Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-12-08 / nr. 100
acetea «dminisipetive; observ*» numai, e * reglindorii se umblau liberul smi* u»ru că lónnelotti, era pim luter*« e tolu denPa mul pl»c la (ifent te). Anstri*» »» veniru prin partrea ei cea imfelimgat» conservativa in stare, de a fi ce epoch» in libratism"luncola, care lu n**i se numera intre acelea pi.hcle de vedere, proste care cu privire la lucrul» principii» amu trecutu de dóuedeei ani, iéra in multe parti deja tie cinci flieci de ani (bravo in drej»*a). Dep. Twesten : De‘a voiesti pentru positiune, apoi acest’; nu o făcu din p nete de vedere alu politicei înalte. Voi sa accentuez *, ca suntem» gata de a predă ml regn I11 H»tu alu mini-termu lui pentru afacerile esterne , si ca in dreta sa da 0C»si"ti*', da a ne olari ca sa mai tienem» si de aciimine agenți dipo nației sau sa i le feturainii. Noua nu ne remâne, decâtu a ne regulă propunerile nes re amesuratu decissiuniloru făcute acolo. l)pp. Virehouw se róga, sa nu se privesc,a tăcerea lui latin cu ministrulu de consimțire sî spereza a espune mai tarziu, anume la elatulu ministeriului de cute, câta suntem» de inaintati in liberali.-mu falia cu Austri’a (ilaritate in stâng’»). Dieta Ungariei In siedinti ’a (de scar’a a casei de susü) din 4 Decembre se primește legea uniunei pentru Transilvani’a asemenea sîm»d fcatinile făcute de senatulu imperialii la lege de marm ne; mai încolo se mai primesc» urmator de legi, despre pensiunile comune, despre control a datoriei inca neotarite si in fine despre cspr»,printiune pentru Bud’» Posi’h. fara in siediin’a (casei de susu) din 5 Decembre se primesce (dupa unele discussiuni legea interconfessionale după Iî<Iii prin majoritatea voturilor), fara propunerea comisiunei române in minoritate. In sie dinti ’a ("casei de jos") din 5 Decembre vine dupa asternerea unu projectu dn partea lui Bothorys îa altui’a din partea lui Deak, la ordinea ililei .projectnici despre regilementilii casei din carele se primesce iu sie linii a aré't’a cu putiene modficatiuni Cap. I si II. — In ne presentezu ministrulu presiedinte cont. Andrasy legile sancționate de Mnj. Sca, despre sculele poporale si despre martuurine a episcopieloru gr. cat. sî despre drumulu de feru in lint a Orudeani<*re — Clusiu. In siedinti’a de seru a casei de jisu d:n 5 Decembre s primesce projeclulu du lege privitoriu la drumulu de seru Tissienu sî despre intremuămttarea imprumutului pentru drumulu de seru cu putiene modificatiuni. Dupe acestea mai incurg» sinele i’iojecle sî propuneri intre care e sî nn .su despre ștergerea J giloru austriece din Traimi’a. Apoi urmeza la pertractare legea despre budgetul» anului 1860 sî, t*ecendu-se infl.ia la d"Sbaterea speciala , se voteza ordinari* Iu cu 151, 817. ICD 11 Era 163, 30O NI. se v»lé*a mulatrului de culte că e dansu pentru esecutarea fetei despre sculele poporale. Inl’acést’,i se presenteze de ministrulu pres. col.l. Andrassy legle sanutionate despre înarmare , despre armata tterei 6, despre marinare» poporului. In fine s*1 voteze estraordinariulu din budget» de 33. 641. 306 11. Remâne definit in ordin —4. 277, 5)0 1. Estmordin. —8, 400. 000 NI sum a 12, 677, 500 li Sie (1in ti ’a casei de jo«u) din 6. Decembre. Pr*-ssedintele aduce Inamo cinlia, ca afet. Sea va închide del’a in 10 I. c. După unele interpectuni vine la ordinea projetun de rege despre rompelinti’a jud* calorieloru indi t*rie. Pre lâng» acesta se mai aduce unu projectu »iu minoritâtiei Si se fac*u sî ale propuneri in ce-tinea acesta , sa încinge asupr’a acestor’a o discussiune mai îndelungata, »1 in fine sa pun»"sce prin in*.|onfete projectulu asternuulu de m nistru spre desbaterea speciale. Sîedinti’a (de sér’a a casei de josu) din 6. Decembre. D»pa aule t'carea protocolului fa*1». Ber"czenczey întreb»TM despre interpelaținea ce o făcuse ia pnvinti'a castelului din Mosterhein. După Apoi arunza acoperirea: 1. Onlinariulu . . . 147, 539, 600 fl. 2. Bâlrnord. . . . . 25. 241, 20 i 11. si ma 172. 780, 800 11. 407 unele siU^rpe bUiuni din partea lui V n |gi, MIasiciu si Tissase trece la ordinea d lei , rontnuAoduse desbatere» speciala despre precfni« de rege privitori» la circulu de activitate alu judeca*»orfeloru militare. La §. 2. , carele dice , ca mdie vidii in blan 9»alu supuși judecatorieloru in limite sub tutu decursulu timpului loru de srrvitiu, tocmai sî efindu nu se afla in serticii»lu activii, se menge o discussiune mai îndelungata , n*findu iuti multi umili cu dispositiunea acést’a. Cu tote acestea ,inca nu se otaresc, c* decid* rea »supr’a §. acestuia sa amâna pre siedinti a urmatóre. In fine se primescu m**d fscalirile făcute de cas’a de susu in privinti'a legei de espropriat*une Siedintia (casei de sus») din 7 D C* mbe Pressedintele aduce la ciiio-ciulia, ca «essiunea diete i presiune se va incheiă in 10 s. c. la 1 ora in cetatea regia din Boia. Si albu membri comissiunei pentru control’« datoriei inca neotarîte. Se primescu proiectele de lege despre incirviintiurile imprumutu hi pentru Bud’a ifest’a , si despre prelungirea valid tatiei adie. de lege 23 din an. 1863 pana la anula 1869. Bra nu, 2*9 Novembre 1868. Fara lumina, fara inveliatura, fara cultura, astazi nu mai póte ianta nimenea in starea s**a materiale. Tóte poporele, tote uniinrl<*, cari vom a se tiene bine, vom a spori in starea lominiriale, trebuie sa-si aiba aytadi de bisa luminarea mintiei, curt r’a inimri sau mai in genere rlîsu s óla . După cum este cu n-nu papurii, cu o națiune, totu asta e sî cu unu suta sî dî ru cu inilivxlului elu t*a sa pata prosperă intru înavuțirea s’ a materiale, trebuie sa poseda susu menttunatele bunuri spirituale. Nu voiu sa vorbescu cîne scie de unde , ci chiaru de unde m’amu nascutu, din sătului meu propriu, sî de unde prin urmare cunoscu b nisioru cercii stările ómeniloru noștri. Iniivbe oricine pre locuitorii dat ér’a snîrsei , cum au statu lemnenii in privinl’a materiale înainte eu dóue-dieci trei-dieci de ani ? Si sunii învinsu care vor*: spatie lucruri mari Inain’e »luă cu dtrue-dieci, trei-dieci de ani , branenu postleau turme de oi forte mari , herghelii de cai , ciurde de vite cornute ; o singura fmilia are câte dóue sau trei mii de oi, cate o suia diiue seu si mai multe de cai , totu a ia sî de Te omule. Atadi insa cu durere trebuie sa îmituiriseseu , ca Simla forte putieni, cari aru avé numai done »ut» nie oi, ba ce e sî mai trista , fiii, a i caror putinti aveau oi cu miile , astadi n’au nici «h am dicce. La asta perdere colosale, la asta degenerare (In dl in dl, nil e de vina negrigei loru , nu n‘a deeâlii, ci terupurile cele grele ce i-au apesatu ib* vie-o dónie-dieci de ani inece«*, strimtorarea lonnilora de pasiunalu , penru ca procâodu inabile cu dóne-dieci de ani, turmele bruneunoru si a a] lor» oieri transilvaniene ciau prin livedile si muntii Turciei pre carii arend »11 cu nun priin b>gatel", astadi, cându nu le mai e iei tain a fi« ce cu vite pre acolo, simt 11 restrinsi a-si iernă sî vra vitele lor si pre pomeniule României , unde trebuiesa solves a forte multa. — Acést’a dara e starea actuale materiale a branenilor. Sî pre ti’aru fi vre-mniu remediu, pri care sbiru putemait ia iera si la slailuitu de mai înainte ? Eu credu ca este si vremn sî aceea ca vom fi de parerea mea tot cei ce vom o ii areu la fata. — Iremediulu acesta esca I "a Ea singura e capace de a pregăti pre oiiu de asia, incul 11 si se sole aflu oriunde, sa-si ajute ori in ce stare aru fi elu, fia economii de pnueniu , de oi, fia meseriasiu. Scal’a este, carea pre lângă cultura mintiei , nobilisarea aminei i ajuta fiiii<v*dului si oricărei societati a se înavuți si materialice.ee ; sint’a e in st*ire a Inv Ha pre omu cum pute face că sî stâncile sa-i »duca folosi», sa-i pceama frupte. Eseiii'lu la acési a ni sunt» nemții din G<rina..i’.i. c zid cu pamentu cu spinarea pre »ghiDmri , le «■ [UNK]opera, seinem» bucate , sî in fine osteu lefe luru se r* compensa prin rodirea »Cilor’a si astfelu ei nici locul» celu mai ven tiu lu las*» nefolos tu. — Dara ce sa mergemu noi prin tiéra nemi iesea, s» rivimu numai 1« conloc* niorii nos'ru lasi, si sa-i v'demu câiu de bine stau ei in privintia materiale, sî c ne i-au pasa pre ei in o astfel in *le stare , deca n num *i scól’a , caci ei au .ulmii s.al’a . s’au impres tu de ea, o iubt scu si su intereseJia de ea si astadi. t Astadi dara branenulu fara scóla na se mai póte inuitia la stadi l* acéla in care a isind» arene »s'adi sultin »Ile•■mpuri cu mului mai grele ile* a’u cele mai duminite — Po e ca multi ara voi sa me întrebe, ea »vennil s< afe ? La care respundu, ca pre lângă scotele de prin comune in«i avemu mea sî o Si óla centrale cu doi invetitori Dar» intreba'i-me cum e cercetata acesta scala din urma ? — forte reu S *ntu a'â e» mii de locuitori in Biami M abia vei afla in ambele clase 35—40 scolari. — Caus’adiniuiu a unei astfeliu de frecventuri nu póte fi alti ceva, decâtu aceea, ca bram-mi re privindu inc» in trecutu ca si intr’ii in speciu, sau e*lueu sî credu ca paie acefe tempuri trecuie se vom m*i intorce sî ca in creerea lorii se va schimb.» sî si «rea lor presiute . d*la tote aceste pentru ei sunt» numit ilussiuni — A dói’a pentru ca ei nu cunosuui trupele cele durei ce le produce sala. — Le suntu ilara de trebuintta astfeliu de individi , cari pre lângă aceea ca au zdulii si scimb’a «le a inaintă pre «<• n *tinu«lii si ceasaten sei, smilu si intr'o posttune de asta. Si cine au sa fia astfel de imlividi, decâtu preoții sî iovezi alorii. Ei suntu eliminati, ba suntu datori a luuima pre popori, a lu iudeiiiun de a-si tramite copiii In scóla, a<face«du-le aminte, capacitandu-i , ca câlu de ustoru paie scóla sa maliié pre oinu îintr’o star« misera intr’alt’a bina. — D«la unii din ei dovedesru chiar 1 comrariul», căci jamu auditii preoții ilîcendu : „ca ce sa invite toți la scóla, caci de se vom face sob preoți ap*»i cine sa fo» sî pros’ul.* — Eh s* iu ca unu preot» are da’orintia a dă îndreptării buni poporeni orusi , ai îndemnă la loru lucnilu boni, întocmit* la unu printe pre fiii sei, câci deea unu păruite trup* seu par n grije de femili’a sea, întreprinde ori« e pentru «le a o vedé ,prosperindi» , cu câtu va li urai sânta d lori’a uimi parnie spirituale. — As*ă dara ei smitu acei barlinti si apostoli ai poporului, cari sa-*i detepte sa- i lum uedi« intru tóle, prin urmare si intru a«cea a cerce a scri’a «că pre loculu acel’a carele le va fi de rmiroplar*« in tem vieti’a ; »lunci numai se putu n* inis>r a oameni ilri lumina lume», atunici suntu domul de frmno«ul<t num** Părinte. Asia f«c«‘iiilu ton pumtii sl i+iv tiaiori n"Sin, popor* In 11**s in brane nu se va desceptă, va începe a imbratisia * 01« cu iine puterii" , dup« w*cea uni din ci m"seri« le,le prere noi br mmii n’»ven»a li»C'Ti .pri cari le muit pillé CalliVO, Ili f iVorill'lu ne mei * liin’a chiar». Aia numai va nu pute «*l*mnge acolo de unde amu cadiata, asta ne vomu face ómeni avuți, carea o dormuiu ca fel». 11 a r i u Plotogea. "Meseriele si sciinicele reafes a n’ le perdemn din vedere Avemnu l'psa mare m t*era de inginer*,ceh»i«-i, mai în isti ele. si tot* vom trebi sa vina din str.iinafete. C ms’a cste ca n’ av"m*i noi omeni d" special ilusite de mai simti, cari Simta impriiate cu salarie bune si pentru c»in 1111 trebuie atâta presa. Nu p lemn de«ra decâtu s» aprobă nu direct unei ce o da <1u corespundmle baneuilor"» , pre care» cu adansele •le mai susu pre amendamti tuturor» românilor». O impregnirare ma* ailaugeiuu. pré putieni s** aplica h c»in*rcii. Amil obtervalu care va fi cansa lui s imn. Dara vedema ca acei negutieiori, cari nuumai pre lângă negarea numelui, iui sî a »urmei, de romaim, puiura iu trecutu sa imbr.d'su ze acestu rau»» de industria se împuținez* totu mai tare, pre cându aru fi sa fresca Unu negnbr bnnu hanii 11 are viéti’a cea mai plăcută sî t mp «In pregătire» escurtu «.i de liniat»1 nn[irenii**tn * 11 c»stig». Poporul nostru «crăcit**, am fi rațiune economica nationale , sa nu nadillosea numai la specialitatile **n*te are sa chicii fie mult» pâna»i castiga cimpscinicele neesnrce si unde pre lângă recastiga prea pulenu sa aiba a chieltui numai mult» si mai departe. Rect. Cuvintarea deputat. Alesandru alociom iu si cdinti’a din 28 nov » dte'ei ung. desbaterea ratisei de nasinnalitate. (Capela.) Dar, eu. Casa ! dec» pro edulu m'norilu’ei or di ansa la infirmi.ueu unom »semene smletie , sa condemne pre indivnm a fi serii» , romaim seu in‘intiu , apoi proiectulu binemerit*>talai depiiiiu alt» Pestei trece peste aceste obiecții, trece ie-le iotaii pediir**, peste tote fomr le j'tile »lor* sei, st pre fie"are unii vidii din Meralu condemna de a dreptulu de măgarii (Ilaritate.) D. ministru de instrucțiune disc ca „recunoce I como» pun provocatiunea la Belgia si 8uitiera re-