Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-04-08 / nr. 27
naria va cerceta, déca capitalele elocate la privati au destula eu sigura ipotheca, si déca debitorii platescu regulatu cametele , si de voru afla, ca capitalele n’au ipotheca destula, sî debitorii suntumorosi; atunci se faca cele de lipsa pentru incassarea capitaleloru si a cameteloru neplatite, si banii incassati sa-i puna in cass’a de pastratu din Aradu. .. 7. Nu este ertatu deocamdata a eloca banii fundationali la privati. 8. Afara de indemnisarea Domnului Episcopu din Aradu si eventualminte a Episcopului din Caransebesiu pentru perderea taxeloru de singelii ,— de portarea speseloru consistorieloru,— de platirea professoriloru Teologiei si a cuartireloru de scóle teologice,— de cumpărarea unei casse Wertheimiane de feru ,— si de nemneungiur averile erogatirii de manipulare, nu este ertata a face cheltuieli. .. 9. Priimirea cameteloru si altoru bani are a se face prin cassierulu sî controlorulu in fiinti’a de fatia a Episcopului sî a unui epitropu, séu celu putînu pe lânga contrasemnarea Episcopului. Alicum priimirea baniloru nu se privesce de legula. 6. Escellentî’a Sea Domnulu Presiedinte Archiepiscopu su Metropolitu cu privire ca acestu corpu representativu prin aducerea decisiuniloru de pana aci si a resolvatu problem’a ce i s’a incredintiatu, aduce la propunere, ca protocolulu de siedintie sa se încheie sî acel’a dimpreună cu adusele sa se substema Illustritatei Sele Dini Comissaru congressualu sî generalu Maioru Barone de Philippovits. După considerarea impregiurariloru sustatare, propunerea se priimesce cu unanimitate sî se decide. Protocolulu de siedintie se incheia sî Escellentî a Sea Domnulu Presiedinte Archiepiscopu sî Metropolitu se ruga a transpune protocolulu cu adusele Ilustrului Domnu c. r. Comissaru congressualu. Carlovitiu in 16/28 Februariu 1865. Andreiu Barcau de Siaguna, Archiepiscopu sî Mitropolitu. Procopiu Ivacicovici, Episcopulu Aradului. Constantinu Gruici, Protopresbiterulu Hasiasiului, Ioanne Marcu , Protopresbiterulu Lugosiului. Iosifu Belesiu , Protopresbiterulu Totvaradiei. Nicolau Andreeviciu. Andreiu de Mocioni. Georgiu de Fogarasi. Sigismundu Popoviciu. Dr. Demetriu Hatieganu. Lazaru Ioanescu. Vincentiu Babesiu. Dr. Aureliu Maniu. Cuventulu dep. Cav. de Alduleanu , rostitu in siedinti’a casei alelegatîloru din 1 Aprile e. n. Incopoiandu de cele espuse in numerulu nostru din urma continuaru referat’a asupra desbaterei bugetului Cancellariei aulice transsilvane. Indata la ’nceputulu sie— dintiei vorbi Vice-cancelarulu Br. de Reichenstein in contr’a stergeriloru proiectate de comitetulu finantîaru , luandu posturile din punctu in punctu sî aperandu contribuirile din partea statului pentru introducerea cartîloru funduarie, pentru cele doue tribunale apelative, pentru cultu sî inventamentu, pentru gendarmeria etc., sî crede, ca mai multu decâtu 183,000 f. din bugetulu Cancelariei aulice transsilvane nu se póte șterge, sî ca prin urmare regimulu crede ca se va pote ajunge cu 3,543 391 f.— După Escellenii’a Sea cere cuventulu Cavaleru de Arduleanu. „ Trebuie sa me declam contr’a propunerei comitetului finantaru, pentru ca stergerile proiectate la capitululu recerintieloru se aflu prea mari. Regimulu arata in specialu, posta de postu, ca-i trebuiescu cu totulu 3,543,391 f., ear comitetulu finantîaru propune a se sterge aprópe la 400,000 f., va sa duca cam 11 °0 din referinti’a totala. Déca va cerceta cineva motivele, ce comitetulu in reportulu seu le aduce pentru motivarea acestei ștergeri, sî déca este cunoscutu cineva cu referintiele Transsilvaniei, apoi va afla , ca ștergerile acelea parte mare se baseza pe presumtîmi gresite, sî tóté la olalta celu putînu după parerea mea nu suntu apte a justified ștergerea in câtimea cea mare proiectata. Motivulu celu d’antâiu, sî după parerea mea celu mai greu , alu comitetului finantîaru este asemenarea intre preliminarulu de acum sî intre anu anului 1862, dîcendu-se, ca atunci regimulu s’au ajunsu cu 2,900,000 f. s’ au crutialu frumós’a suma de 313,000 f. Motivulu acest’a, ori câtu se pare de plausiblu la antâi’a vedere , provine dintr’o scădere, câci s’a trecutu cu vederea unu faptu insemnatu, care, déca se va consideră după cuviintia , ne arata motivulu cu totulu de alta parte, faptulu notoriu adica , ca in urm’a diplomei de Octotire cu p. n. resolutiune din 31 Martiu 1861 asia numitele autoritati c. r. administrative si judecatoresci se desfiintiara sî se introduse administratiunea municipala, sub carea judecii cercuali erau dotati cu câte 50 fl. pe anii, sut carea assessorii sedineloru comitatense, cari ducu agendele de consiliari districtuali sî provinciali, trăgeau lefi anuale de câte 100 si 200 fl.; acea administratîune municipala, domniloru , unde amploiații tuturoru jurisdictîuniloru sasesci trageau lefile loru din casse comunale sî alodiale; sî sistemulu acest’a s’au estinsu pana preste jumetatea antâi’a a anului 1862. Numai in decurgerea semestrului alu doilea alu an. 1862 s’a re’nceputu organisarea propria, desî numai provisoria a tierei, numai atunci s’au rei ntrodusu lefi ceva mai bune , ear regularea unei parti a lefiloru sî anume dotarea amploiateloru jurisdictiuniloru sasesci in suma de 221,000 fl. urma numai catva capetulu anului 1862. Regularea lefiloru amploiatîloru de la tabl’a reg., care acolo suplinesce apelatoriulu tierei , sî ai cârei amploiați ca asessori sî resp. cu Consiliari de apelatîune trageau lefi numai de câte 3, 4—800 fl., trase după sine urcarea lefiloru in doue categorii de câte 1600 sî de câte 2000 fl. numai pe la inceputulu anului 1863; colegiulu judecatoriloru asia numitului tribunalu apelatorialu din Sabiiu asemenea numai mai tarziu s’a dotatu ab aerario, sî anume cu categorii de câte 1600 sî de câte 2000 fl. Candu s’a facutu acea asemenare, s’au trecutu cu vederea tóte aceste impregiorari , caci déca s’aru fi luatu sî ele in consideratiune, desiguru s’aru fi convinsu oricine, ca sum’a de 2,900,000 fl., déca organisatiunea aru fi fostu atâtu de naintata precum e astadi, n’aru fi ajunsu nici decum pentru acoperirea speseloru administrative ale anului 1862. Sî nici ca e mirare , caci asemenarea s’a facutu intre preliminariulu unui anu cu stare normala, sî intre preliminariulu unui anu, in care starea tferei era neregulata. Daca va sa faca cineva o asemenare, apoi trebuie sa se asemeneze referintiele egale omogene, pentru a perveni la o condeiare corecta , sî in privinti’a acest’a mi sau voia a face asemenare intre preliminariulu statului de acum sî intre celu dinainte de anulu 1860, candu referintiele tierei erau regulate celu putînu intru atât’a, incâtu se potu numi regulate din punctu de vedere alu administratîunei. sau mai antâiu cele doue rubrici : a administratîunei politice si judiciare, acele rubrici, care suntu combătute mai tare din partea comitetului finantîaru; acelea la an. 1858 erau preliminare astfelu : administratîunea politica cu 1,148,707 fl., iar acum după propositîunea originala a regimului cu 913,644 f., va sa dîca cu 235,063 f. mai putînu— justitî’a a fostu preliminară atunci cu 731,675 f., acum după propositîunea originala a regimului iar numai cu 722,757 f., va sa dîca sî la rubric’a acest’a cu 8898 f. e mai putînu ; preliminarulu de est tempu dara cu frumós’a suma de 243,961 f. e mai micu decâtu celu pentru anulu 1860, unde inca nici ca suntu socotite lefile amploiatîloru disponibili, cari atunci nu esistau , ear acum ingreunéza bugetulu Transsilvaniei. Se dîce mai departe, ca contingentulu preliminaru pentru spesele dietale 100,000 f. este prea mare, sum a de 30,000 f. ajunge pentru de a acoperi asia numitele afaceri de legslatîune ale regimului, resp. spesele legislatîunei preste obiectele de autonomia (administratîunea politica sî justițiara). Aici, incopoiandu de ceea ce au dîsu ori mai pe largu unu colega transsilvanu sî de ceea ce sî astadi au amintitu Esc. Sea d. repres.alu regimului, mi iau voia a mai atinge numai acea impregiurare, ca unu faptu s’a trecutu cu totulu cu vederea, acelu faptu, ca diet’a transsilvana constitutîunalminte consiste din 161 membri; accentuezu „constitutîunalminte,“ intielegendu prin acést’a constitîunea eredîta, din carea nu se pote clatină nimicu, afara numai pe calea constitutîunala. Déca, domniloru, se voru socoti diurnele membriloru dietali cu câte 5 f., apoi se va tvede, ca sum’a proiectata spre incuviintare de 30,000 f., n’aru ajunge iar pe 30 dîle afara de despăgubirile pentru spesele de caletoria, cari asemenea competu membriloru ale aerario“. (Aici arata oratorulu mai pe largu, ca in cele 4 septemâni n’aru fi eu potintia a pertractá dar nici un’a din însemnatele propositîrii regesei, ce are a pertractá diet’a transsilvana. Apoi continua: „Motivarea acestei ștergeri, câ candu diet’a transsilvana aru poté pretinde numai unu astfelu de contingentu partîalu, cum aru compete Transsilvaniei, candu ea aru fi representata in Senatulu imperialu redusu,— acésta motivare, domniloru, este unu atacu pe fatia asupr’a constitutîunei tierei ! (Voci in centru : Asta e !) Acést’a mi iau voia a o declară aici pe fatia. Câtu pentru calitatea agendeloru, nu e diferintia in tempu, déca corpulu legislativu aduce o lege cu valore obligatoria pentru unu teritoriu mai mare ori mai micu; lucrulu, trecerea tempului suntu aceleași , e totu aceeași pertractare asupra a unei legi. Sî déca luamu in considerare numerulu membriloru, nu gasimu mare deosebire intre numerulu membriloru Senatului imperialu redusu, sî intre numerulu membriloru dietei transsilvane de 161, precum e sa fiu după constitutîune. De aceea repeta inc’odata, ca acest’a n’aru fi nimicu alt’a decâtu o încercare indirecta de a delatura constitutîunea tierei.Aprobare in