Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-08-08 / nr. 63
Telespraful ese de doua ori pe septemana : joi’a ai Dumineca. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. ear pe o jumetate de anu 3. fi. 50. Pentru celelalte parti ale Transilaniei si pen. Dura onomastica a MHaiestatiei Sale c. r. Apostolice. In preser’a acestei dîle a fostu la ora usilata retragere cu musica. In dîu’a ins’asi , dimi Beti’a la 5 ore a fostu reverite cu musica. In acestu tempu o bateria a dalit 24 salve de tunuri. Servitiulu Ddicescu pentru ostasime sa facutu in câmpu unde a fostu esitu regimentulu de aici (nr. 9.) din garnisona, unu escadronu de ulani, o bateria pedestra, unu desparticmentu de gendarmeria, scóla divisiunei s.a in parada deplina cu semne de campania. Trupele erau puse in doua atacuri cu fruntea spre altariulu de verdelia. In Biseric’a greco-orientala a celebralu St’a Liturgia Escelenti’a Sea Pre sântîtulu Archiepiecopu si Metropulitu Andreiu Bar. de Siagun ’a cu preotimea cuviinciósa, sub decursulu cărei s slujbe s’a cetitu rugăciunea din genunchi pentru MS* Imperatulu sî Regele Franciscu losifu. I După rugăciunea acést’a corulu membriloru reuniunei sodaliloru români au intonatu imnulu popular, esecutând lu spre indestulirea tuturoru celoru ce au asistatu la servitiulu divinu. In onórea dîlei Escelenli’a Sea Prea sântitulu Archieppu si Metropolitu a datu unu prândiu festivu. Sub decursulu acestui’a music’a capelei regimentului de inf. nr. 9 a esecutatu înaintea ressedintiei metropolitane mai multe piese alese. Cându se rădică toastulu pentru Majestatea Sea o bateria pedestra a datu 24 de solve (de pre Sioltisu). Sabiiu, in 820 Augustu 1868, jiin provinciile din Monarchia pe anu anul 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. I Pentru prin a. si ti'eri străine pe ano I* p« '/, *nu. ti fl v. a. Inseratele se plătesc« pentru intern Aradi 7. stg. simlu , pentru 6 dnna ora ni 51, or. "1 pentru a trei'a ropetréc eu 3V, Cr. v. s. iTM 63. A Mi A XVJ Opiu inni. despre Compediulu de dreptulu canonicu alu bisericei grdientale. Hrztg in nulu 192, sub rubrica „Literarische Anzeige“ arata publicului seu aparerea compeditilui de drepturu canonicu alu bisericei grecoorientale de Andrei n Bar. de Siagan’a, in traductiune germana de Dr. Aloisin Sentz profesoru la Academi’a reg. ung. de drepturi din Sabiiu sî membru onorariu alu Asociatiunei Iranne pentru literatura sî cultur’a poporului romanu , pre lângă conlucrarea profesoriloru de teologia Zachari’a Boiu sî Ioanu Popescu, tiparitu la Iosifu Drotleff. Pretiulu 3 fl. v. a. E decapetatu din lipografi’a archidiecesana gr or. din Sabiiu. „Compendiulu acest’a“, dîce articululu, „alu dreptului canonicu gr. or. a devenitu accesibilu sî pentru literatur’a germana sî asia va fi de interesulu cetitoriloru noștri a afla unele date despre principiele sî cuprinsulu acelui compendiu, cu atât t’a mai verlosu, cu câtu acel’a deocamdată (vorlänfig) e uniculu in feliulu seu, pre cându lucrările cele mai noue ale lui Zhisman in Vien’a suntu numai de natura fragmentaria „Dlu Archiepiscopu sî Metropolitu Baronu de Siagun’a a intreprinsu e revede, ordina sî a aduce in sistema materialulu scientificu cumulatu in massa, in isvóre, dara nepusu in ordine, in urmatoriulu modu: „Partea prima despre dreptulu canonicu internu e de natura dogmatica sacramentala si formeza, deosebitu prin infatistarea constitutiunei bisericei gr. orientale, basea, pre carea radima opulu intregu. „Partea a dou ’a trateza dreptulu canonicu esternu , adeca referintiele de dreptu ale statului catra biserica sî ale bisericei catra statu , precum sî alu diferiteloru biserici intre sine. „Partea a trei ’a trateza despre legislatiune, administratiune si autoritățile eclesiastice, ale bisericei gr. orientale. „Ce se atinge de principiele dela"cari procede dreptulu bisericescu gr. orientalu, in lini’a dintâiu ni se infatisieza, in afaceri de legislatiune, de administratiune bisericasca-economica si de ocuparea posturiloru ierarchice, principiulu sinodalu. Sinodele după compunerea loru, incepeaiu de sinodulu parochialu pana la celu patriarcalu, cari tote constau din membrii bisericesci si lumesci, alesi după o baia larga, cei din urma totudeun’a in numeru precumpanitoriu, representéza adeveratulu elementu administrativu in biseric’agr. orientale. „Coldur’a, cu carea se intrepune dlu autoru, basatu pre sânt’a scriptura sî canone, pentru princi—piulu constitutiunalu in biserica sî cu care3 pasiesce prin acést’a indirectu contra oricarui absolutismu ierarchicu clericalu, su presenta (pre autoru) ca pre unu barbatu alu progressului, care se tîne tare si nestramutatu de institutiunile primitive ale bisericei creștine. „Ce se atinge de nationalitate, invetia autorulu, ca biseric’a, consecința institutiuniloru sele falia cu demnitatea omenésca, primesce pre tóte nationalitătile in sinulu seu de mama sî le stringe pre tóte la pepiniu ei, dandu-le dreptulu, a servi lui Odieu in limbile loru, a ave preoți sî episcopi de nationalitatea loru , cari porta oficiuiu loru sublimu in limb’a poporului respectivu. „Ce privesce referintiele statului fatia cu biseric’a, autoriulu respecteza principiulu intregirei reciproce, in urm’a carui statulu are lipsa de biserica că de o conditiune a fiintiei sele , totu asia insa sî biseric’a de stătu că de o conditiune a fiintiei sele, asia incâtu statuia cu biseric’a sî biseric’a cu statulu sa se impretinésca in modu intima, sa lucre laolaltă cu puteri armonice, pentru că viéti’a omenesca sa se desvalte sî perfecționeze in sensulu celu mai nobilii. Numai toleranti’a cea rece intre mărturisitorii diferiteloru confessiuni se respinge sî se presenteza iubirea împrumutata in intielesulu evangeliei că principiu, pre care sa se baseze referinti’a intre cei de confessiuni diverse, autoru „Ce se atinge de legislatiunea bisericésca, dlu presentéza invetlaturile lui Christosu din Evangelia dreptu canone sî că celu dintâiu isvoru alu dreptului canonicu. După aceste vinu numai de câtu faptele apostoliloru sî canónele apostoliloru cu isvoru urmatoriu, in fine canónele celoru siepte sinóde ecumenice sî dóue spre-diece locale, pre cari se recunosce biseric a orientala sî scrierile sânii loru părinți înșirate in alu doilea canonu alu sinodului VI ecumenicu. Ca isvóre ajutatórie ale dreptului canonicu se punu înainte cărțile testamentului vechiu, tâlcurile lui Balsamon, Zonara, Aristenes, sintagm a alfabetica a lui Blastariu, noroccanonulu lui Fotiu, traditiunile, obiceiurile si ordinatiunile paterei lumesci Avendu in vedere problem’a unei, aretari (Anzeige) nu putemu intră in omenuntele concrete ale opului celu aveinu dinantea nostra sî asta mai accentuămŭ numai din dedicatiune, acelui’a , ca conspectulu opuriloru tipărite in limb’a româna, comunicatu acolo arata 37 de opuri retipărite si 19 opuri parte compuse de Escel. S. din Metropolita, parte traduse si edale si in fine 21 la insarcinarea sea compuse si traduse de altii. Opurile esîle in restempu de 18 ani in totalitatea loru suntu caini de 3000 cale. Din numerii acestiea sî cu deosebire din opurile înșirate acolo se vede unu argumentu insemnatu de a sîrguiniia viua catra înaintarea literaturei romanesci, carea mai nainte a facutu atât’a tempu nefruptifera. Opulu e dedicatu clerului sî poporului credincioșii alu Metropoliei româniloru de religiune gr. orientala din Ungaria sî Transilvani’a dreptu semnu alu iubirei archipastoresci a autorului. Ni se pare ca Escel. Sea dlu autoru nu a pututu da unu semnu mai bunu alu iubirei sele archipastoresci, de câtu tocm’a prin o infatiniare sistematice ordinată a drepturiloru sî indetoririloru bisericesci, a olaririloru canonice despre activitatea prin carea intregitatea et ca a bisericei gr. orientale si a impartirei ei s’a sustinutu in Ungari’a sî Transilvanii, se susține sî desvolta mai departe. (Va urmă) luveneninte [»otitic«. Sabiiul Augustu. Spre restituirea armatei nationale unguresci, se facutu unu pasin de mare însemnătate. Maj. La Imperatulu a emisu catva mnistrulu imperialu de resbelu o pre inalta demândare, in urm’a carei’a suntu de a se inparti pre viitoriu in regimentele din tierile coronei unguresci, după putintia numai oficieri născuți in acestea tieri Legatur’a intra acést’a pre inalta scrisóre sî intra proiectele de lege pentru armata, ofarite deja de cas’a legislativa unguresc’ este evidenta. Scrisórea , carea contiene prescrierile in privinti’a limbei regementeloru suna astufeliu.: „Prescrierile mele de înaintare din anulu trecutu pentru oficieri armatei sî marinei mele de resbelu suntu deja supuse din partea Dvóstre unei seriose consultări dupa ordinatiunile mele organice din tempulu din urma. Decisiunea mea pentru slraformările necesarie in amintitele prescrieri va urma la tempulu seu, cu tóte acestea este voia mea, ca sa se ocupe îopurile tie olflHoH in regimentele si preste totu in corpulu militariu din tierile coronei unguresci, in intielesulu sistemei de armata introduse, pre de o parte cu referintiele corespundielóre unei organisatiuni de armata, implinindu pre de alta parte si dorintiele tierei. Revocandu in memoria prescrierile de repetite ori emanate in privintia limbei regimenteloru tuturoru corpuriloru militare, dorescu ce sa se fie in considerare la impartirea oficieloru conoscintia precumpanitóre limbeloru din regimente. Unu corespondinte din Pest’a Ia „Vorstadtzig“ da aslufeliu de părere despre viitoriulu armatei unguresci: ludata ce voru fi gata cadrele gardei unguresci, nu va putea opri nici unu guvernu ungurescu ca sa nu se formeze din ea o armata unguresca. Uritarea va fi ca stânga va câștigă, sî Andrassy se stringe totu mai multa in cercuri. Deși nu putemu aprobă, din parte-ne temerea deputatului, partidei de aiciane contelui Czebrianu ca legea de aparare se fie numai sî numai caus’a unui conflictu intre armata permanente sî garda, totuși nu putemu nega ca simburele unui conflictu incoliesce deja. Spiritulu armatei austriace remane neatinsu, precându garda ungurésca nu se nationaliseaza ci se magiariseaza. Romani, Serbi, Slovaci se voru comandă unguresce, sî voru stă sub stindardu ungurescul. Nationalizarea armatei permanente si contopirea ei cu garda a aru fi unu felii de garanția pentru unitate, căci unitatea se pote formă si in varietate, pe cându magiarisarea armatei (gardei) desbina in fapta armata in doua parti, dintre cari fiecare parte este petrunsa de unu altu spiritu. Revista dîuaristica. Press’a vieneza e indignata in corpore asupra manifestatiuniloru dfuaristicei din Pesta pentru toastete dela bancheturile serbatórei datatoriloru la semnu. „Die Presse“ nu-si póte suprime necasulu, ci lu da pre falia in unu fulminante suprascrisu : „Dem groben Klotz ein grober Keil“ cu carele se descarcă asupra neakistiioru sî cu deosebire asupra ministrului de culte din Pesta. Numitulu douariu