Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-12-03 / nr. 97
Telegraful iese de deue ori pe septemana : Iovan Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sahiiu la espeditur’a foiei pe afara la o. r. poște , cu bani gata prin scrisori francate , adresate catra espedituri. Pret insa prenumeratiunei pentru Sahiiu este pe anii 7. fl. v. a. ear pe o jumetate de ami 1t. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen-Sabini, in 3/15 Decembre 1867. I Jin provinciele din Monarchia pe Ann ann 18 fl. era pe o jumătate de ami 4 fl. v.a.Pentru princ. si fieri străine pe Ann 12 / p6 V, »nu.1 fl V. a. Inseratele se platesc si pentru I inteia ora cu 7. cr. skrulu , pentru la doua ora cu 51 ( cr. si pentru a treia repetite cu 3', er. v. a. XTM 9). AMIA XV. Eveneminte politice. Sob. iiu , 2 Decembre. In istoria complanarei intre ambele parti ale imperiului austriacu joca rola insemnata partea finantiala preste tot 11. Legea cuplescarea in diet’a Ungarei e superala, se desbate in senatulu imperialu. Amicii regimului de dincolo de Lail’a daudatiri din tóte puterile cu cestiunea finantiara sa se deslege câtu tmtai curendu , pentru ca afirma densii, numai asta paternii veni mai curendu la punerea in lucrare a constitutîunei. in senatul» imperialu e o minoritate, carea ca sî cea din diet’a Ungariei, da dih capu sî crede ca cu votarea acestoru legi nu e bine a alerga asta taie. Sî cei de dincolo de Laita mai adaugu, ca după impartiel’a facuta până acum ei au sa porte mai mari greulati decâtu cei de sub coróu’a Slului Stefan«. „N. Fr. BI.A vine sî arata in cifre ca sî dincoce, adeca la noi, e destula sarcina de purtalu, precandu dincolo numai la părere o sarcina asta mare, dara in realitate sta lucrulu altfeliu. In realitate dice acea foia, va ave partea apusena a imperiului sa se capuiasca pentru anulu 1868 numai de 34 milione^ deficitulu aministratiunei de 6 milióne prin artii noue de rente (Rentenbriefe) sî de 21 milióne prin unu imprumutu nou, carele e a se face împreuna cu Ungari’a. După acest’a vorbindu despre unificatiunea deloriei de stata, despre craburile putincióse sî despre o reforma a contributiuniloru, ca despre mijlocuri cu care s’aru pute s ferma capulu idrei finantiale austriace, mângâie pre cei de dincolo de Lait’a cu urmatórele active , cari dîce ca sa se recunosca că active ale imperiului sî sa se stipuleze termini de solvire, cari termeni sa se lîn». J)e feliulu acest’a aru fi : 1. Imprumutulu pentru seceta de 20 milióne , date Ungariei la 1863, din carele până acum s’a platitu numai pulîne rate. 2. Imprumutulu pentru pagubele in urm’a gerului in 1866 de 6’1 milióne. 3. Cele 3 milióne pentru drumulu de Ceru alu Losionicului si cele 5 milióne , care le-a primitu regimulu ungurescu pentru drumulu de feru Alföld concessionatu din partea acestuia. Aceste sume tóte le arata ministrulu de finance Bcke in espusetiunea sea dela 13 iuliu a c. ca active ale imperiului. Mai departe sa se faca disposesiuni, ca sa se puna intre activele imperiului cele 10/2 milióne, cari s’au imprumutatu specialminle fondului ungurescu de descaunare, asemenea cele 3,600,000 fl. sî cele 7,600,000 fl. imprumutate fondeloru Croației si Transilvaniei. Pretensiunele care se potu face din partea de dincolo a imperiului, după mentionare a foia se urca la 54 milióne sigure , afara de 80 milióne care suntu detaria la banc’a nationala pe catu dureza privilegiui bancei. Amu mai veni si unele drumuri de fera subventionate de a se consideră in rubric’acestora din urma. — Tóte aceste aru fi după dîs’a fóra consecintie din complanare, cari numai incâtu privesce regularea loru mai potu veni in discutiune. Totu in acesta cestiune aflamu , ca pre lângă legea cuplei, in senatulu imperialu se va propune si o resolutiune, carea va privi putin fi’a contribuirei. Asupr’a unei formulări mai deaprópe in privinti’a acest’a inca nu s’a facutu nemic’a. Diet’a Ungariei continua desbaterea asupr’a legei pentru delori’a statului. In privinti’a Croației oficiosele asigura învoirea nationaliloru cu Ungari’a sî dîcu , ca după deslegarea acestei cestiuni aru mai remane numai cestiunea Boemiei nedeslegata, ceea ce după castigerea graviloru de mediadî se va face usioru. Din Pruss s'a afiamu, ca deputatulu Beningson interpeleza in camera pre ministrulu Bismarck despre ambwadorii federatiunei germane de nordu. Se inttelege ca interpelatiunea acésta a fost si Cine— venitu ministrului Bismarck sî respunsulu datu a fostu imiltiamitoriu pentru interpelanle. ce la In o depesia din Berlinu cetinuu ca diferite consulate prussiane se contragu sî se inlocuesc» cu de acele ale federatiunei. Bismarck face sî nu ascepta sa fia mai antâiu recunoscuta de puterile celelalte. Despre conferinti’a puteriloru europene se vorbesce fórte putinu. In giurulu ministrului francesu Boucher mai e putina sperantia de conferinti8, crediendu-se adeca acolo, ca Stanley, Bismarck si Gorciacoiu se vom vede constrinsi a alergă in o conferintia spre a scote pre Itali’a din posesiuea cea neplăcută in carea se afla fatia cu Franci’a. Din Itali’a, foile striavine ne aducu scrii forte intristalare despre situatiunea interna a Italiei. In 29 sî 30 Nov. s’au intemplatu mai multe arestări. „Italie“ Vrea a sei ca Guvern, italianu ar» fi descoperitu unu comitetu mastrinianu sî unu deposit» de arme, care le-a sî confiscat». In monastirea cartausiana de lângă Florenti’a prinseră pre mai mulți dintre călugări. Cu ocasiunea incursiuunei claustrului aflara acolo o suma însemnata de bani si ceva epistole din Rom’a referitóre la formarea unei societati secrete.— Asta se asociaza , republicanii, reactionarii, bourbonii si sîrtîuratistii spre darea guvernului respective a tronului actualereslor In tînuturele Neapolei si ale Venetiei se ivirii dechlaratiuni , in cari se proclama desbinarea »Colorii tîfluturi de cas’a domnitoria de Savoi’a In proclamatiunea neapolitana se dice : „Neapolea a adusu mai multte sacrificie pentru reformarea Italiei; in loculu libertatiei sî alu nedependintiei promise dobendiramu absolutismu. in urm’a politicei oservate in cestiunea romani unitatea e perdula. fiendu Ca neci o conditiune a sufragiului poporului nu s’a implinitu, deci popórele italiane sér potu trai eu dreptulu loru celu vechi». In dechiaratiunea venetiana se dice, ca locuitorii Veneției vechendu-se instelati si retragu solenelu votulu datu pentru unirea Veneției cu Itali’a sub cas a de Savoi’a. Se dechiaru solenelu ca se voru desbina de câtra dinasti’a sî guvernul» , ca re aduse asupr’a tierei rasîne sî nenorocire, sî care a umilit« profondu Itali’a intrega. — Deci reactiunea _ acést’a mnimica infernare a fericirei popóreloru— lucra, ci credemu sî speramu, ca intielepciunea, patriotismulu sî energi’a fiiloru adeverati ai Italiei precum sî a conducatoriului destineloru aceste lieri maltratate voru se sî voru pute sugrumă sî sterpi reulu ce amenintia unitatea sî prosperarea poporului italianu Parlamentulu italian» e forte vecientu pentru evenemintele din urma sî pentru cele ce a audîtu din corpulu legislativii asupra cestLnei romane sî deputații camerei italiane se întrecu a demască intrigele politicei francese in cestiunea acest’a sî a aretă ca conventiunea a fosturatemata din partea Franciei mereu.— întâlnirea lui Victorii Emanuelu cu Principele Napoleonii la Monza se duce ca are de scopu oblirea dungiloru ce le-au produsu evenemintele din urma in politicele acestora dóue state. După scirile ce se repeta de nou prin dîuaristic’a vieneza, Russ si’a se apropia in linisce spre apusulu de média di alu imperiului ei si in scurtu vastă cu o armata considerabile sî va lovi in part’a cui. ? In Romani ’a insă, afara de ptilemiele cele amare intre partide, nu vedem» nimica. Diet’a Ungariei. I» ssedinti’a din 9 Decembre după premergerea celoru obicinuite se alege comissiune propusa de maistrul de finalitie sî decisa de cas’a deputatîloru in siedinti’a trecuta. După acést’a urmez» o interpelatiune din partea deputatului Csiky. Elu dîce, ca pentra anulu curentu legislatiunea a incuviiatialu 48.009 recruti pre lângă conditiunele articululuî IX de lege dirt anulu presente, insa incuviintiare» acést’a nu s’a estinsu mai departe de anulu curentu; neci n’a autorisatu legislatiunea pre regimu de a estinde recrutarea acést’a sî pre anulu veni o Vh. Cum sî pre cedase . Interpeleza mai departe , s’a pututu intempla, ca ministrulu pentru aperarea patriei sa eximita ordinaciuni câtra numiaipiele coihitalense, sî după sciri dinaristice , anume câtra comitatul» Satu marelui sî câtra alte comitate croate sî póte sî altfeliii de comitate, sub nrulu 18,523 1867, prin care ordinatiune respectivele jurisdictiuni se indelorescu, a începe conscriptiuntea sî lucrările premergatorie pentru regulatiune, fara de a ave o imputerire in privinti’a acest’a dela legilatiune sî fara de a ave o îndrumare orientatórie, de are diot’a voia de a aduce sacrificiulu celu itai apesatoriu, de sânge, sî in anul» acest’a ? La acést’a ministrulu presiedinte respunde ea aru li gat’a a dă deslusire numai décâtu , déca orii are emisiilu respectivu la sinfe, in carele se afla o parte de tecstu , cu care a nu pute respunde sî refrânge numai decâtu interpelatiunea. Atât’a insa póte spune de astadi inca, ca nimenea nu va pute află in emisulu acest’a nici celu mai micu periculu pentru independinti’a natiunei (aprobare ) După acest’a se continuă desbaterea generala asupr’a proiectului de lege despre datori’a statului. In siedinti’a din 10 Decembre s’a publicata resultatulu alegerei de ori in comissiunea soiuta imenliara. Se aleseră : P. Somsich, conte Lupu Bellen , Augusta Trefort , Antoniu Csengery , Carola Kerkapolyi, Georgiu Klapka, Juliu Kautz , Eduardo Csedenyi , Gavr. Lonyai , Iosifu Pruckberger , Fr. Pulszky, bar. Alb. Bănici, Col. Ghyczy, P. Szontagh si Graur. Varady. După acést’a se insciratiea mai multe interpelatiuni. W. Tosh interpeleza pre ministrulu de interne, déca regimulu are de cugetu a face propunere de a lege in caus’a teatrului nationalu sî candu, sî déca in bugetulu anului venitoriu va figură sî vre-o subventiune pentru teatru , căci acum e avisatu numai la grati’a monarcului ? Are de cugetu regimulu, câiu se atinge de teatrulunatînnnlu, a întreprinde reforme spirituale sî materiale si preste totu a aduce in fiintia o organisatii.ne definitiva, sau crede elu ca starea cea provisoria , in carea se afla acum teatrulu sa dureze si mai departe ? Deputatulu Siklósy interpeleza déca are regimulu de Cugetu a pune in lucrare Cortt’ssiunea in cause sanitarie. Antalffy interpeleza pentru violent’a invasiune din Moldavi’a preste done comun toti solcuiesci , déca s’a luatu vre-o mesura in privinti’a acest’a. Ministrulu Wenkheim respunde, ca totu lucrulu acest’a e de a se reduce la o certa pentru iediumi si cele de lipsa in privinti’a acest’a s’a ordinstu. Dupa acest’a respunde ministrulu presiedinte la interpelatiunea de ori din partea deputatului Csiky. Sahitu 1 Decembre. (Decursulu festivitatiei in preser’a sî ilîu’a Sart lui Andreiu.) După ce se termină servitiulu ddieescu de sér’a in predîu’a serbatorei Stului Andreiu i carea e onomastic’a Escelentiei Sele Pr. SantUule