e indatoratu a e spune celui mai deaprópe senatu imp. motivele si resultatele mesuriloru luate. Pe bas’a acést’a acum ventu­­tura oratorulu întrebarea : ca are este cu potintia, a se privi sî a se tracta astfelu de mesuri, prin cari activitatea constitu­­tîonala intr’o parte a imperiului se modifica , prin cari tóte legile imperiale intr’unite (intre regimu sî senatulu imp.) sî sanctiunate se suspenda sî in loculu loru intra diregatoriele militarie cu potere dictatorico legislativa , este, dece, cu po­tintia, a se privi si a se tracta astfelu de mesuri numai ca nisce mesuri administrative ? Densulu dice, ca nu. Apoi demonstrandu mai pe largu, ca­ densulu nu afla nici o lege, pe carea sa se pota basa regimulu, si de aceea crede, ca regimulu era datoriu negresîtu a aduce la cunoscinti’a senatului imperialu mesurile ce le-a luatu in Galiti’a; dar de­ore ce acest’a n’a facut’o , de aceea den­sulu trebuie sa se declare pentru acestu pasu alu adre­sei, precum au apromisu imperatului credintia si legei ascultare. (Cuventulu este intreruptu adeseori de acclamatîuni sî de bra­­vo-uri.) Grocholski (din Galiti’a) deplora, ca ’n caus’a a­­cést’a tocmai ministrulu de politia (Mecsery) s’au aflata con­­strinsu a rectifică starea de assedia din Galiti’a, sî densulu cu durere si­ aduce aminte unu cuventu de acum 3 ani, ca Au­stri’a au incetatu a fi statu de politia sî s’a facutu unu statu alu dreptului. Câtu pentru ’ntrebarea, ca fost’au de lipsa lu­area aceloru mesuri stricte in Galiti’a ? densulu trebuie sa da­­ca, ca nu, s’ acest’a o demustra prin cifre. De 9 luni incóce au fostu trase înaintea tribunaloru militare 8594 persone , sî din 6707 persóne , asupr’a caror’a s’au terminatei proces­sed pana la capetulu lui Augustu, jumetate s’au aflatu nevi­novate. Din 24 cașuri pentru prodiziune 4 suntu pentru in­­tardîarea atelarei, 10 contr’a unor băieți școlari dela 15 pan* la 19 an!. Si din acésta causa sî pentru acesti’a sa se fia proclamatu asupr’a tierei starea de assediu?! Apoi se pro­voca la contrastulu, in care s’au incurcatu regimulu, candu de 0 parte scrie Engliterei (not’a din 12 Febr. 1863), ca Austri’a in privinti’a Galitiei n’are a se teme nimicu, cat de alta parte procla­ma starea de assedia. Densulu nu néga, ca Polonii din Galiti’a n’aru fi sprijinitu reseal’a din Poloni’a, néga insa, ca pentru acést’a s’aru fi facutu storceri de bani, terorisori etc. De­­altmintrea Polonii galitiani cu atât’a mai vertosu au putulu sprijini revolutîunea fratîloru sei din Poloni’a russésca , caci regimulu austriacu, dupa cum se vede din notele ce le scrise câlva cabinetulu din Petropole, insusi au sprijinitu­ revolutîu­­nea freprobandu adica modulu de gubernare alu Russiei Redi.­ In fine acum revolutîunea polona e sugrumata; de ce treaba mai este dar starea de assedia ? ! Densulu nu póte crede alt’a, decâtu, ori ca poterile, cari au impartîtu Poloni’a vechia (Rus­­si’a, Austri’a sî Prussi’a) au facutu intre sine vreunu tractatu secretu de ajutorintia împrumutata, ori ca Austri’a umbla cu capulu frântu după favorea Russiei! Kuziemski (Rutenii din Galiti’a­­dice in numele colegiloru sei, ca starea de assedia a fostu buna, ca Rutenii multiainescu lui Domnedieu pentru­ ca aceea i-a scutitu de te­­rorisarile partidei revolutîonare , ca era bine de. se aducea de mai nainte, ca ’n fine Galiti’a nu va fi siniscita, pana candu nu se­ va ’mparti in dóue districte: unulu polonu si altulu rutenu. Dr. B­e­r­g­e­r (din Austri’a de josu) privesce lucrulu din punctu de vedere juridicu, nu póte aproba procederea re­gimului, ci­ lu acasa, ca au atacatu constitu­tîune­a. Dr. Demel (din Silesi’a) aru dori, a se dice in adressa mai espresu , ca regimulu n’a corespunsu­­­lui 13 din con­stitutiune. W­a­s­e­r (din Stiri’a) privesce starea de assedia din Ga­liti’a ca o ordinatiune octroita, pe candu aceea aru pote urmă numai pe bas’a­n-ului 13 alu constitutîunei. Szemel­owski (din Galiti’a) protesteza contr’a as­­sertului lui Kaziemski, cu candu parerea acelui deputatu aru fi parerea tuturoru Ruteniloru, caci cetatîle sî proprietarimea cea mare suntu de alta părere. Ministru Lasser e spune mai pe largii, ca ministeriulu nu crede nici decâtu a fi vatematu constitutiunca , ci e con­­vinsu, ca a lucratu in spiritulu eii. Dr. G­is­k­r ’a cu referințe , provocandu-se la argumin­­tele inserate de Berger si Waser, documenteza mai departe, ca ministeriulu in privinti’a aducerei stârci de assedia in Galia ti’a este de părere gresita . „E reu, dîce oratorulu la finea samburósei sele cuventuri, ca representanti’a imperiului fatia cu barbatii, cari au creatu constitutîunea sî o au subscrisu cu numele loru , trebuie sa invoce s§-ii constitutîunei. E reu, dum, ca in adeveru esista unu conflictu, care s’aru poté incun­giura. Insa nu va fi vin’a nóstra, ci a acelor’a, cari (acést’a e parerea mea subiectiva) au devis’a. Incetu, dar siguru indereptu !* (Bravo ! vivace.) Ministr. de statu Schmerling observa mai antâiu, ca nu ca s’a ablegatîlora singura, ci s’ in legătură cu cas’a magnatîloru sî cu regimulu, toti trei factorii acestei’a împreuna au dreptulu de a interpretă constitutiunea, sî nu se póte acusa nici un’a, caci n’o interpretéza in intielesulu celeialalte. Apoi demustra din esempiele mai multoru staturi , ca regimulu a fostu indreptutîtu a aduce la casulu de lipsa tocmai pentru a­­perarea constitutîunei acele mesuri escepturnale din Galitî’a. Sa nu se créda, ca regimulu la luarea estorfelu de mesuri cu­geta numai la sine; elu cugeta la totulu si are curagiulu de a ’ncarca pe capulu seu tóta responsabilitatea. (Bravo ! in cen­tru sî pe bancele Român­ioru transsilvani.) Ministru de justiția H­e­i­n respunde lui Giskra la unele pasage ele curentului lui. Dupa ce mai vorbesce Br. Pratochever’a sî Giskra , la votare al­ine’a 12 din proiect­u­­­u de a­­dressa se priimesce după stilisarea comi­tetului cu mare majoritate.­­Contr’a numai banc’a ministriloru, Românii tranni, o parte a Ruteniloru, o parte a conlîloru sî prel­itîloru sî câti-va amploiați. S­i­e­d­i­n­­t­i’a 13. (din 5 Decembre), dupa ce se ’mparte proiectul­ de lege pentru drumulu feratu tr­a­ns­s­i­l­v­a­n­u, sî dupa ce se citescu respunsurile mai multoru abregati boemi privitóre la neintrarea loru in senatulu imperialu , e sacrala pasagieloru 14 , 15, 16 , 17 sî 18 din proiectulu de adressa , pe scurtu desbateriloru fi­­nant­ale. Herm­­a­n­n (din Boemi­a) sî prof. Herbst, ambii opositîonali, vorbescu pentru aceste pasagie, va sa duca in contr’a administratîunei de acum­ finantîale ; fatia cu ei stau miniștrii Plener alu finantieloru sî Franck alu resboiului. In­­ fine se priimescu tóte alineele acestea după propunerea co-

Next