Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-08-04 / nr. 61
NTM 61. AMULU XIV I— 1 Teleoralulu ese de doue ori pe septemani : joi’a si Duminec’a. — Prenume-i rațiunea te face in Sabiiu la espeditur’af foiei pe afara la c. r. poate, cu banii gat’a prin acrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratin■ei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. r. a. ear' pe o jumatate de anu 3.11. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Sabiiu , in 4/16 Augustu 1866, Inseratele se linteia ora cu 7. cr. platescu pentru sirulu cu litere I mici, pentru a dou’a ora cu 5 % cr. si pentru a trei’a repetire cu 37. cr. r. a. 1tru provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. r.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe, anu. 6 fl .r. a. Eveneminte politice. Sabiiu in 3 Augusta, Mai incetandu sgomotulu armeloru, politicii interni au si inceputu a se misca si a se interesă de cele de facutu in viitoriu. Amintisemu st noi de mergerea lui Palacky si Ryger la Vienn’a. Mai tardiu conveniia mai multi din capacitățile slave la Vienn’a pentru o intrelegare. Dlitarele precandu centralistice si acum pete dualistice vorbescu cu o bucuria necurata de resipirea adunărei capacitatîloru slave, fara de nici unu resultatu si făcu alusiuni la congresulu acestora din tempurile marțiali. Adaugu apoi ceva despre o primire de slavi de acești adunați la conferinti#,la ministrulu Belcredi, cu care ocasiune si din acésta parte sa nu fia fostu togm’a mangaiati. O alta faia vieneza de colore dualistica scrie: Scriea ca regimulu are de scopu sa convoce dietele de dincolo de Laut’a si sa formeze trei diete generale din trensele : un’a pentru Boemi’a , Moravi’a si Silezi’a, alta pentru Galiti’a si Bucovin’a , si a treea pentru provinciele ereditarie, sî ca dietele acestea sa trimita in togm’a ca diet’a unguréscu delegați la senatulu imperialu,— ni se spune ca e învechita.“ Zlist insa asigura după isvoru credibilu (?), ca ministeriulu Belcredi nu tine de invechit’a insemnatatea dieteloru generale sî ca elu (ministrulu) nu va mai adună senatulu imperialu mai angustu nici odata sî spre nici unu scopu. „Hrm. Zig.“ de astadi aduce unu telegramu după care „Morgenpost“ constateza conchiamarea in curendu a senatului imperialu angustu pentru discutarea unei legi noue electorale. — Despre proiectulu comiasiunei din diet’a ung. privitoriu la „afacerile comune“ dice acelu telegramu ca in esentia e primita si redactiune foiei „Hrm. Zig.“ pune intrebarea ca de cine? Speranti’a de unu ministeriu ungurescu se sustine inca. Partidele din Ungari’a se intrecu in esplotarea influintiei loru la Carte, fia care pentru că sa reese cu ministeriu din mijloculu ei. Ne oprimu aci deocamdata in relatarea cestiuniloru de feliulu acest’a si indreptamu atențiunea cetitoriloru la cele reproduse de noi din „Reform“ (v. rev. dînar.). — In legătură cu cele referate la alta ocasiune despre arestările din Pest’a avemu sa mai spunemu , ca unu fostu oficieriu de ai Honveditoru 1. d. Matyus , care servea in legiunea emigrantiloru cu oficieru su prinsu de militi’a austriaca la Pojony si cu elu se prinseră multe corespundintie catva Klapka. Elu (Matyus) si Virg. Szilágyi suntu personele cele mai insemnate intre cei 39 arestați. — Despre legiunea unguresca celimu , ca o parte din trens’a la 5 Aug. n. se afla inca in comitatulu Neutr’a (Ungari’a de mdn.) fu insa incungiurata de imperatesci si după ce i s’a publicatu unu decretu de amnestia au depusu armele.— După scirile cele mai noue Prussi’a cere ca la negotierile de pace sa se mai atraga sî unu representante italianu, ceea ce din partea austriaca s’a refusatu cu tóta energi’a Cuventulu de tronu alu regelui prussianu, despre care amintirumu in nrnlu trecutu, fu comentatu in diferite moduri de dinaristic’a parisiana. Parerea cea mai generala su ntra prea reservatu, pentru ca nu se face pomenire nici de contrariulu Prussiei nici de aliatulu ei. La France lauda cuventulu de tronu pentru modesti’a ce se cuprinde intr’ensulu. Căci, dice acésta fara in decursulu comentarei sele, déca e cutezanti’a, energi’a sî resolutiunea aceea ce castiga succederea pentru intentiuni mari, apoi modesti’a e aceea ce face succesulu tare si duratoriu. Temps dice ca in cuventulu de tronu alu regelui prussianu se reduce lumea la trei personalități: la Ooieu, Prussi’a si regele ei. „Acei’a dice „Liberté“ carii canta in cuventare cugetulu lui Bismarck trebue sa aștepte până se va descoperi. Candu voru resemnă regenții odata de a vorbi spre a nu dice nimica ? Uniculu e carele face esceptiune in asta privintia si acest’a e Imperatulu franciloru. Candu vorbesce elu, si aduce aminte, ca au avutu norocirea de a fi pressedintele republic«.“ Prussi’a reclama insigniele de încoronare ale imperiului germana, nu pentru sine, ci pentru museulu germanu din Nürnberg. In camer’a prussiana s’a alesu Folkenbeck presiedinte (din centrulu stângei) vice presiedinte fu alesu generalulu Stavenhagen. N. A. Z. aduce unu tratatu prin care Prussi’a indetoresce pre aliații sei nemtiesci de a sta in aliantia ofensiva sî defensiva inca si unu altu anu. Sub tempulu acest’a puterea armata a aliatiloru sa stea la deplin’a dispositiune a Prussiei. asa. Din Parisu vinu in zilele din urma vitete de natura seri- Se spune ca in cercurile de influintia partida carea cere o compensatiune pentru Franci’a, fatia cu crescerea Prussiei, au câstigatu superioritatea. Acest’a sa fia convinsa*pre imperatulu, ca o amanare a pretensiuniloru acestor’a aru fi o complicatiune mai mare a situatiunei. Chlamarea lui Mac Mahon,autoritatiei celei dintâiu militaire in Franci’a, la Vichy, unde petrecea imperatulu si calatori’a acestui’a află in pripa la St. Cloud, suntu momente, cari indemna pre multi la credintta , ca intre Fratiei’a sî Germani’a potu sa intre eveneminte de caracteru seriosu. La acestea ‘sa mai adauge musiscirea,ca deo parte 18,000 feciori au deja pusei cu acu a prindietoriu si ca prussianii pre lângă negotierile de pace lucra la slanicuri de intarituri la Dresda, de exemplu, in fine se spune despre dirigerea de trupe prussiane spre renit. Imperates’a Messicului au sositu la Parisu. Din Londona se telegrafeza la 10 Aug. ca in acea di s’a incheiatu sessiunea parlamentului. In cuventulu de tronu a espusu regin’a, ca referintiele cu celelalte puteri suntu forte amicabile. Regin’a a urmaritu cu interesu ingrijitoriu resbelulu ce au sguduitu o parte din Europ’a. Indiferenta nu putea fi fatsa cu evenemintele acestea pentru ca atingea principi , parte cu care se afla in relatiuni amirabile, sau de rudenia; cu tóte acestea nefiindu amenintiate,onorea si demnitatea coronei si intereseler poporului, nu au gasitu de lipsa a intreveni in modu activa. Spereza ca se va face pace. Amintesce de loialitatea Americei in afacerile feniane sî declara sustinerea suspenderei actului habeas corpus in Irlanda de necessaria (pentru simtomele revolutionari) amintesce in fine de epidemi’a in vite, de colora sî de telegrafulu atlanticu. 11 a 1 i’a au denaturatu pedecile pentru incheiarea armistitiului si trupele s’a retrasu dincolo de lini’a statorita de Austri’a. Din Romani’a ne vinit dînarele in doliu pentru mortea fratelui Domnitoriului, carele muri in urm’a ranei primite la Königgrätz si pentru mortea fostului Locumitoriu domnescu de trei in Moldavia, Anastasia Panu, carele muri la Vien’a in institutulu sanitariu (vedî sî mai la vale). Revista dinaristica. In „Reform“ aflamu unele observări asupr’a celoru înainte de tóte de lipsa pentru Austri’a. In loculu celu d’antâiudice ca e de lipsa: Ca popórele Austriei sa-si implinesc a cuventulu dato. Tóte poporele imperiului s’au declaratu serbatoresce înaintea Monarcului, ca ele voru o Austria unita, libera sî puternica ; ca voru fi cu credintia neclatita câtra imperiu, voru face totu ce e de lipsa pentru susținerea, sî voru lucra cu energia contra a ori ce aru fi spre vatamarea intregitatiei si puterei imperiului. Momentulu au sositu dara, candu faptele sa pasiasca in loculu cuvinteloru. Impregiurarea carea pentru o parte mare a popóreloru «ru o pedeca spre ceinttelegere este delaturata. Austri’a este de sine si pentru sine. Basca de desvoltare este data, ea este chiarusi de inimicii învingători respectata. Popórele austriace dara sa nu fia mai rele decatu chiaru inimicii, sa nu strice ele asta dara basca acést’a prin separatismu egoisticu, ci fiacare ca membru alu reuniunei celei mari ce formeza statuia sa subordineze o parte din pretensiunile sale interesului întregului, pentru ca ceea ce sacrifica poporele imperiului, sacrifica pentru sustinerea individualitatiloru soru proprie. Aduce de exemplu in asta privintta pre germanii din Austri’a, carii trebue sa renuntte la legatur’a cea de o miia de ani cu Germani’a, numai casa si tîna cuventulu datu de a fi credincioși Imperatului sî imperiului. Ei o făcu acést’a de sî despre ei nu se póte dice ca ei numai in reuniunea statului austriacu sî afla scaparea natiunalitatiei loru.