Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)

1865-04-08 / nr. 27

naria va cerceta, déca capitalele elocate la privati au destula eu sigura ipotheca, si déca debitorii platescu regulatu cam­e­tele , si de voru afla, ca capitalele n’au ipotheca destula, sî debitorii suntu­morosi; atunci se faca cele de lipsa pentru in­­cassarea capitaleloru si a cameteloru neplatite, si banii incassati sa-i puna in cass’a de pastratu din Aradu. .. 7. Nu este ertatu de­ocamdata a eloca banii fun­­dationali la privati. 8. Afara de indemnisarea Domnului Episcopu din Aradu si eventualminte a Episcopului din Caransebesiu pentru perderea taxeloru de singelii ,— de portarea speseloru con­­sistorieloru,— de platirea professoriloru Teologiei si a cuarti­­reloru de scóle teologice,— de cumpărarea unei casse Wert­­heimiane de feru ,— si de nemneungiur averile erogatirii de manipulare, nu este ertata a face cheltuieli. .. 9. Priimirea cameteloru si altoru bani are a se face prin cassierulu sî controlorulu in fiinti’a de fatia a Episcopului sî a unui epitropu, séu celu putînu pe lânga contrasemnarea Episcopului. Alicum priimirea baniloru nu se privesce de legula. 6. Escellentî’a Sea Domnulu Presiedinte Archiepiscopu su Metropolitu cu privire ca acestu corpu representativu prin a­­ducerea decisiuniloru de pana aci si­ a resolvatu problem’a ce i s’a incredintiatu, aduce la propunere, ca protocolulu de sie­­dintie sa se încheie sî acel’a dimpreună cu adusele sa se substem­a Illustritatei Sele Dini Comissaru congressualu sî generalu Maioru Barone de Philippovits. După considerarea impregiurariloru sustatare, propune­rea se priimesce cu unanimitate sî se decide. Protocolulu de siedintie se incheia sî Escellentî­ a Sea Domnulu Presiedinte Archiepiscopu sî Metropolitu se ruga a transpune protocolulu cu adusele Ilustrului Domnu c. r. Co­missaru congressualu. Carlovitiu in 16/28 Februariu 1865. Andreiu Barcau de Siagun­a, Archiepiscopu sî Mitropolitu. Procopiu Ivacicovici, Episcopulu Aradului. Constantinu Gruici, Protopresbiterulu Hasiasiului, Ioanne Marcu , Protopresbiterulu Lugosiului. Iosifu Belesiu , Protopresbiterulu Totvaradiei. Nicolau Andreeviciu. Andreiu de Mocioni. Georgiu de Fogarasi. Sigismundu Popoviciu. Dr. Demetriu Hatieganu. Lazaru Ioanescu. Vincentiu Babesiu. Dr. Aureliu Maniu. Cuventu­lu dep. Cav. de Alduleanu , rostitu in siedinti’a casei alelegatîloru din 1 Aprile e. n. Incopoiandu de cele espuse in numerulu nostru din urma continuaru referat’a asupra desbaterei buge­tului Cancellariei aulice transsilvane. Indata la ’nceputulu sie— dintiei vorbi Vice-cancelarulu Br. de Reichenstein in contr’a stergeriloru proiectate de comitetulu finantîaru , luandu postu­rile din­ punctu in punctu sî aperandu contribuirile din partea statului pentru introducerea cartîloru funduarie, pentru cele doue tribunale apelative, pentru cultu sî inventamentu, pentru gendarmeria etc., sî crede, ca mai multu decâtu 183,000 f. din bugetulu Cancelariei aulice transsilvane nu se póte șterge, sî ca prin­­ urmare regimulu crede ca se va pote ajunge cu 3,543 391 f.— După Escellenii’a Sea cere cuventulu Cavaleru de Arduleanu. „ Trebuie sa me de­clam contr’a propunerei comitetului finant­aru, pentru ca ster­gerile proiectate la capitululu recerintieloru se aflu prea mari. Regimulu arata in specialu, posta de postu, ca-i trebuiescu cu totulu 3,543,391 f., ear comitetulu finantîaru propune a se sterge aprópe la 400,000 f., va sa duca cam 11 °­0 din referinti’a totala. Déca va cerceta cine­va motivele, ce co­­mitetulu in reportulu seu le aduce pentru motivarea acestei ștergeri, sî déca este cunoscutu cine­va cu referintiele Trans­­silvaniei, apoi va afla , ca ștergerile acelea parte mare se baseza pe presumtîm­i gresite, sî tóté la olalta celu putînu după parerea mea nu suntu apte a justified ștergerea in câti­mea cea mare proiectata. Motivulu celu d’antâiu, sî după parerea mea celu mai greu , alu comitetului finantîaru este asemenarea intre preliminarulu de acum sî intre anu anului 1862, dîcendu-se, ca atunci regimulu s’au ajunsu cu 2,900,000 f. s’ au crutialu frumós’a suma de 313,000 f. Motivulu a­­cest’a, ori câtu se pare de plausib­lu la antâi’a vedere , pro­vine dintr’o scădere, câci s’a trecutu cu vederea unu faptu insemnatu, care, déca se va consideră după cuviintia , ne a­­rata motivulu cu totulu de alta parte, faptulu notoriu adica , ca in urm’a diplomei de Octotire cu p. n. resolutiune din 31 Martiu 1861 asia numitele autoritati c. r. administrative si judecatoresci se desfiintiara sî se introduse administrati­­unea municipala, sub carea judecii cercuali erau dotati cu câte 50 fl. pe anii, sut­ carea assessorii sedineloru comi­­tatense, cari ducu agendele de consiliari districtuali sî provin­ciali, trăgeau lefi anuale de câte 100 si 200 fl.; acea admi­­nistratîune municipala, domniloru , unde amploiații tuturoru jurisdictîuniloru sasesci trageau lefile loru din casse comunale sî alodiale; sî sistemulu acest’a s’au estinsu pana preste jume­­tatea antâi’a a anului 1862. Numai in decurgerea semestru­lui alu doilea alu an. 1862 s’a re’nceputu organisarea propria, de­sî numai provisoria a tierei, numai atunci s’au rei ntrodusu lefi ce­va mai bune , ear regularea unei parti a lefiloru sî anume dotarea amploiateloru jurisdictiuniloru sasesci in suma de 221,000 fl. urma numai catva capetulu anului 1862. Re­gularea lefiloru amploiatîloru de la tabl’a reg., care acolo supli­­nesce apelatoriulu tierei , sî ai cârei amploiați ca asessori sî resp. cu Consiliari de apelatîune trageau lefi numai de câte 3, 4—800 fl., trase după sine urcarea lefiloru in doue cate­gorii de câte 1600 sî de câte 2000 fl. numai pe la inceputulu anului 1863; colegiulu judecatoriloru asia numitului tribunalu apelatorialu din Sabiiu asemenea numai mai tarziu s’a dotatu ab aerario, sî anume cu categorii de câte 1600 sî de câte 2000 fl. Candu s’a facutu acea asemenare, s’au trecutu cu vederea tóte aceste impregiorari , caci déca s’aru fi luatu sî ele in consideratiune, de­siguru s’aru fi convinsu ori­cine, ca sum’a de 2,900,000 fl., déca organisatiunea aru fi fostu atâtu de naintata precum e astadi, n’aru fi ajunsu nici decum pentru a­­coperirea speseloru administrative ale anului 1862. Sî nici ca e mirare , caci asemenarea s’a facutu intre preliminariulu unui anu cu stare normala, sî intre preliminariulu unui anu, in care starea tferei era neregulata. Daca va sa faca cine­va o asemenare, apoi trebuie sa se asemeneze referintiele egale o­­mogene, pentru a perveni la o cond­eiare corecta , sî in pri­­vinti’a acest’a mi sau voia a face asemenare intre prelimina­riulu statului de acum sî intre celu dinainte de anulu 1860, candu referintiele tierei erau regulate celu putînu intru atât’a, incâtu se potu numi regulate din punctu de vedere alu admi­­nistratîunei. sau mai antâiu cele doue rubrici : a admini­­stratîunei politice si judiciare, acele rubrici, care suntu com­bătute mai tare din partea comitetului finantîaru; acelea la an. 1858 erau preliminare astfelu : administratîunea politica cu 1,148,707 fl., iar acum după propositîunea originala a regimului cu 913,644 f., va sa dîca cu 235,063 f. mai pu­­tînu­— justitî’a a fostu preliminară atunci cu 731,675 f., acum după propositîunea originala a regimului iar numai cu 722,757 f., va sa dîca sî la rubric’a acest’a cu 8898 f. e mai putînu ; preliminarulu de est tempu dara cu frumós’a suma de 243,961 f. e mai micu decâtu celu pentru anulu 1860, unde inca nici ca suntu socotite lefile amploiatîloru disponibili, cari atunci nu esistau , ear acum ingreunéza bugetulu Transsil­­vaniei. Se dîce mai departe, ca contingentulu preliminaru pentru spesele dietale 100,000 f. este prea mare, sum­ a de 30,000 f. ajunge pentru de a acoperi asia numitele afaceri de leg­slatî­­une ale regimului, resp. spesele legislatîunei preste obiectele de autonomia (administratîunea politica sî justițiara). Aici, incopoiandu de ceea ce au dîsu ori mai pe largu unu colega transsilvanu sî de ceea ce sî astadi au amintitu Esc. Sea d. repres.­alu regimului, mi iau voia a mai atinge numai acea impregiurare, ca unu faptu s’a trecutu cu totulu cu vederea, acelu faptu, ca diet’a transsilvana constitutîunalminte consiste din 161 membri; accentuezu „constitutîunalminte,“ intielegendu prin acést’a constitîunea eredîta, din carea nu­ se pote clatină nimicu, afara numai pe calea constitutîunala. Déca, domniloru, se voru socoti diurnele membriloru dietali cu câte 5 f., apoi se va tvede, ca sum’a proiectata spre incuviint­are de 30,000 f., n’aru ajunge iar pe 30 dîle afara de despăgubirile pentru spesele de caletoria, cari asemenea competu membri­loru ale aerario“. (Aici arata oratorulu mai pe largu, ca in cele 4 septemâni n’aru fi eu potintia a pertractá dar nici un’a din însemnatele propositîrii regesei, ce are a pertractá die­t’a transsilvana. Apoi continua:­ „Motivarea acestei șter­geri, câ candu diet’a transsilvana aru poté pretinde numai unu astfelu de contingentu partîalu, cum aru compete Trans­­silvaniei, candu ea aru fi representata in Senatulu imperialu redusu,— acésta motivare, domniloru, este unu atacu pe fa­tia asupr’a constitutîunei tierei ! (Voci in centru : Asta e !) Acést’a mi iau voia a o declară aici pe fatia. Câtu pentru calitatea agendeloru, nu e diferintia in tempu, déca corpulu legislativu­ aduce o lege cu valore obligatoria pentru unu te­ritoriu mai mare ori mai micu; lucrulu, trecerea tempului suntu aceleași , e totu aceeași pertractare asupra a unei legi. Sî déca luamu in considerare numerulu membriloru, nu gasimu mare deosebire intre numerulu membriloru Senatului imperi­alu redusu, sî intre numerulu membriloru dietei transsilvane de 161, precum e sa fiu după constitutîune. De aceea repeta inc’odata, ca acest’a n’aru fi nimicu alt’a decâtu o încercare in­directa de a delatura constitutîunea tierei.­­Aprobare in

Next