Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-01-04 / nr. 2
Teleprafu'n ese de dóue ori pre septemana: Duminec’a si Joi’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiin la espeditur’a foiei, pre afara la c. r. paate ca banii at’a prin scrisori francate, adresate cattra espeditura. Pretinsu preuumeratunei pentru Sabiin este pre anu 7 fl. v. a. ^ar pre o jumetate de anu 3 fl. 60. Pentr. 2. ABULII XXIV. Sabiiu 4116 Ianuariu 1876. tin celelalte pfirti ale Transilvaniei si pentru provinciale din Monarchia pre anu anu 8 fl.iera pre o jnmetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc. si tieri streine pre anu 12, anu 6 fl. Inseratele se platescn pentru intri'a om cu 7 cr. siruln, pentru a doiua ora cu 6 '. or* si pentru a trei’a repetire cu 3V, cr. v. a. Acțiunea produce reactiune. Amu cetitu adeseori plângeri despre nedrept’a procedere a unoru judecătorie in privinti’a limbei; cu tóte ca avemu lege, care normeza si trermuresce dreptulu folosirei limbiloru pentru tóte nationalitatile din patria. De alta parte cereamu adese ori plângem ca partidele trecu cu pretensiunile loru nationale in privinti’a folosirei limbei preste competitti’a legale. Eramu de multe ori ispititi a crede ca suntu si exageratiuni pline pre de multu zelu natiunalu séu intr’o parte séu in ceealalta. De unu tempu incece vedemu inse ca tribunalele, fia din capulu loru, fia in urm’a vre-unei inviatiuni sau ordinatiuni de susu, au inceputu cu pretensiuni, cari nu au altu scopu, decatu sa fia mai presusu cu magiarisarea, de cum era absolutismulu germanisatoriu pre tempulu inflorirei sele intre anii 1850—60, cu germanisarea. Cum va fi de lucru, cu tóta siguranti’a nu putemu sei, destulu ca tribunalulu din Sighisiór’a se provoca la o ordinatiune ministeriale din Novembre a. tr., cându pretinde dela advocatii de nationalitate nemagiara, ca sa-si dea scriptele loru de aci incolo, nu după cum concede legea, ci după cum demanda ordinatiunea ministeriala — numai si numai in limb’a magiara. Astfeliu de pretensiuni s’au facutu si advocatiloru din Versietiu si din Brasiovu. Advocații din Brasiovu, sasi si romani, au remonstratu contr’a acestei mesuri a tribunalului, inse remonstratiunea va fi desierta, pentru ca auditu ca ministrulu de justitia a aprobatu fapt’a tribunalului. lauda Diurnalistic’a specifica magiara pașii tribunaleloru si alu ministrului si suntu pline de indignatiune pentru cutezarea advocatiloru sasi si romani, ca pre basea legei 44 din 1868, adusa de dieta ungurésca si sonctiunata de regele incoronatu, au cerutu respectarea limbei clientiloru loru la forurile de instantia I. Unele din diurnalele unguresci mergu asta departe incatu aducu pre Romani’a de esemplu si dicu, ca ce aru respunde tribunalele de acolo, déca s’aru afla vre-unu advocatu, care sa dea vre-unu scriptu in limb’a magiara. Cui sa adscriemu acésta orgoliósa despretiuire a impregiurariloru patriei nóstre, cari n’au nici o asemanare nici cu Romani’a, nici cu Franci’a, seu cu Itali’a, etc. Pentru ce nu armedia soții magiariloru din Cislastani’a cu rigorea loru de a espune pana si limb’a esiliului din patria chiaru si in sanctuariulu unde are sa-si apere dreptului seu ? Nu voimu sa intramu in o analisa a deosebirei intre Ungari’a si Romani’a etc. cu tóte ca aru fi de lipsa. Ne marginimu de asta-data a dice, ca e durerosu pentru orice patriotu candu vede ca si legile proprie, aduse de o majoritate magiara, inca numai satisfacu ambitiunei natiunale. — Sa dea Ddieu sa fiu bine, dara noi din cele ce esperimentamu pre fia care dine tememu de reu, de o însemnătate politica eminenta, inttelegemu proiectulu relativu la regularea administratiunei, anume proiectulu despre consiliere municipali, care intempinase deja la inceputu multe antipathii până si in cele mai devotate cercuri guvernamentali. Prob’a vitalitatiei avea sa o sufere acestu proiectu in siedinti’a de cercuri, cându ajunse sub critic’a agera a baronului Sennyey, care ’si arata de nou stralucitulu seu talentu organisatoricu si prevalenti’a spirituale asupr’a lui Tis’a, recunoscuta altmintrea de toti. Efectulu ce a avutu discursulu lui Sennyey e marcatu mai bine prin apretiarea foiloru liberale, cari tóte recunoscu semburele celu sanatosu alu discursului lui Sennyey, desi in principiu nu potu accepta sistemulu de denumire a oficialiloru administrativi. „Pester Lloyd“ dela 13 Ianuarie ne supunendu discursulu lui Sennyey unei apreciari obiective dlice, ca acel’a a fostu unulu dintre cele mai puternice discurse, câte s’au tienutu vre odata in parlamentulu ungurescu, a fostu unu evenimentu parlamentariu, care a adusu o abundantia de idei in discusiunea până aci atâtu de monotona. Mânecându dela adeveruri positive neresturnabile si cuprindiendu administratiunea in tóte raportele ei cu problemele statului si ale societatiei, discursulu se ramifica fara de a-si pierde caracterulumitatiei in modu polemicu spre diverse direcțiuni, intra ca o sonda in cele mai vulnerabile pasagie ale proiectului si termina cu o admonitiune seriosa, care va afla unedhc la toti barbatii cugetători din tiéra. Sennyey au discutatu cestiunea administratiunei si din punctu de vedere socialu si etica si se nesuiesce a impaca conflictele intre statu si societate. In catu e pentru proiectulu guvernului, fói’a guvernamentale dice ca acel’a intra cu o stigma in viétia, care va fi absolutu stricatória prosperarei lui, si e tristu a vedé, cum se ostenesce legislatiunea cu crearea unui productu nepracticu si trecatoriu. Ne marginimu a da aici in estrasu numai momentele mai însemnate din lungulu discursu ce l’a rostitu Sennyey in siedinti’a de Mercuri. Acele suntu: Onor. Casa! Ideile nóstre directive in organisatiunea administratiunei suntu aceste: In fruntea municipiului sta unu conducatoriu denumitu de guvernu si responsabilu, care representa guvernulu si agendele acestui’a in tóte ramurile sele, si carui ’i sur ’i subordinate tóte organele statulu cari densulu conduce tóte re administratiunei dimpreună far acei oficiali responsabili, pref*rl densulu ’i va propune si gU~mnulu 1 va aproba. Corpulu repr ° est^a^vu a^umu~ nnci pieloru — si au unu atare organismu dicaste^11’ cum vedemu in proiectul de lege ~ controleza administra mnea, conlucra cu ea in_ rureza asupr’a ei si dispune liberu __ fresce sub priveghierea guvernului __de afacerile sele prescrise de lege; ein eserciaza puterea disciplinara asupr’a oficialiloru municipali, elu este in urma unuiort pentru scutirea libertatiei individuali contr’a abusuriloru, care foru sta in legătură cu conducerea centrale, aduce decisiuni principiali asupr’a recurseloru. Fatia de acestea proiectulu de lege da municipieloru dreptulu de a-si alege oficialii, pune inse punctulu de greutate alu administratiunei in consiliulu municipalu, care nu este espresiunea curata a universitatiei municipiului. Partisanii proiectului cauta esenti’a selv-administratiunei in alegerea oficialiloru, noi inse o cautamu in participarea la administratiune, in inmurirea asupr’a ei, in control’a regulata prin lege si in dreptulu de a dispune liberu in sfer’a de activitate propria autonoma. Nu imputați centralisatiune. In ore care privintia nu respingemu imputarea, statulu are fatia de problemele sele însemnate lipsa de centralisare, dara de alta parte nu tagaduimu, ca factorii serv-administratiunei, bine organisati, substitue, suplinescu si potentiza dispositiunile poterei centrale esecutive si ca acesti factori relativi la afacerile autonomiei împreunate cu interese teritoriali, precum si la întrebarea culturale si humanitara suntu nesuplinibili, de vreme ce partile neatenuatorie ale societatiei suntu elementele ce le dau viétia si acestea suntu bas’a spriginului. Oratorulu trecendu apoi la motivarea parerei sele, ca e mai corespundietoriu a se denumi oficialii municipali, constata, ca partid’a sea inca recunosce ca sistemulu comitatensu a fostu secuii scutulu si garanti’a constitutiunei, dara acele tempuri au trecutu, impregiurarile s’au schimbatu ; alegerea oficialiloru nu mai pute da sistemului de serv-administratiune nici o potere, din contra prin agitațiunile împreunate cu alegerile, prin interesele familiari s. a. se corupe administratiunea si ajunge pre unu terenu ce nu corespunde chiamurei ei. Prin denumirea oficialiloru puterea serv-administratiunei se va ridica, câci municipiele vedendu-se înaintea oficialiloru denumiți voru fi silitei i*0 esereiu chiaru din punctulu de vei, alu intereseloru loru o control , , , , , I. ,. asa si a staton astfeliu unicontia Ti, , , ,.su ca aru pondu. Oratorulu e conv ^ , ,Ü . , . -t mai bine sa se lase eai ea siaru— i • , , , ,, , teleru, control a etc. onsulului nuni. . . . ’ T cipalu, dara esecut ,, a sa o porte unu . , , i . ofacialu response. ..iu. Mai departe arata : , A . , , , r jrm sistemulu de aboratorulu, ca A . . o*6r6 nu p ,a ajunge persone cu altii^ ° . cate la ^»^urile administratiunei, pentru cr xlÂumntele personali impedeca cei apți; impregiurarea, ca in ?atulu judecatorescu, unde se denumescu oficialii, nu vedemu persóne cu cualificatiune de ajunsu, nu provine din defectulu sistemului de denumire, ci din influinti’a ce o esercia atunci comitatele asupr’a guvernului. Si aci face punctulu de greutate alu argumentatiunei mele, dice Sennyey, eu nu dorescu denumirea oficialiloru ca arma contr’a nationalitatiloru, nu-mi place se vedu cetatienii statului in lupta, cum amu dice in raportulu de suprimatori si supusi, ci eu dorescu denumirea ca unu medilocu de prosperare alu tuturoru cetatieniloru din patria. Starile nóstre corupte provinu din diletantismulu ce domnesce in tóte paturile sociali, din sistemulu, care nu recunosce meritulu, ci numai clientel’a, cortesiele si conessiunile. Ce se tiene de imputarea de birocrati oratorulu replica, ca iubesce acea birocrația care se ingrijesce de servitiulutierei cu punctualitate si pricepere. Birocratia degenerata, sau superficialitatea se afla si la oficialii aleși si proiectulu de fatia creeza cea mai periculosa birocratia, birocratie ce se baseza pre sistemulu colegiala birocratica esita din dicasterialismu, care va aduce confusiuni, amestecarea competentieloru si o pedanteria periculosa ce nu se va pute elimina din administratiune. După ce dovedesce Sennyey, cai prin sistemulu denumirei nu se inmultiescu spesele administratiunei, densulu combate parerea unui liberalu, care dise, ca prin denumire se dau guvernului o potere, cu care va influintia asupr’a alegeriloru parlamentarie. Nu este adeveratu, intreba Sennyey, ca oficialulu alesu in municipie ’si pregatesce numai terenulu, ca sa invinga la cea mai de aprópe alegere dietalei începe a deveni moda si este unu simptomu demnu de atentiune ca oficiulu prefectului a devenitu gradus ad parnassum pentru mandatulu dietalu. Ce privesce argumentatiunea principale, armoni’a, ce se aduce pentru proiectu, oratorulu nu afla armoni’a in sistemulu colegialu, pentru ca greutățile, erorile, piedecele nu se afla in centrulu comitatului, ci in oficiolatele cercuali — consiliulu municipalu va imparti agendele, cum va face acest’a o corporatiune, oratorulu nu pricepe — de vreme ce aci decide de oparte natur’a specialitatiloru, de alta normele competintiei. Fiindu cat‘eV totile aparu in cercuri, organi,acesu ’ pective in fia care casu sp^,alu voru cere instructiuni. Aces^1* J,UI-U, ratu greoiu, care va ^.,s,e administraredactiunea la ortag £ ju scursulu se„ Sennyey Viedulu ce ru ou observar ’vernute) nu este basa in semn^ri>me radicale ce le aștepta , „u atatu neastemperu. Evenuentele voru dovedi in scurtu tempu. si déca acestu proiectu va deveni lege, națiunea va fi mai seraca'cu un’a din sperantiele ce le a pusu in guvernulu actualu. Tempulu va areta cine a avutu dreptu, de va produce resultate in bucuratorie, opositiunea dreptei se va bucură împreuna. Un’a vnse nu o póte accepta oratorulu si adeca mangaerea aceloru deputați cari nu se invoiescu cu idei’a fundamentale a proiectului: ca acestu proiectu e o esperimentare, care cu tempulu prin o cura contraria ne va duce pre calea cea adeverata. Noi nu avemu tempu de esperimentari si, nu potu accepta acelu argumentai, continua Sennyey, ca daca acestu esperimentu nu va succede, se va dovedi, ca in acest’a tiera selv administratiunea n’are putere de viétia, pentru ca dloru, principiulu sistemului de selv administratiune nu’lu putemu jertfi probei de focu prin care trece acésta creatiune schilara (koros). Déca acestu sistemu nu va fi durabilu, caus’a va fi, nu imposibilitatea selvadministratiunei ci defectulu acestei creatiuni. Ministrulu pressedinte Tisza in reflectiunile sele la argumentările lui Sennyey, abia si-a pututu salva onorea stindardului, cum se esprime „Post. L1.“ Densulu incepu replica prin asertiunea, ca proiectulu seu va fi o creatiune mai putienuologa decâtu mesurile din anii 60 — o alusiune la tempulu cându Sennyey era tavernicu in Ungari’a, si unu medilocu, la care par ® Revista politica. Diet’a Ungariei se afla acum in foculu desbaterei asupr’a unui reiectu