Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-07-15 / nr. 56
222 Meditatiuni, asupr’a proiectului de unu regulamentul scolasticu, așternuții congresului natiunalu bisericescu romanu din an. 1870 de cati'a comissiunea sea scolastica ad hoc. (Urmare.) C) Cautându la cuprinsulu singuraticiloru §§ ai acestei secțiuni, aflamu urmatorele : I. Cu privintiala drepturile stolelor intiele comuneloru bisericesci cu referire la infiintiarea si sustienerea scóleloru poporali. a) Infiintiarea si sustienerea scólei. § 4 concede comuneloru bisericesci, cari nn si gru pote cu midilocele loru proprie infiintia si sustiené câte o scóla poporala inferiora confessiunale, déru intre cari depărtarea nu trece preste o diumetate de mila, dreptulu de a se insoci, sa si infiintieze împreuna câte o scóla comuna. § 5 concede comunei bisericesci mici si lipsite de miciilocele pentru zidirea si sustienerea unei scole poporali inferiori proprie, apoi se afla si in depărtare mai mare cu o diumetate mica de comunele de categori’a considerata in § 4, dreptulu, a se afilia celei mai de aprópe comune bisericesci mai avute, doru sa contribuiesca in proportiune la lipsele invenamentului. Totu in intielesulul lui 4 prescrie apoiu lu 30 orenduiele pentru infiintiarea si sustienerea scóleloru poporali superiori de catra comunele bisericesci insocite. Este adeveratu, ca împreunarea poteriloru intru a lucra spre ajungerea unui scopu cuprinde in sine in cele mai multe cazuri possiveritatea indeplinirei, numai câta, deorece scopulu scólei poporali inferiori este cultura si educatiunea copiiloru dela 6 ani in suse, déca trebuiescu respectati si copiii, daca trebuiescu respectate sî cercusturile parintiloru, aru trebui aici luate in consideratiune urmatoriele: oa) Copiii firesce ca nu potu merge pre dipsu cale de o diumetate ori si de unu patrariu de mila pre dîua la scól’a din comuna vecina, fara ca sa obosésca forte tare ; astfeliu nu potu fi apoi atenti in preligere; nu au necesându ea-si faca ocupatiunile domestice ; obosel’a prea mare si repetata pre tata dîu’a, flamandi’a îndelungata paranseza si crescerea si desvoltarea corpului; déru sî alte pericule potu ajunge precasetori, mai alesu iern’a ; apoi neregularitatea la ajungerea in prelegere sî acasa ; in fine părinții, cari suntu netipsuiti sî inderziti, afla destule preteste, de a nu si trimite copiii la scóla regulatu sî numai până la a dovedied'a casa din comun’a loru — cu câtu mai multe preteste voru poté déru afla, ca sa-i oprésca de a merge la scala cale de o diumetate de mila. bb) S’aru cere déru, ca sa se incuartireze copiii din comunele fara scóla in ceaco scól’a. In atare casu greutatea de a merge in comun’a, unde este scól’a cu merinde si cu priminele, va desgusta pre părintele muncitoriu, a si mai tiene copilulu la scóla, cu atat’a perdere de tempu a mariloru muncitorie din famili’a sea. Desi sunta părinți plugari, demni de totu respectulu, carii nu-si crutieza ostenela, nici tempu, a merge sî in orasie tare depărtate, sa-si provedia copiii dela scólele de acolo cu cele trebuincióse , ca acesti’a aru pote urma multi părinți intru a-si sustiené pre copiii mai mari si ori in comunele cu scole poporali superiori la frecventarea scólei. Insa aici este vorb’a despre toti părintii din comunele fara scóla poporala inferióra de arendulu, fia cu dare de mana, sculá ; pentru acesti’a aru si asia déru sustienerea copiiiloru la scóla in comun’a vecina multa mai apasatoriu, ca déca arti sta sa contribuiésca la infiintiarea si sustienerea unei scoli poporali inferiori in comun’a loru — numai déca aru mai avé sî vre unu ajutoriu de undeva. cc) Era forte salutariu, déca aru fi prescrisu acestia§nesce medilóce de ajutorire pentru comunele cele mice sî serace, ca sa-si infiintieze sî sustiena acolo in senulu loru câte o scóla poporala inferióra pentru copiii loru. Si őre din veniturile fondului „Asociatiunei transilvane pentru literatur’a sî cultur’a poporului româna“, precum sî din veniturile altor fonduri, de care dispune in parte biseric’a nóstra, insa până acum s’au ajutoritu din tóte acestea numai tinerimea nóstra in scoli mai inalte, na s’aru pote deriva o suma anuale spre a infiintia sî nutri unu fonda anumitu, in carele am mai curge picaturi sî din alte parti, pentru ajutorirea scóleloru nóstre poporali din comunele bisericesci cele lipsite ale poporului nostru Cum de comunele nóstre bisericesci cele mici si serace se svercolescu in chiarele periculului de a-si perde copiii ori scól’a, scu si scóla sî copilașii loru; déru totu—si pentru ele nu vedemu nice o lista ori adresa circulandu printre poporulu nostru, ca sa li se infiintieze unu fondu, prin ale carui’a venituri sa se póta scapa de pericululu sugrumatoriu ? Sau dóru va indrasni cineva, a luă adeverulu si dreptatea acestei pretensiuni in desiertu ; realizarea ei de impossivelitate , insusi fondulu pentru ajutorirea bisericiioru si scóleloru nóstre celoru seface dreptu chimera ; pre poporulu românu contribuindu la acestu fondu dreptu fantasmagoria ? Putut’au omenii infiintiu fondu pentru teatru ; opinte scuse la infiintiarea fondului pentru academia ? ........... iér pre bieți copilași din comunele serace i tramitu sa merga desculți, goli, flumendi cu vai de ei pro prie nmsóre cale de '2 uda pre diosu in comun’a cu scóla la scóla ! ? ! ? § 6, suna : „Edificiele scóleloru ou sa se cladésca pre locuri uscate , sa fia spatiose, adeca după numerulu scolariloru, socolinduse 60—80 de scolari intr’o localitate si 8—12 urme □ câte de unu scolariu. La intrulu edificieloru sa fia luminosu si usioru de ventilatu.“ Acestu vedemu, ca insarcinéza pre comunele bisericesci, a si cladit edificiele de scala corespundielorie scopului, numai câtu :na) Nu face nice o deosebire intre comunele cele numeróse sî intre cele mici. Intr’o comuna mare se afla in adeveru copii, de potu ajunge la numerusu provediutu in acestu a, sî— osia dela mai multe familii póte esi si suma mai mare de bani, cu carea sa se cladésca scól’a corespundiendu acestuia; déru apoi in comune mici nece numerulu copiiloru nu se póte sui la 60—80 de inși, nice familiele cele pucine de aici, nu este cu dreptulu a fi indetorite, sa faca edificiu de scala mare, numai dóra ca sa remana pretrei patrarie desiertu, sî sa pagubésca la acést'a múltu si iérn’a cu incalditulu. Era déru bine sa fi loatu baremu „organisarea“ acést’a in considiratiune, ca sa scutésca pre comunele nóstre cele mici de cheltuiele fara scopu sî de unu pretestu, de a li se include scal’a. rulu bb) Déca pasiesce „organisarea“ intre poposcu, carele, dupre cum oricare altulu, are lipsa sî de poveste parintesci, sî cu instructoriu, era bine sa nu fi sfatuitu, a cauta din punct de vedere sî fisicu sî pedagogicu pentru asiediarea edificieloru scolastice, locu nu numai uscatu, ci si, pre câtu s’aru poté, aperatu de zgomote superatióse. § 7 6una: „Edificiele de scole câte exista acum, déru nu corespunda dispusetiuniloru din § 6, au sa se straforme spre a li corespunde“. Acesta § se arata cu nise e pretensiuni nu numai neeconomice dar’ totu de odata si neparintesci , pentru ca, déca d. e. unu edificiu scolasticu din cele de până acum’a consta din dóue odăi de scala de câte patru stângini in lungime si patru in lățime, care estensiunea pentru fiecare una spațiu de câte 16 stângini, a straforma aceste dóue odăi, până sa ajunga la o estindere de câte 27 stângini sî 18 urme r], nu insemne dia, a schimba unu părete, alu mai lungi putieua, sau a mai inalti a coperisiulu, ci chiaru atât’a câtu, a-i lua diosu coperisiulu edificiului intregu, a-i derima dóue ziduri fundamentali sî paretele din midiulocu, si a i se face de nou pre fie carele de câte 5 ° 18 ', iéra cele doue ziduri remase, déca voru fi in stare a trene coperisiulu celei nou si asta déra mai greu, a le mai lungi de câte 1 °, 18'□ pentru fie-care odaia; iéra nepotendu tiene greutatea cea noue, atunci trebuiescu si acestea rupte si asia intregu edificiulu derimatu, totu acestei proportiuni trebuie sa corespunda acum si coperisiulu celu nou, podinele s. a. Prin urmare, déca edificiulu cu odăile de câte 16Qa constata 1000 de fiorini, celu nou va trebui sa costee numai din zidu sî adusu sub coporisir), aflându-se sî adi materialu cu pretiuiu ca acum 30—60 de eni, celu putieru 1718% fiorini v. a. ga computamu acum ușile,ferestrele,plata de derimatu, ielane ca amu ajunsu cu edificiulu celu nou la pretiuiu de 2000 fl.; sa computamu sî ÎOOO de fl. pagub’a, ce s’a facutu cu perderea edificiului celui vechiu: iéta déra câtu de lesne va consta pre biata comuna bisericesca pretensiunea acestui pre neasceptate 3000 dl trei mii de fiorini v. a. — Trei mii de fiorini, puși la dobânda cu 60/C, dau pre anii 180 fl. interese. Salariulu alu unui adjunctu la scól’a poporale inferióra anualu este după § 76, pt. 6. alu „organisarei“ de 200 fl. ; asia dara cu o rarauneratiune de 150 fl. v. a. mai póte instrui acesta inca 3—4 ore ore doua; — deci in locu de a demânda sa strămute, respective sa dezime comuna bisericésca edificiulu de scóla cela vechiu, si sa cladesca in locu i altuia nou, era mai bine sa o fi obligata „organisarea“ a faca din clasea prima doue clasi paralele, venindu copiii din o clase vre-o 40 la numeru in unele ore la prelegere, si ceilalti 40 de insi in alte ore. Astufeliu remânea comun’a nóstra bisericesca câștigată pre totu anulu nu numai cu câte 30 fl. v. p. remasi dela edificiu, ci cu vre-o câte-va sute pre anu, după ce crescea acolo numerulu copiiloru de scula si se urca dela 80 la 160 de inși s. a. — ba inca se scapa si de câte belele ! 4. § 75 indreptatiesce pre comunele bisericesci, a aruncă pentru salariulu invetiatorescu date speciale asupr’a fie-carui membru din comuna in proportiune cu averea fie-carui si cu lipsele sculei. Cuventele acestuia „in proportiune cu averea fie-cărui’a“ după semnificarea loru in parte se arata determinându principiulu, după care sa-si organiseze comunele bisericesci darea pentru scóla, cautându insa asupr’a acestoru cuvinte, cum stau in legătură cu cele sorusi urmatórie „in proportion« cu averea fie-carui’a sî cu lipsele scólei“, le aflamu abile chiaru a da ansa escarei de nefericire in comune, pentru ca, déca lipsele scólei nóstre suntu forte mari, apoi mai si plesnindui cuiva in capu, sa entusiasmeze cu legea scolastica in mâna pra membrii comunei, a intemeia nesce scole, cine mai scie cum, prin asta ceva acesti’a parte aru mufluzi, parte s’aru ruină cu totule! — Deci cuvintele „in proportiune cu averea fie* carui’a“ trebuiescu scóse din legatur’a, in care sa afla ele cu cele lorusi urmatórie, „si cu lipsela sculei“ — iéra acestea trebuiescu sterse; pentru ca unde nu mai ajungu poterile membriloru comunei, acolo se cuvine, a începe ajutorirea din fonduru pentru bisericile si scólele cele serace (vechi, pt. 1. cc, ale acestui puntu primariu). Si fiindu ca spesele pentru edificarea, sustienerea, repararea, estinderea scólei si pentru salariulu invetiatorescu are sa le intimpine comun’a bisericesca din veniturile comunali si din sumele contributiunei scolastice, încasate de la singuraticii membri ai comunei după proportiunea averei loru, ceeace are sa se urmeze in intréga provincia metropolitana ; apoi § 14 recunosce si „didactrulu indatinatu,“ — va sa dîca, membrii comunei, cari au copii in scola, suntu obligati, a plati nu numai contributiunea scolastica ordinaria, ca membri ai comunei, ci si, ca părinți ai eleviloru din scóla, „didactinlu indatinalu“ : — code dar’ in sfer’a „organisarei“, a determina marginea, preste carea sa nu aiba si la a pasi nici contributiunea scolastica ordinaria, nici didactrulu îndatinata. Didactrulu pentru doi ori mai mulți copii ai unui părinte, de odata frecventatori, se cuvine, a fi ceva mai scadiulu, ca pentru eleviiiu singuraticul pentru elevii scalei de repetitiune incare cuvino didactru scadiutu. (Va urma) Revista dinaristica. „Românulu“ de astadi, dice „Telegrafolu“ vorbindu despre subscriptiunea împrumutului de 78 milióne, se silesce a caută causa pentru care capitalurile nóstre „aiergu alene.“ 8î iéca cum explica acésta stagnatiune comerciala : „Sa fia, fiindu ca precum n’avemu deprinderea asoriatiuniloru, totu astufeliu n’avemu nice p’aceea a unor asemenea operațiuni si specule financiare . D’a: acést’a este unu adeveru. Ne-a lipsitu educatiunea financiara ca si cea politica si de acea furamu necontenitu bântuiți de feliurite reactiuni, pre calea politica, de aceea suntu atâtu de rari capitaliștii români. ...........................i f