Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-03-07 / nr. 20
Judele Ant. Bulbucu au facutu reportu judelui procesualu N. Ratiu carele indata au datu porunca si au scosu ómeni din cercu la 1000 pre 2 dile, si dealunguluriului au taiatu unu pareu de 300 metri lungu 4 metri alundu si 4 metri latu, după care ap’a cu gliiati’a au inceputu a se retrage in alin’a sea. In modulu acest’a ne-amu mantuitu, altcum casele, si tote alte cele deveniau manate de apa. O parte din ómeni, caror’a le-au fostu posibilu s’au mutatu cu totulu din case, iara alte parte caror’a nu le-au fostu posibila mutarea, au remasu in casele friguróse, pre cari inse sau cuprinsu morbulu. Resbunare. In comitatulu Solnocului interioru, cerculu Lapusiului ungurescu, in comun’a Suciulu de josu de mai multi ani locuindu unu jidanu cu numele Grünstein Iosifu, care cu carnetele cele grase ce le au storsu de pre spatele poporului romanu, s’au inavutitu forte, au vendutu si au cumperatu cu dob’a case si mosii a mai multoru individi din Suciulu de josu, a unor’asi din Lapusiulu romanescu, sau adusu la sapa de lemnu, si-au acatiatu traist’a in spate si ei au pornitu pre drumulu cerșitului. In 29 Febr. st. n. a. c. un pré tardiu sér’a Grünstein Iosifu siedé in cas’a sea propria la masa. Atunci se dice din afara pe feresta cineva a trasu cu pusc’a si jos. Grünstein remase la momentu mortu. Motivulu impuscaturei se vede ca n’a fostu altulu decâtu resbunarea. Iosifu Grünstein lua 120% după o suta floreni pre anu. * Veste luna pentru fumători. Ministrulu reg. ung. de financie a emisu o ordinatiune in privinti’a controlarei tabacului. S’au plânsu multi, ca pachetarea e rea, ca cualitatea tabacului nu e buna si ca de multe ori (ba prea adeseori!) se afla in tabacu si in ciguri obiecte străine. Pentru ca sa se puta constata învinuirile radicate asupr’a fabricatiunei tabacului. Direcțiunile suntu îndatorate a așterne lângă raportele loru si fabricatulu de pricina. Déca nu va fi mai bunu tabaculu si mai bune cigurile si după dispusetiunea acést’a „las’ pre mine“ a disu unu glumetiu, care tragea nisce fire de câlti dintr’o cigara de 5 cr. *** O fântâna periculosa. In ..... (Erdö-Tarcsa), comitatulu Cetatiei de balta s’a sapatu o fântâna. După ce săpătorii au ajunsu la o afundime de 7 stengini au inceputu a se inaltia din fantâna aburi puturosi. Unu sapatoriu s’a demisu si după aratarea acést’a in fundulu sapaturei, a cadiutu inse numai decâtu rosu la pamentu «âra de nici o simțire. Totu asta s’a intemplatu si cu alu doilea. Cu multu necasu fura trași afara amendoi cu nisce cârlige, dara nu se mai putură deștepta. Din urmele găsite in pamentulu sapatu si scosu afara se da cu socotel’a ca sub fantâna trebuie sa fia unu stratu de cărbuni de petra. Dara die corespondinte aceea nu presupune nici odata, ca déca Ilustritatea Sea diu comite supremu, care sub tóta splendid’a cariera a vietiei sele au documentatu totudeun’a cu dovedile cele mai vine iubirea de dreptate, in urm’a atâtoru invidióse acuse; m’aru fi aflatu pre mine prin comissiunea investigatóre de vinovatu, nu me-aru fi suspendatu din officiu, si nu crede nici aceea ca fapte de care socoti ca amu comisu eu, bantué poporatiunea din dtzulu Anedorei, nu dieu nici odata, fara mancatoriile si celaimele cele multe, precum au comisu chiaru bravulu românu Demianu din Balsi’a fiindu ca solgabireu mai multi ani, scu dóra cugeta dlu Demianu din Balsi’a ca solgabirei presenti inca făcu celaime si mâncătorii, precum presupune de densulu ca au facutu, nu se admita la acésta credintta din bravu românu Demianu conformu titulei date de corespondintele nici odata pentru ca Austritatea Sea dlu comite supremu ca totudeun’a recunoscutulu iubitoriu de dreptate si adeveru, nu numai ca nu sufere astfeliu de abusuri; fara eu sum in acei’afirma sperantie ca Austritatea Sea diu comite supremu va trage la meritata pedepsa, si abusurile făcute până acum’a, si prin urmare si bravulu românu Demianu ’si va primi pedeps’a meritata pentru nenumeratele sale fapte de celaima comise sub durat’a slujbei sale. — Au cugeta dlu Demianu, ca faptele acestea, ca sum românu mare, ca nu sciu unguresce, ca amu tierutu sigilu românescu in cancelarie, si ca lucru românesce, suntu abusuri si crime, de-miurgeaza cu ori ce pretiu, si pre ori ce cale suspendarea din oficiu in sperantie sa devină densulu in acestu postu, ca alt’a nu se póte esplica. Ye asigurediu stimate die Redactoru, ca după finirea cercetarei contr’a mea in privinti’a acest’a cu mai multa materie, si mai pre largu ve voiu incomoda stimatulu dîuariu. Totu odata se ruga stimata redactiune dela Albin’’a sa binevoiésca a da locu acestei reflectări si in stimatulu seu diurnalu Albin’a in care au aparutu si acus’a contr’a persónei mele. — Almasiu mare in 6 Martie 1876. Simeone Trifu jude procesualu in cerculu Almasiului, publicu, apoi sa cuteze a pasi in publicu. X. lioca deschisa. (Urmare si fine din nr. 18.) Totu odata intreba die corespondinte si comissiunea investigatóre contr’a mea din Dev’a, ca m’au pututu pre mine bravulu romanu Demianu la vre-o comisiune dovedi, ca amu comisu astfeliu de fapte ilegale că d-sea ? Aceea este adeveratu, ca in urm’a atâtoru acuse pentru atâtea cefaime făcute prin bravulu romanu Demianu , date din pare-tea locuitoriloru din acestu cercu la mine, in sensulu legei, alu dreptatiei si a binelui publicu l’amu citatu oficiosu, si numai după 2 citari legale nevoindu a se presenta i s’au ordonatu escortarea cu gendarmeri’a si si atunci din’a nu nóptea ? 80 Domnule Redactare! In pretiuitulu dinariu ce redigeti nnu 18 — febr. 29 (12 Martiu) aparu unu estrasu din o corespondintia particulara din protopresbiteratulu rom. gr. or. alu Cohalmului din 20 Febr. subscrisa de I. B., — la care cu permissiunea pro on.d-vóstra a notezu. — Nu tragu la dubietate progresulu par. adm. poescu Nicolau D. Mircea atâtu in sfer’a bisericésca câtu si in cea scolara in protopresbiteratulu incredintiatu conducerei d-sele implinindu-si in calitatea sea ca atare sacr’o missiune; — iér’ ce privesce dechlaratiunea nebasata a corespondintelui, ca in unele comune din protopresbiteratele învecinate nici ideea n’aru esista pentru formarea de atari fonduri parochiale! ? ? — o dechlara de tendintta malitiosa, nutrita de unu omu fara socotintta si seriositate. Camu potu sei eu cine e dlu I. B. „cauda leonem facit“! ridice dlu pre siefulu seu tractuale până la alu treilea ceriu, dara se nu va teme pre nedreptu pre atari protopresbiteri, resp. actm. protopresbiterali cari póte tóta viétia si a consacrato pentru înflorirea sânteloru cause bisericesci si scolare! ! — Convinga-se dlu I. B. mai intâiu despre cele ce voiesce a scrie in Redactoru respundietoriu Nicolau Cristea* PtiMicare de licitatiume, Comun’a bisericésca gr. or. din Resnovu după ce si-au primitu aprobările necesari dela autoritatile mai inalte competitii. — in diu’a de 25 Martie st. v. 1876 la 10 ore a. m. va vinde prin licitatiune verbala publica, padurea de fagu de pre muntele bisericei Baiu sau Dibamu aflatoriu in Romani ’a districtulu Prahova. Conditiunile de licitare precum si alte explicari se potu capeta si respective vede in scal’a romana de aici, unde se va trene si licitatiunea. Resnovu in 25 Fauru 1876. Cosmtetiila parochiale. Act Nr. 10. 1876. Concurs si. Devenindu vacanta parochi’a in Brisnncu protopresbiteratulu Dobrei, se escrie prin acést’a concursu cu terminulu până la 21 Martie st. v. a. c. in carea dî se va trene si alegerea. Emolumentele suntu: Porțiune canonica 7 jug. parte aratoriu, parte senatiu, dela 80 numeri de case 80 miertie mari de cucuruzu sf arimatu, si dela geleri o dî de lucru, apoi stol’a usuata. Tóte aceste emolumente computate laolalta dau unu venitu anualu aprópe de 400 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acesta stațiune de parochu, au a-si așterne petitiunile loru instruite in sensulu statutului org. la subscrisulu până la terminulu indicatu. Dev’a in 19 Febr. 1876. Pentru comitetulu parochialu. Ioanu Papiu , (2—3) protopresb. Concursu. Pentru ocuparea statiunei de capelanu lângă betrânulu parochu Nicolau Briciu din Galatiu protopresbiteratulu Bistritiei, se deschide prin acést’a concursu in intielesulu înaltului ordinu consistoriale din 4 Septembre 1875 nr. 2323 până in 28 Martiu a. c. Cu acestu postu suntu impreunate urmatórele emoluminte: Dela 60 case câte 1 merita cucuruzii sfermatu, totu dela acelea case venitulu epitrafirului si câte 1 t dî de lucru. Porțiune canonica 5 jugere pamentu aratoriu 272 jugere senatiu. Cu acestu postu e impreunatu si postulu de invetiatoriu cu unu salariu anualu de 100 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acésta stațiune, cu obligati de a împlini tóte funcțiunile neputincosului parochu suntu avisati a-si trimite concursele instruite amesuratu Statutului organicu până la terminulu presiptu la comitetulu parochialu in Galatiu post’a ultima Bistriti’a. Galatiu 26 Febr. 1876. Comitetulu parochialu in intțelegere cu oficiulu protopresbiteralu tractualu. (2-3) _____________________■ Ad. nr. 10 1876. Concursu. Pentru intregirea parochiei vacante Ighielu protopresbiteratulu Albei Iuliei se escrie concursu până la 21 Martie 1876, st. v. cându se va trene si candidatiunea. Emolumintele suntu: 1. Casa parochiala cu gradina de legumi. 2. Porțiune canonica de 8 jugere 804[1 ° in oratoriu si fenatiu. 3. Dela 114 familii câte un’a ferdela de bucate, sau parte in mustu. 4. Dela 114 familii un’a di de lucru. 5. Stol’a usuata de parochulu reposatu. Doritorii de a ocupa acesta parochie au a-si așterne concursele loru conformu Statutului organicu până in terminulu susu indigitatu lu subscrisulu. Alb’a-Iuli’a 11 Februariu 1876. In contielegere cu comitetulu parochialu. Alesandru Tordasianu, protopr. gr. or. de (2—3) Alb’a-Iuli’a. Edfictu. Mari’a Georgiu Nanu din Hermanu in districtulu Brasiovului, de religiunea gr. or. care parasi aprópe de 3 ani pre legiuitulu ei barbatu Dimitrie Achimu Tom’a, si nu se scie unde se afla, se citéza prin acést’a a se presenta la subsemnatulu foru matrimonialii in terminu de unu anu si o dî dela datulu subscrisu, caci neinfatisindu-se se va pertracta acțiunea bărbatului si in absenti’a ei. Brasiovu in 19 Febr. 1876. Scaunulu protopr. gr. or. alu tractului N alu Brasiovului. Ioanu Petricu , (2—3) protopopu. Edict i. Georgiu Lazaru din Feldiór’a de religiunea gr. or. carele a parasitu pre legiuit’a sea socia Mari’a Calbaru dela Martie 1865, si astadi nu se scia unde se afla, se citéza prin acest’a a se infatiosiâ la subsemnatulu foru matrimoniale, caci de nu se va infatiosiâ in restempu de unu anu si o di dela datulu de fatia se va pertracta actiunea muierei sele si in absenti’a lui. Brasiovu in 17 Ianuariu 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu tractului N alu Brasiovului. Ioanu Petricu, (3—3) protopresbiteru. Act Nr. 92—1875. 11 dietii. Prin carele Ann’a Comaniciu din Felmeru, in scaunulu Cohalmului, parasindu iu modu ilegalu de mai multu tempu pre legilisimulu seu sociu de casatoria Moise Curchel, se citéza, a apare in restempu de unu anu înaintea forului matu. subscrisu, caci la casu contrariu, pre basea protocolului luatu de cilra oficiulu protopopescu, prin carele se inactiuneza prihegit’a, in sensulu canoneloru bisericei resaritene, se va aduce sentinti’a meritoria. Cohalmu, le Februariu st. v. 1876. Forulu judecatorescu bis. de la instantia gr. resarit. Nicolau D. Mircea, 2—3 adm. prot. Nr. prot. 10/1876. Edict «. Ilean’a lui Gavrila Stoic’a din Bulzesci — Catulu Zarandu — carea de mai multi ani au parasitu pre barbatulu ei Ioanu Stoic’a a Pascului fara a se pote erua loculu ubicatiunei ei; — prin acést’a se provoca resp cite din a se presenta înaintea subsemnatului scaunu ppescu in terminu de unu anu si o di si anumitu până in 25 Ianuariu 1877 cacila din contra procesulu divortialu intentatu asupra i se va pertracta si decide si in absenti’a ei. Din siedinti’a scaunului poescu gr. or. a Zarandului tienuta la Bradu in 22 Ianuariu 1876. Nicolau I. Miheltianu, prof. gr. or. a Za (3—3) rândului. Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.