Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-10-10 / nr. 83
ndusâmu, ci sa re fia de pâne buna, si sa ne aducemn totu deun’a aminte ca suntemu cetstieni cu sânuii. Ve mullamescu Dloru pentru atențiunea acést’a , carea mi se face , sî me rogu lui Ddicu, că «lu sa traraita binecuventarea sea asupr’a lucruriloru nóstre, cari au pusu inceputuri desvultarei nóstre sociali, spre a nu mai fi ca in trecutu eschisi dela drepturile cetatienesci, ci de a deveni acolo , incatu atâtu in privinti’a confessiunala, in privinti'a politica sî in privint’a cetatienésca sa ne bucuramu de fruptele cele bune ale libertatiei crestinesci si cetatienesci, la care neau deschisu calea Majestatea Sea Regele nostru Franciscu Iosifu I, pre carelej salu tiena Ddicu intat a prosperitatea la m Iti ani! „Sa traiescau au resunatu de multe ori din pepturile celoru ce erau de fatia. După acést’a membrii congresului s’au suitu in ressedintia sî fura primiti de Escelenic’s Sea Presantitulu Archiepiscopu sî Metropolitu in salonu. Aci din dep. Missiciu rosti din nou vreo câteva cuvinte prin care cere binecuventarea archieresca pentru membri congresului. Si la acésta ocasiune nu intrelasa Escel. Sea a aminti de însemnătatea Intruriloru celoru ce s’au seversîtu in congresu , de intelept’a folosinti’a a acestor’a sî a tirmuriloru din trensile. Cu deosebirea cu atenti pre deputați câtu aterua dela folosinti'a cea rea sî cea buna a libertatiei castigate pre terenulu bisericescu. Facil o asemenare cu pânea cea buna sî in fine încheia, ca binecuventarea nu o da densulu, ci ruga pre Ddieu ca elu sa binecuvinte pre membrii congresului sî doresce ca acesta binecuventare sa se estinda preste toti membrii bisericei nóstre sî se produca rudele spre binele materialu sî spiritualu alu tuturoru. Cu aceste sî cu alte pre cati nu le puturâmu însemna tóte , din caus’a gramadirei momenteloru însemnate in decursu de trei septamâni — se termină activitatea membriloru congresului, florei inteligintiei nóstre, pre carea stimandu-o sî până acum ne-amu invetiatu, a o stima sî mai multu , pentru ca ea cuprinde in sine barbati stimaveri , cari prin tactu sî prudintia au imprimatu natiunei sî cu asta ocasiune sigililu unei natiuni mature sî demna de egalitate in concertulu altoru popóre si natiuni.Conduclulu si music’a se interfera până la loculu de unde «U pornitu, unde alingându-se faclele s’ău dusu fiacare la ale sele. Congresulu natiunalu Înscrie «sen romáim. Siedinti’a a VIII. sau trnutu in 3/15 Octobre a. c. sub presidiulu ordinariu. Inceputulu siedintiei pela 101/2 era înainte de a medi. Protocolulu se verifica fara nici o observare. Apoi se trece la verificarea Diui Sofronu Didragu, carele aflându-se credentionale in randu, se verifică de deputatu. După aceea Diudep. Borlea pune pre mas’a congresului i un proiectu de resolutiune la intrebuinttarea limbei române, rogându privitoriu totu o data pre congresu , ca sa sa privésca propunerea acést’a de arginte, sa se ia numai decâtu la desbatere, sau déca nu, apoi celu putieru inca înainte de închiderea acestui congresu sa se puna la ordinea dîlei. Dlu dep. Macelariu partinesce propunerea antevorbitoriului. Dlu dep. Fauru luându cuventulu, crede ca organisarea Metropoliei este mai arginta , sî e de părere, ca mai intâiu sa se finesca obiectulu inceputu, sî apoi numai decâtu sa vina propunerea Dlui dep. Borlea. Dlu d. Glodariu partinesce propunerea D. Borlea. Dlu dep. Babesiu luanilu cuventulu dice,adéca la cestiunea pusa pe tapetu, s’aru fi aflatu unu votu, care sa dica, ca nu este de acordu, cu dens’a, atunci aru aflu discussiunea la rendu. După ce insa Dlu dep. Fauru au dechîaratu, ca n’are nemicu in contra, ca sa se primésca de arginte, insa numai după finirea elaboratului comissiunei de 27, densulu propune , ca sa se primesca cu unamitate si fara disscussiune. Dlu dep. Macelariu e de acordu cu antevorbitoriulu, cu moțiunea Dlui Borlea sa se primesca „en bocu ” (se primesce).— Esc. Sea Dlu Pressedinte pune la ordinea dilei propunerea dlui dep. Borlea. Dlu dep. Macelariu repeliesce propunerea sea, că moțiunea Dlui dep. Borlea sa se primesca „en blocu (se primesce). Dl dep Arduleanu presented o petitiune adresa la catra congresu din partea represenantiei bisericesci preurbiulu S<*hiei din Brasiovu cu hramulu S. Nicolae, in care se arata impracticabilitatea unoru distrusetiuni din regulamentum statoritu in anulu 1864 sî introdisu in arch diecesa sî se cere modificarea loru. Mai așterne unu proiectu de statutu pentru efori’a gimnasiului gr. or. rom, precum sîujiu proiectu de statutu pentru infiintiarea unui foiftip de pensiune pentru gimnasiu si sculele normale gr. or. profesorii dela române din Brasiovu foate aceste petitiuni se predau comissiunei de V. * brisoru Dlu dep. Babesiu substerne o petitiune a memcongresului din părțile fostei diecese a Temisiórei , privilória la reinfiintiarea acestei diecese, cu rugarea , ca până atunci sa se infiintieze unu consistoriu diecesanu in Temisiór’a sub Episcopulu din Aradu, sî ruga pre inaltulu presidiu, că sa dea cetire acestei pelitiuni. Escel. Sea Dlu presiedinte observa ea i pare reu, ca s’au lasatu de au trecutu at tea dîle, fara sa fia fostu •chiamatu la tiemrea siedintiei , caci tote acestea cu cinci până in siese dîle mai înainte, s’aru fi pututu lua mai bine inainte sî s’aru fi pututu perirgctă cu mai mare tignela decâtu acumu. Dealtmintrea nu are nemic’a in contra, că sa se urmeze si cu acesta petitiune, ca si cu cea din Oradea mare. Dlu dep. Popea așterne totu in privinti’n obiertului amintitu de Dlu dep. Alduleanu o petitiune din partea profesoriloru sî a altoru cetatieni că membri ai sinodului parochialu dela bisericele din Brasiovu cu hramuln S. Nicolau sî Sânt’a Treime insa in direcțiune opusa cu cea presentata din partea Dlui dep. Alduleanu cu acea rugare ca sa se ia in considerare, sî propune , ca alaturându-se lângă cea preș. de de dlu dep. Alduleanu sa se predea comissiunei de 27. (se primesce). Dlu dep. Ioanoviciu ca pressedinte alu comissiunei esmise in privinti’a organisarei provinciei nóstre metropolitane , presenteasa elaboratulu comissiuni de 27 cu aceea bagare de sema, ca un’a parte din elaboratu nu este inca gata dara are sperantia sî e convinsu, ca comissiunea sub intre timpulu desbateriloru va fi in stare, a termina sî partea acést’a. Dlu dep. Alduleanu ca referințe alu comissiunei de 27 face cunoscutu , ca comissiunea au gatatu sî incheiatu ocupatiunile sele in privinti’a partiei întâia a statutului organico, incependu dela organizarea parochieloru până inclusive a monastiriloru. Acestu operații este tiparitu in jurnalulu Archidiecesei sî impartitu intre membrii. Nelucrata este insa partea a dou’a dela eparchii incependu pana la metropoli’a sî respective organisarea congresului. Dlu dep. Puscariu vrea sa aduca numai o întregire inainte la cele dese de Dlu referințe Alduleanu sî adeca, ca in privinl’a operatului subcomissiunei despre organisarea gcaleloru, administrarea fonduriloru sî contabilitatiei s’au adusu unu conclusii deosebitu, ca operatulu acestei subcomissiuni sa se segregeze din statuturu organicu sî sa se predea înaltului presidiu cu aceea rogare , ca sa binevoiasca , alu luă in deosebita consideratiune sî sa faca pana la congresulu venitoriu, déca va afla din partea sea de lipsa, o propunere pentru unu statutu separata. Recomenda data înaltului Presidiu, ca sa binevoiasca a primi condusulu acest’a alu subcomissiunei. In privinti’a procederei la desbaterea operatului pregatitu propune Dln referințe , ca deorece la desbaterile comissiunei au participată cea mai mare parte a membriloru congresului sî aslă data cunoscu cuprinsulu lui, aru fi superflua cetirea întregului sî aru fi indignatu , de a se luă cetirea din capu in capu, sî la fie-care capu se urmeze desbaterea. Esc. Sea din preșiedinte face întrebarea , ca primesce congresula propunerea acést’a ? (se primesce !) (Va urmă.) Eveneminte politice. S a b i i u, 2 Octomvre. Ministeriolu cislailanicu nu-si are nici astadi presiedintele seu sî faime despre o scena, la ocasiunea carei Tsaffe sa se fia denumita de câtra Imperatulu de ministru presiedinte definitivu , remane numai o faima góla. Necasa mare insa are ministerialui cislattanicu sî din impregiurarea, ca e si- j situ a tinde la mijloce cum suntu dreptulu statariu sî alte mesuri de aceste cari lu depopulariseza. — Politica esterna nu are de asta data momente mai însemnate. Primirea dcpntatinnci regnicolare din Croați’«. Deputatiunea dietei croate , carei’a i s’au incredintiatu predarea adresei, fu primita in 9 Octobre stilulu nou de Maiestatea Sea. Conducatoriulu deputatiunei, pressedintele dietei Ant. de Vacanovicin, îndreptă câtva Maj. Sea urmalórea alocuțiune : Majestate ces. reg. apost. Dieta regatului Croatiei-Slavoniei-Dalmatiei, ne-au incredintiatu none missiunea « ea onesta , că sa depunemu la treptele înaltului tronu alu Majestatiei Vóstre pre umilit’a adresa, care cu espressiunea credintiei nestrămutate sî supunerei omagiale cuprinde complanarea, prin care regatulu Croati’a—Slavonia—Dalmati’a sî regatulu Ungari’a au delutiratu tóte diferintiele reciproce de dreptulu de statu , afara de aceea diferintia , ca de care regata sa se tina Fiume , sî au intaritu sî fundatu unu pactu de dreptu «te statu. Adres’a aduce insa arguminte neresturnabile , ca Fiume nu numai după posiliunea geografica sî dopa nationalitate , ci sî parte întregii ere a Croitiei, după dreptu formeza o In privinti’a acésta ne provocamu cu respectu la înaltele decisiuni ale gloriosiloru străbuni ai Majestei Vóstre, a Imperatései Mari’a Theresia din anulu 1776, 1777, si la diplom’a comitatului severinu din anulu 1778, apoi la pré inalt’a decissiune a imperatolui Franciscu I, de gloriosa memoria din anulu 1808. Prin părțile acestea de acte diplomatice sau esprimaturu recunoscutu in modulu celu mai solemnu reincorporarea Fiumei nemijlocitu la regatulu Croației. Deaumintrea Croati’a au premersu ilej’a cu lucru pentru o complanare drepta sî cu privire la Fiume prin aceea, ca ea in întrunirea făcută cu Ungari’a au incredintiatu ministerieloru,cumune unguresci tóte afacerile industriale, comunicationale, fiantiale sî militare ale flietei proprie , prin urmare sî ale Fiumei. Pentru aceea ne rugamu pré amilitu in numele pré credinciosului poporu croaticu, ca Majestatea Vóstra se veinduraui prea gratiosu aservă sî protegiă dreptulu Croației la Fiume intre marginile compla* narei după dreptulu statului , sî a imbratiosi a sî intari intr’unirea după dreptulu statului a coronei sântului Stefanu cu legatur’a impacarei, iubirei si a intielegerei nestrămutate. La alocuțiunea acést’a respinse Maiectatea Sea urmatorele: Cu bucuria sî cu multiumire deosebita amu intielesu atâtu din adresa , ce Mi-au predatu acum diet’a regatului Croati’a-Slavoni’a-Dalmati’a, câtu sî din propunerile, ce Mi leau facutu in privinti’a acest’a ministeriulu Meu ungurescu,—ca tóte diferintiele de drepturu de statu ce au esistatu intre diet’a Ungariei si intre diet’a Croației s’au complanatu spre siniscirea a amaenduroru parliloru, sî ca prin aceea caresi se pote privi cu restituita legatur’a cea vechia istorica , care secuii întregi au trenuru unite amendóue popórele acestea credincase ale Méle spre binele loru. Numai in privinti’a Fiumei nu au sucesu inca a află o inttelegere pre cale amicala. Condusu de convicțiunea aceea, ca un’a dintre cele mai frumóse dalomaiie, ce seamu ca regento, este, ca acolo, unde se despartu interesele poporeloru Mele, se punu in cumpena curentulu Meu de Rege pentru implicare si complanare; basatu pre prevenirea loiala sî sincera, ce o au aretatu atâtu diet’a Ungariei, câtu sî diet’a Croației la întrunirea in privinti’a cești aniloru celora mai momentese de dreptulu statului, socotut cu încredere , ca precum in tote celelalte cestiuni, sî in cestiunea Fiumei se va află inttelegerea dorita amicala. Dreptu aceea Eu voiu avisă senatele coronei mele unguresce intr’ acolo, ca dopa o consultare cu representantii tuturora participatoriloru —sa-mi asterna propuneri acomodate, care apoi se voru așterne că propositiuni regie atât a dietei Ungariei, câtu si dietei Croației, sî care luându in consideratiune, câtu se va poté, tóte interesele, sa mijlouésca o inttelegere imprumutata, că asia lucralu acést'a împliniti alu intrunirei, fiindu intaritu de mine, sa póta intră câtu mai curendu in viatia. Cu dechlararea regia numai in casii In acel’anu a si notari, rându pre bas’a propunerilorn Mele, îndreptate spre liniscirea tuturoru participatoriloru, nu s’aru putea ajunge efedulu doritusu necesariu.