Telegrafulu Romanu, 1874 (Anul 22, nr. 1-103)
1874-08-08 / nr. 62
Telegrafulu ese de dóue ori pre septemana: ] Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunea soi face in Sabini la espeditur’a foiei, pre afara laț c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate coitra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabinu este pre anii 7 îl. v. a. ear pre o jnmetate de anm 3 fl. 60. Pent Ar. 02. ANULU XXII. Sabiiu in 8 20 Augustu. 1874.Iarn celelalte parti ale Transilvaniei si pentru provinciei din Monarchia pre nunauu 8 fi iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri I streine pre arm 12, anu 6 fi. Inseratele se platescu pentru intr’’a ora cu 7 cr. sirula, pentru a doua ora cu 5 cr. si pentru a trei’a repetire cu 3', Cr. v. a. sora si la legea electorale. Legea electorale desbatuta si primita În cas’a deputatilora din dieta Ungariei a trebuitu ea treca prin o sita de ea si in cas’a de susu seu a magnatiloru. Durere numai ca sti’a cea désa pare ca a capetatu vre-o câte-va sparturi cratice, prin cari se strecora unele aristomodificatiuni mai ingreunatorie pentru locuitorii Transilvaniei. Cetitorii nostri sciu ce lupte au intempinatu deputații români in cas’a deputatiloru până cându prin propuneri si emendari au mântuitu patierula ce putură mântui. Acestu patieru mantuitu inse se vede ca au electrisatu pre cas’a magnatiloru si o a insufletitu la o activitate neașteptata spre ingreunarea censului pentru locuitorii Transilvaniei. Este lucru mai cu totulu neesplicabile cum de o parte din dieta presta totu, de câte ori i se ofere o ocasiune de a face ceva pentru Transilvani’», cauta sa îngreuneze, dara nici odata sa istore sortea acestei tieri. Urmeze cineva cu atentiune tóte legile speciali cari privescu aceste pârti de locuri si la prim’a privire va întâlni acesta impregurare putieri consolabile. Asta si acum. Este invederata si nedisputabile ca Transilvania in tóte privintiele e o tiera cu multa mai seraca decâtu Ungari’a propria. Este inse si aceea solutu ca de cându s’a ivita ide’a unirei Ardeluhi cu Ungari’a in 1848 i s’a reservatu celui dintâiu greutati, cari i facu imposibile repreyentanti’a in dieta pre base egali cu tiér’a sorora seu mama,după cum o numescu unii. Au fostu totudéun’a sî in tempuri mai nou omeni, cari cu staruintia de feri au vrutu si voiescu sa demonstreze locuitoriioru de dincoci de délu, ca Ungari’a e sorora sau mama vitrega Ardeiului. De aci atâtea clausule chiaru si in legile de natura generale, clausule, cari lovescu in dorinttele si aspiratiunile ardeieniloru presto totusi in speciale si mai de multe ori in interesele specifice ale majoritatiei locuitoriloru din Transilvania. Stimu noi bine cans’a acestui zeu pentru patri’a intréga. Elu are unu datu vechiu aia originei sele si nu ne insielâmu cându ducemu, ca adeverata origine si-o trage din cele stepte pecate de morte ale Transilvaniei. Dara tocm’a patriotismul acela adeveratu, pre care românulu are drepta a Iu reclama ca mai puru in partea sea, are datorintia a se cugetă la midilóce, cari sa puna odata capota acestui zeu, caci este unu postulatu vitale pre catu atu patriei pre atâtu si alu esislintiei nationale a româniloru din Transilvani’a, ca asupr’a acestei impregiurari sa se faca odata mai multa lumina. Putienii nostri deputați au facutu ce si-a statu in putintia. Si oricâta de patieni au fostu ei, vocea loru nu au resunatu in pustia, ci, at figura decet, in cas’a deputatilora la anele emendari sau bucuratu de spriginire. Cându aveamu mai multi deputați de ai nostri pole ca eră sî mai bine. La tóta intemplarea nn se facea multa, déca luminile inteligintiei române veneau in pres’a nóstra intréga in ajutoriulu celoru putieni deputați. Unu astfel iu de sprigina morala crutia sî pre onorat’a casa a magnaliloru de multe sudori in caldura cea mare de acum, crutia inse sî lungile sî scumpere dispute in cas’a deputatilora sî in fine crutia majoritatea locuitorilor a iieratiei nostre de resimtiemintele ce se avemu in prospecta ca legea electorale, mai alesă déca se vs sanctiună sî promulga dupa cum o croiescu magnații in casa de susn. Pre calea concurgerei tuturoru puterilor noastre inteligente amu intempină sî in alte privintie multe lucruri neplăcute in nascerea loru. Nu soimu déca ni se va dă ocasiunea de a mai vorbi la legea electorale, viitor iulu ne va chiarifică in privinti’a arest’a ; la tóta intemplarea cestirii de aceste cari privescu sî in generala sî in speciale patri’a sî nctiunea nóstra, voru mai veni înainte s’ ara fi de doritu ca acele sa nu ne mai gasesca nici nepregătiți nici sa treca pre lângă noi far8 de a areta vre-unu interesa de densele. Acestu concursu comunu alu iote— ligintiei nóstre întregi este, după noi mediloculu celu mai eficace de e feri patri’a si cu dens’a sî pre noi românii de neplăcerile ce amaresca de atâtea ori esistinti’a tuturoru celarieniloru din patria Dina nascerei Majest. Sele. Marti s’a celebrata in biseric a nóstra din cetate sta liturgia, pontificanda Precuviosia Sea P. Archimandritu Nic. Pope ’a , Vicarulu archiepiscopescu, cetindu acest’a sî rugăciunea din genunchi pentru indelung’a sî fericit’a viétia a Majestatiei Sele Imperatului si Regelui nostru Franciscu Iosifu I. Cu ocasiunea acest’a, ca si alte date membrii Reuniunei sodaliloru români au cantatu Imnulu poporalu indata după rugăciune. In „Albin’art, Nr. 60, se publica actulu de abdicatiune alu Esces Sele fostului nostru Metropolis, adresatu Prĕsântiei Sele P. Episcopu loanu Popasu. Din unu telegrama din Pesta aflamu ca episcopulu Caransebesiului ca celu mai beirânu intre eppii Metropoliei nóstre va conchiama predilele prime ale lui Octobre congresulu românu spre alegerea Metropolitului româna. Ministrulu Zichy a plecata la Bucuresci. Diet’a Ungariei. Budapest’a 22 Iuliu n. 1874. Pressedintele B. Perczel deschide ssedinti’a de astadi a Casei representative la 9 ore. Mich. Földváry substeme o petitiune pentru o inmormentare solemna a remasineloru pamentesci ale regelui Bela III, cari s’au indepartatu prin unu emisa alu contelui Moritz Pa 11 fy din cript’a loruios. Madarasz se mira, ca cas’a magnatiloru n’a resolvita inca proiectulu de lege despre incompatibilitate, precandu proiectele de legi relative la drumurile ferate, cari au ajunsu acolo mai tarzîn, s’au posit deja la ordinea dîsei. Gratorulu speréza, ca acésta admonitiune simpla va ajunge pentru a grăbi discussiunea asupr’a proiectului amintitu, in cas’a magnatiloru. Ministrulu presedinte Bittu substeme legile sanctiunate de Majestatea Sea Regele, relative la deoblogamentulu de despăgubire a linieloru ferate, la înmulțirea asesoriloru comerciali la judecatori’a comerciale sî cambiale din Pest’a, la majorenitatea femeiloru, la esamenulu judecatorescu practico, la organisatiunea statisticei tferei, la imprumutulu pentru lipsele municipieloru, la infiintiarea unei clinice chirurgice, la procedur’a cridei culpabile, si in urma proiectulu de lege relativii la disposiliunile contr’a bólei de vite orientali — spre promulgare sî se roge, ca aceste legi ea se tramita si Casei de sosit spre asemenea scopu. Casa trecendu apoi la ordinea dasei continua desbaterea asupra a paragrafului 9 din proiectulu legei electorali. Col. Marias sy doresce sa se modifice emendamentala lui Iul. Steiger intr acolo, că numai acei medici de vite sa primesca cualificatiunea de alegere, cari au capelată o diploma de la institutulu veterinarin aju tierei ungarie. Iul. Oláh substeme emendamentale, ca profesorii sa se bucure de dreptulu de alegere sau se afla in functiune sau na. T. Pechy piedeza pentru acceptarea nemodificata a § 9. Urmandu votisarea se primesce paragrafulu in vestiime asia precum s’a formulatu comissiunea centrale. Se respinseră tóte emendamentele substernute. Paragrafulu 10, care vine la discursiune, suna : Nu au dreptu de alegere, de-si vom dovedi conditiunile enumerate in paragrafii de agnpr’a, acei’’, cari stau sub potestatea parintiloru sau curatorului sau a domnului. De cei ce stau sub potentates din urma se voru considera : inveliaceii de meseria sî comerciu, precum si servitorii ce suntu in serviciu publicu séu privata. Oficialii economici nu se voru privi de supusi potestatiei domnului (de pamentu). Ferd. Szederkényi substeme emendomentaln, sa se lase afara cuventulu „parintiésca“, pentru ca se póre că unu erau teneru de totu neaternatoriu sa locuiésca in casa parintiésca sî sa-si pierda in intielesulu paragrafului in cestiune dreptulu de alegere. Referințele Szeniczey predeza pentru a se tiene testu in comisianei. los. In 8 t se alatura la propunerea lui Szederkényi. Ales. Nehrebeczky predeza pentru a se primi testulu fiindu ca si unu bimbalu de 20 ani póte sta inca sub potestatea părintelui. Al. Körmendy pledeza pentru ștergerea aliniei a treia din § 10. După ce mai vorbiră Csanády sî Reraete , se primesce paragrafuru nemodificate. Paragrafulu 11, care urmeza la ordinea discursiunei, suna : Nu potu esercia dreptulu de alegere, respective nu se potu primi in listele electorali : 1. militarii, cari servescu in statalu militariu activu séu suntu in tempulu servitiului activu concediati pre unu tempu ; de acesti’a nu se tienu vise reservislii si honvedii, cari in intielesulu artic de lege 40: 1868 § 14. sontu chiemali la reviste de controla séu la esercitie militaire pre una tempu órecare; 2. Personele dela custodi’a mandeloru, contributiunei eî a vamei ; 3. Comisarii de securitate ; 3. Personele politiei statului, jurisdictiunei si a camerei. Paragrafulu se primesce cu anu emendamentu stilaricu propusu de St. Teleszky. Paragraful a 12 suna : Nu potu eserciu dreptulu de alegere si nu se potu primi in listele electorali, desi voru ave dreptulu de alegere din ore-care temeiu, acele a : 1 cari pentru o crima sau deliciu, sau pentru unu deliciu de presa espusu in §§ 6, 7, 8, 9, 10, 11 si 12 din art. de lege XVIII: 1848 suntu condemnati la inchisore, pre catu tempo dureza pedéps’a; 2. cari suntu in arestu preventivu disposu pris resolutiunea valida a judecatoriului ; 3. cari suntu condemnati la perderea dreptului de alegere pre tempuru mesuratu prin sentinti’a valida a judecatoriului ; 4. Falimentarii pre cata tempu concursulu loru nu este sistatu ; 5. acei’a cori nu si-au sorvim in cerculu electoralu unde se afla contributiunea directa ce se vine pre anula premersu conscriptiunei. Secțiunea 11 si V au substernutu la acestu paragrafu unu votu separatu, după care punctului sa se lase afara. Tom P échy cu representantele votului separatu datu de secțiunea V in ccventulu, spre a lu motiva. Oratorulu aduce inainte multe cazuri, in cari póte cineva sa remana in restantia cu contributiunea din a nu la ultima fara nici o vina câtu de mica si sa-si porda dreptulu de alegere. Trebuie sa consideramu, ca relatiunile nóstre de creditu suntu atâtu de triste, câta ca tóta bunavointt’a nu se vom pote incasă contributiunile. Mai departe n’a scrutu nimenea in anulu trecutu ca se va lua o asta aspra dispositiune in legea electorale sî n’a po~ tutu lua roesuri a priori pentru a scapă de urmările acestei neglijinire. In urma prin sustienerea punctului 5 legea devine neesecutabila, pentru ca nu se voru putu pompune listele alegatoriloru, deorece deporatiunile respective însărcinate cu conscriptiunea nu voru poté examina restantiele de contributiune, ceea ce aru trebui sa faca spre a corespunde legei. Vrendu sa cerceteze tóte cu deamenontule voru ave lipsa de multu tempu pentru a face acest’a. De vomu introduce vise oficiolate deosebite spre scopulu acest’a, atunci vomu insarcina tier’a cu erogatiuni noue sî fórte considerabile. Guvernulu sa faca dispositiuni pentru că contributiunile sa mearga cu acuratetia, a esupera acest’a prin legea electorale e forte rea sî nu se pote aplică cu succesu acestu medilocu. De altmintrea sa nu se faca poporului imputări, pentru ca restantiele de contributionu sunta mai cu sema la posesorii cei mari de pamento. Din tote motivele mai susn enumerate oratorulu se ruga sa se accepteze votulu separatu. (Aplausu viu in stâng’a.) Des. Szilágyi afirme, ca § 108 sta in strensa legătură cu paragrafulu din cestiune si oratorulu propune, ca acestu paragrafu sa se pertracteze împreuna cu § 108 care duce . Până la tempolu, cându legislative va face disposetiuni pentru incassarea contributiunei, sa se primesca in listele nominali aceia, cari suntu detori cu contributiunea lora tempu mai multu decâtu unu anu înainte de conscriptiune, respective inainte de rectificare, déca au platitu de la prim’a doua a anului ce premerge conscriptiunei, respective rectificarei listeloru până la începerea conscriptiunei sau realificarei restantieloru de contributiune, atâtu, câtu face întreg’a contributiune directa a anului premergătoriu. Ales. Almás s y predéza pentru pertractarea deosebita a ambiloru paragraf, asemenea si Ales. Cson ădy. Votandu-se se primesce propunerea, lui Szilágyi cu 88 contra 60 voturi. Paula Szonntagh afla ca nu esta justu a detrage dreptulu de alegere dela cei condemnati pentru delicte de presa. In dispusetiunea acest’a afla oratorulu o hypocrisa legislatorica, unu iesuitismu legislatoricu. Prin pedepse decretate pre căli laterali nu se va csupera nimic’a.. Înaintea opiniunei publice cu tóte aceste cei condemnati prin judecatori’a de presa (jarii) nu se voru considera de criminalis'd. Peciorulu de calut alu lui Mephisto,