Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-11-26 / nr. 95
Telegomafulu ese de done orî pe septemana : joi’a si Daminec’a. — Prenumerațiunea se face in Sabiiu la espeditural foiei pe afara la c. r. poște, cu banii gat’a prin scrisori francate, adresatecatra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. I ear pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si peni Hte 93. MULU XV. Sabiiu, nr 26 Nov. (7 Dec.) 1867. fro provinciele din Monarchia pe ann anu 18 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe V. anu. 6 fl v. a. I Inseratele se platescu pentru linieia ora cu 7. cr. sirulu , pentru plori4# ora cu 5'/s cr. si pentru a treia repetire cu 3V2 cr. v. a. Săbiiu," 23 Novembre 6sa. Situationen in launtru sî in afara e forte seri Dóue corpuri legiuitóre, cu done foculsiie in Austri’a, suntu active, insa sî unulu sî altulu are atâti’a nemultiaraiti sî insistatori pentru punerea in lucrare a egalei indreptatîri. Dincolo de Laît’a e Boemi’a sî in genere slavii, cari staruiescu pentru pretensiunile loru drepte, dincole de Lait’a e Transilvanii sî Croati’a sî in genere românii sî slavii, cari pretindu necontenitu a fi egalisati intru tote cu conlocuitorii lor. Amanari cu desbaterile legiloru dorite de natîunalitatîle, negermane sî nemagiare, voru Înăspri numai mai tare situatiunea sî voru mari numai mai tare abisulu neincrederei intre o parte sî alta sî după câtu puteriu cunosce, nici odata nu a fostu tempu mai nepotrivitu de a amana gî încurca lucrurile ca un dîu’a de a sladi. Nici odata nu a fostu Europ’a asta dispusa de a lua foca din cea mai mica schinbia , ea cum e acum’a. In tóte partîle vede omulu mori grei politici , cari potu lâtî o tempestale, unu viforu, a câroru urmări nu se potu sei înainte. Orientulu e de dieci de ani unu vulcanii carele totu clocotesce. Eruptiunea pótu sa incepa sî din schinteile sele sa aprindia sî mai departe. Pacea dda Praga din 1866 n’a purificata aerulu politica de ajunsu sî deca scirile dela Zuckmanteln voru fi numai incâtu-va adeverate, putemu fi pregătiți , ca din partea Prussiei la ocasiune se voru face încercări a trece nu numai preste lini’a Mainului dara sî preste alta linia. Dara se dîceau ca nu e nimic’a din aceste adeveratu sî sa dîcemu ca Prussi’a isi are tata privirea sea spre Franci’a sî sa credemu, ca e adeveratu ca Bismarck a mijlocita , ca la demolarea fortificatiuniloru Luxemburgului a trimisu omeni betegi, sa demoleze in vecii veciloru sî fortareli’a loru sa remana nevatemata, in casulu acest’a trebuie sa ne fia aminte, ca Prussi’a in 1866 a avutu aliata cu sine pre Itali’a, carea acum e vatemata de Franci’a, căci i detîne capital’a ce o pretinde (Itali’a) sî prin acest’a sustine principiulu influintiei politice a Franciei in destinele Italiei. La eventualitatea unui resbelu intre Franci’a sî Prussi’a aliat’acestei din urma aru pute deveni neliniscitore pentru aliat’a celei d’antaiu, déca exista o aliantia intre Austri’a sî Franci’a. De alta parte Russi’a parte ca aliata a Prussiei, parte cu spriginitoria slaviloru aru fi asemenea unu elementu de neliniscire pentru Austri’a. Tonulu in carele sufla dîuariele russesci , despre cari ia nolitia acum sî oficios’a „W. Abdo.“, au natur’a de a aduce pre oricine la atari presupuneri. Tóte ameniintiarile aceste din afara , sî altele asemenea acestor’a , se potu delatura fara unu tunu sî fără o pusca macaru, prin impacarea pretensiuneloru celoru drepte ale popóreloru, cari popóre, multiumite inlauntru, voru fi puternice sî respectate in afara,pentru ca prin insasi multiumirea loru voru desarma pre toti cei din afara de preteste de a se mestecă in afacerile interne si Austri’a aliata strinsu cu popórele ei proprie nu va ave lipsa de aliantie in afara. Spre acést’a e de a se îndrepta atentiunea nóstra sî acést’a sa fia sî continuarea insunntteloru nóstre politicei, cari nu póte merge mai nainte sî nu póte remane mai înapoi de egal’a îndreptățire a nationalitatiei nóstre, carea precum vedemu e unu elementu alu prosperarei statului in genere si altulu alu prosperarei nationale in specie. A umbla după alte încordări, mai alesu cari cadu afara de cerculu in care ne putemu desfasiura activitatea nóstra, aru fi, in tempulu de falia, unu lucru cu puterile nóstre ; a siede si a nu lucra, unde avemu cumpulu deschisu de a lucra in favórea nostra, aru fi unu pecatu neiertata in contra nóstra. Eveneminte politice. Sabiiu, 25 Novembre Scirile ce le avemu de asta data din Croatia si din sudul a Ungariei nu scimu cum sa le tac sâmu. Din Croati’a aflamu ca are a se face o reorganisatiune a margineloru (confluieloru) militari inca înainte de espirarea anului de falia. Zlift. ne asigura, ca Ld.MC. Gablenz, carele e Comandante generalu alu Croației, a predatu in Agramu nisce proiecte formulate cu privintia la reorganisare sî ca aceste proiecte suntu acum obiectulu precumpanirei. Aceeași foia adauga insa, ca oricum vom fi schimbările ce se voru face, esenti’a institutului militariu nu va fi tare modificata. Totu din numit’a foia aflamu mai departe ca precandu Austri’a declara a tine strinsu de principiulu neintreverirei falia cu zgomotele ce se respandescu despre urmările Serbiei, Generalulu Wagner, slatiunalu in Semlinu, e chiamatu la Vien’a si ca in presenti’a lui se tinu dese conferintie sub presidiulu Archiducelui Albrecht. Cum amu dîsu nu scimu cura sa taciâmu aceste sciri, dara fiendu ca suntemu in părțile aceste trecemu la o alta scrie ce o aflamu in N. Fr. Bl. carea se ocupa cu Serbi’a pre carea o reproducemu in urmatórele : In numerulti de eri amu indreptatu atențiunea asupr’a curiósei afirmări a foiloru din Petersburgu, cu candu armările serbesci si agitațiunile aru fi nisce insuintie austriace de anessiune si amu amintitu si de indignatiunea dîuariului W. Zig. pentru învinuirile aceste. Precum se vede, fabul’a despre lupa , carele a invinuilu pre mielulu carele eră mai injosu pre riu , ca i-a turburata ap’a face sî acum politica sî istoria universala. I se sî siede Austriei a vrea sa mai anecteze elemente Slavice, dupa ce sî acele cari te arei făcu viéti’a destulu de amara. toratiunile aceste rusesci insa nu suntu asta Especne calite precum s’aru vedé ca suntu. in Petersburgu le trebuie unu pretestu pentru planuri ce suntu de a se pune in lucrare. Tocm’a asta a făcutu sî regimulu prussianu in anulu trecutu, invinuindu neintreruptu pro Austri’a ca inarméza, precandu evenemintele cele triste au aretatu apoi câtu de putînu fu Austri’a preparata. E fapta insa , ca Serbi’a nu nega urmările sele, de buna sema, pentru ca suntu de o estensiune asta de mare , incâtu nu se mai potu ascunde sî nega. Sî aceea inca nu mai e secreta, ca Prussi’a inca a trimisu Serbiei 15,000 pusei cu acu. Banii rusesci circuleza in Serbi’a sî agenții russesci resaru in tote părțile , că si candu pentru Panslavi’a s’aru ascepta numai dîu’a, in carea sa-i resara serele. In același tempu foile rusesci suntu pline de vaiete pentru „frații slavici* din Austri’a. Cine e acel’a dara carele turbura ap’a? Déca suntu insuinite de anecsiune, tóta lumea scie sî ce sa tîne de ele sî ca tendinti’a merge intr’acolo a anedă Serbi’a austriaca pre malulu turcescu , dara nu vice versa, la cea de Parol’a Serbi’a mare spune totu. — De altmintrea dupa tóte aceste din Belgradu vine seirea ca dîuariulu „Vidovdan* deminte sgomotele despre înarmări estraordinarie. Mai departe respinge, ca se primescu oficieri străini in armat’a serbesca sî adauge ca Serbi’a are numai politică nationala. Conferintiele in cestiunea Romei păru a se depărta totu mai tare de realisare. După „Liberte” din Parisu Itali’a a respunsu la invitarea ce i s’a făcutu din partea Franciei, ca Itali’a nu cunosce necessitatea de a cestiunea acést’a, se amestecă puterile europene in Respunderea pentru tóleare sa cada asupr’a Romei dara nu asupr’a Italiei. Rom’a e cuibulu tuturora intrigeloru sî alu conjuratiuniloru renctionarie, nu numai contra Italiei, dara contra oricărui progress'u din Europ’a. Unu principe din o familia domnitóre de orecandu a luatu parte in lupt’a dela Menlin’a. Regimulu italianu, ca atare, e gat’a a lua parte la conferintie , insa mai întâia sa se desierte statulu bisericescu de france si înainte de deschiderea conferintiei. Acest’a e uniculu mijlocu de a asecura libertatea discussiunei. Consiliulu federatiunalu din Elveti’a primesce conferinti’a sub conditiunea de a se respectă dorintele Italiei. Intre Franci’a si Prossi’a se dice, ca s’a nascutu cert’a, pentru ca Franci’a nu vrea sa recunosca pre Prussi’a de putere presidiala a confederatiunei germane. In corpuri legislative francesti, Jules Favre desaprobase din vre-o patru puncte de vedere espeditiunea cea din urma in Itali’a s’ arata, ca cum s’a vatematu atâtea tratate, nici conventiunea din Septembre nu obligă pre Franci’a a intreveni in Itali’a. Despre conferintia dice ca e o chimera si din ea nu pate sa resulte alta ceva decâtu înjosirea Papei. Dinartele din Romani ’a continu in cea mai mare parte lupte de partide, cari premergu lupte lor la alegeri. Ministrulu de interne emite unu cerculariu patva prefecți, prin carele provoca pre acesti’a, ca ei, că organe ale regimului, sa se abtîna de ori-ce influintiare la alegeri, remanendu pre lângă marginele prescrise de constitutiune. In dînaristic’a străină cetinu . După sciri din Bucuresci, regimulu de acolo si da tóta silinti’a spre a impaca partidele diferite din tiera. Cum ca acésta instiintia abia va fi încoronata de succesu o spune observarea urmatore ce o face „Nat. Zig.* In corespundinti’a acestui donariu se dice intre altele : „Durere, referintiele României inlauntru suntu cu multu mai reu decâtu in afara. Romaniloru le lipsesce patriotismulu, carele sa fia in stare a subordina ambițiunea binelui patriei. Venatulu cela de aparurea după portfeturi ministeriale sî luptele de partida cari stau in legătură cu acelea ingreuieza Principelui Carol I formarea unui regimu, carele se o póta aduce la ore care stabilitate. Si acum in tempulu de fatia priu doiarii totu in miscare, ca prin alegerile cele noue sa compună nisce cameri, cari sa resterne regimulu de acum, de sî sa póte afirma cu seguritate, ca unu ministeriu din doiari aru fi mai putînu stabilu, decâtu unu regimu esîtu din partid’a liberala. Diet’a Ungariei. Siedinti’a din 2 Decembre s’a linutu In sal’a numita a tierei, acum de nou straformata. După autenticarea protocolului din siedinti’a din urma pressedintele au adusu la cunoscinti’a casei in curgerea mai multor petitiuni. Intre aceste au fostu sî a comitatului Turdei, carea spriginesce observările ce te-a făcutu comitatulu Semlinului in o harthia îndreptată câtvatote jurisdictiunele comitatense, scaunale sî districtuale din Ungari’a sî Transilvani’a in cestiunea nationalitatiloru. Același comitatu se roga ca organisatiunea judecatorieloru sa se estinda sî asupr’a Transilvaniei, fara mai departe ca drumulu de fera Oradea----Brasiovu sa fia dusu prin Turda. O asemenea petitiune a incursu si din scaunulu Ariesiului. După aceste arata presiedea deputatulu Georgiu Lukacs si depune mandatulu. Ministrulu de finantie Lonyay propune alegerea unei comissiuni finantiale permanente din 15 membri. Propunerea acest’a va veni in un a din siedinttele viitore la ordinea dîlei. Ministrulu de comunicatiune conte Miko respunde la o interpehtliune a lui Radich in privinti’a drumului de ferit Alföld-flamana.