Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)
1879-07-24 / nr. 85
334 TELEGRAFUL ROMAN, care, este bine a se limpedi situațiunea anormală a unor membrii cari se numără între membrii efectivi ai academiei fără ca să fie în realitate. E vorba pentru d-ni cari au fost chiemați în comisiunea literară din 1867, și anume d-nii C. A. Rosetti, Gonata Andrei Mocioni, care niciodată n’au luat parte, nici în comisiunea literară, nici în societatea academică și din care unii au declarat chiar că nu primesc și că demisionează. Această împregiurare face că secțiunea respectivă se vede în situațiunea supărăcioasă de a nu se pute complecta conform cu statutele, și de aceea cere a se declara vacante fotoliurile lor. D. Babeș zice că condițiunea d-lui Mocioni este ceva mai diferită decât a celorlalți 2 membri, fiindcă d-lui, deși nu a venit, dară a declarat că primesce și numai causa mortibilității îl împedeca de-a veni. D. Laurian juiie că societatea academică admisese în principiu ca să primească demisiunile membrilor cari se retrag și să numească pe alți în loc. Astfel în urma decisiunilor primite de la unii, ea a proces la alegerea altora. De curând însă în sesiunea aceasta s’a admis o altă teorie: că membrii cari au figurat odată nu sunt dimisionabili și astfel s’a invitat a reveni toți acei demisionați. Acum dacă s’ar admite propunerea d-lui Hașdeu, d-lui crede că s’ar face o contrazicere. D. Ștefănescu fice că în adevăr s’au chemat membrii demisionați, dară atrage atențiunea societăței că d. Rosetti nu s’a considerat nici odată ca membru, ci din contră totdeauna a declarat că refusă de-a heară despre d. Gonata crede că nici trebuie să se urmeze discuțiune, fiindcă acest d-n nici nu a venit vreodată pe aici și nici nu scie să fie vreo declarațiune că primesce. D. Sion se referă la cele ce a dus și în ședința precedentă că adecă academia nu trebue să numere între membrii săi decât pe acei cari au luat parte în societatea academică după ce s’a constituit, dar nu și pe aceia cari au fost invitați a lua parte în comisiunea ce a precedat societatea academică, dară nu au voit să primească și nici au voit să scrie. De aceea crede că este logic a se declara vacante fotoliurile menționate de d. Hașdeu. Adunarea consultată, decide a se trata posițiunea fiecăruia membru în parte. De aceea, considerând argumentele aduse în discuțiune despre posițiunea d-lui C. A. Rosetti, declară fotoliul seu vacant. După aceasta urmând discuțiunea capul teu muiere, de nu mă lași se dorm, ce mai vrei?“ împărăteasa atunci îi răspunde: Ah! doamne împărate fie-ți milă și de fata cântăreață de pe mare, că am visat, că e fată de împărat și a fost mândră dar tatăl seu a blestemat’o ca să fie jumătate peste și așa s’a făcut!“ „Las să fie așa“ răspunse mânios împăratul „că tatăl seu prea fălos s’a ținut cu ea pentru că a fost frumoasă!“ împăratul se întoarse pe altă lăture ca se doarmă mai departe. Dar împărăteasa ca toate muierile, când vreau să treacă prin mintea bărbaților îl sărută și’l mai rugă. Fie’ți milă și de ea, că ea nu’i de vină dacă a blestemat-o tatăl seu ! Și atunci împăratul s’a îmmuiat și a răspuns: „Se scie fata cântăreață de mare, cum nu scie, că și eu am blestemat-o pentru tatăl seu, că atâta are să remână jumătate pesce pănă îneacă 100 de voinici, ce vreau se treacă în țara mea. 99 de inși a înecat în mare, și mai are se înece pe unul ca să înnși despre posițiunea d-lui Gonata și avându-se în vedere propunerea d-lui Alesandrescu Ureche la cuprinderea d-lui Gonata fiind trecut între membrii onorari ai academiei încă din 1870, propun trecerea la ordinea dilei. Adunarea o admite cu conclusiunea de-a nu se considera între membrii actuali ai academiei. D. Odobescu enumărând lista generală a membrilor, constată că secțiunea istorică singură fiind completă cu 12 membri după statute, secțiunea literară urmează a se completa prin alegerea unui singur membru, fară cea de știință prin alegerea a șase membri; după aceasta propune ca adunarea să proceadă la alegeri. D. Ionescu cere ca mai înainte de toate delegațiunea actuală să se declare ca oficiu provisor al academiei, pănă se va face alegerea ei conform cu statutele. D. Roman crede că nu e necesitate de-o asemenea declarațiune fiindcă după usul și tradițiunile rămase încă dela societatea academică, delegațiunea a purtat sarcina sa pănă la reînoirea alegerei. D. Babeș crede că mai ântâiu de toate trebue a se face și a se vota regulamentele necesare pentru aplicarea nouălor statute; fară pănă atunci delegațiunea să stea la locul seu. Relativ la completarea secțiunilor însă d-lui crede că chiar după statutele votate, alegerea de noui membri trebue să se facă în sesiune generală. D. Odobescu răspunde că din momentul votării statutelor, adunarea s’a constituit și trebue să lucreze ca în sesiune generală, căci ne mai putându-se țină altă sesiune în anul acesta, acum trebue ca să se termine toate lucrările indicate în programa de mai sus. De aceea crede că academia să se completeze conform cu legea. I_f. OUGI cHI chora: « se considera propunerea făcută de dl Ionescu, înainte de toate trebue să se reguleze situațiunea delegațiunei pentru ca să se poată conduce desbaterile, pentru care crede că să se declare ca delegațiunea actuală sâ’și poarte provisor sarcina până la aegerea ei regulată. D. Fătu susține a se da prioritate votării regulamentelor. D. Urechiă observă că se confund trei propuneri: alegerea delegațiunei, completarea secțiunilor și lucrarea regulamentelor. Trebue a se lua pe rând. Crede că alegerea delegațiunei de se va face acum sau mai târziu nu împedecă nici facerea regulamentelor când vor fi gata, nici alegerea de noi membri, când secțiunile vor veni cu propuneri, plinească suta și atunci va fi iară fată frumoasă!“ După aceste împăratul și împărăteasa adormită, eară Petru de sub troacă, a început a se îngriji, ce se facă, ca se nu’l înece fata de mare. Când a început a se revărsa de Ziori, împăratul s’a sculat și a dat arcul și săgețile, și a plecat eară la venit, eară împărăteasa a scos de sub troacă pe Petru, ’i-a dat 3 pene de păun din căciula împăratului corbilor, și ’i-a dat și petri scumpe. Petru mulțămind s’a reîntors cald acasă. (Va urma). D. Laurian zice că nu vede urgență în completarea secțiunilor. Alegerile se pot face și mai tânziu, e bine a se lăsa timp de consultațiune. Cu numărul membrilor presenți se pot lucra și se pot esecuta toate lucrările preveȘute în programă. Alegerea delegațiunei nu se poate face pănă nu va veni raportul comisiunei despre administrarea finanțiară; astfel s’a făcut totdeauna, și e bine a se țină norma aceasta care e cea mai logică. Altfel orice lucrare de programă poate a se pune la ordinea Z^£e i fără nici un inconvenient. După aceste discuțiuni se pune la vot confirmarea delegațiunei actuale în mod provisor pănă la o decisiune ulterioară și se admite cu unanimitate. D. președinte invită secțiunile respective ca să se consulte despre alegerea noilor membri cu care trebue să se completeze și să vie cu propunerile lor în ședința plenară conform cu statutele. Ședința se ridică la 113/4 oare. Președinte: loan Ghica. Secretar ad-hoc, G. Sion. * (Cinci domnișoare) din institutul normal din Bucuresci, și anume: Maria și Florica Sion, d-șoarele Barieta și Maria Lupașcu și d-șoara M. Zaharescu, care au trecut deja cu succes esamenele generale de liceu, se prepară — precum află „Renascerea“ — pentru a depune bacalaureatul în sesiunea viitoare din Septemvre,prin alegeri de noi membrii, cară ședința viitoare să se țină Marți 26 Iunie. Ședința se ridică lal și 3/4 oare. Vice-președinte: G. Bariț. Secretar ad-hoc, G. Sion. Procesul-verbal No. 27. Ședința din 23 Iunie, 1879. Membrii presenți d-nii Alesandri Vasile, Aurelian Petre S., Babeș Vincențiu, Bariț George, Caragiani Ioan, Fălcoian Ștefan, Făt dr. Anastasie, Ghica Ioan, Hașdeu Bogdan P., Hodosiu Iosif, Ionescu Nicolae, Laurian August Tr., Maiorescu Tit L., Maniu Vasile, Melchisedec P. S. S. Episcop, Odobescu Alecsandru, Chintescu Nicolae, Roman Alecsandru, Sion George, Ștefănescu Grigorie, Urechiă Vasile A. Vice-președinte, G. Bariț. Ședința se deschide la 9 oare a. m. După lectura și verificarea procesului-verbal al ședinței trecute se comunică o adresă prin care un anonim intractat manuscris sub titlu : Geografie fisică, politică, etnografică și economică a României cu cerere de a se cerceta și a i se dă un remunerariu. Observându-se că aceasta este o carte didactică pentru care autorul trebue să se adreseze la ministerul respectiv, se recomandă a se întoarce autorului când va cere. D. Alesandri comunică că după seriile ce a căpătat literatura română are să fie în curând onorată din nou cu ocasiunea serbărilor latine din Francia, căci este anunțat că se traduc în limba provensală două bucăți cunoscute Miorița și Cucul și Turturica. D. președinte consultă adunarea asupra ordinei de zi după programa indicată în ședința precedentă. D. Urechie declară că comisiunea numită pentru cercetarea bibliotecei ’și a terminat lucrarea și e gata a’i spune raportul seu. Se dă lectură acestui raport, după care se deschide discuțiunea asupra conclusiunilor sale. După cari desbateri se admite art. 1 și 2 cară al 3, relativ la suma cerută pentru legarea cărților se amendează frișându-se numai o sumă de o mie lei. Asemenea la art. 5 prin care se propune concentrarea armamelor cu cărți în sala de ședințe și strămutarea salei de ședințe în sala ocupată actualmente de material, după mai multe consultațiuni se modifică lăsându-se lucrurile în statuquo. La ordinea Z,ei punându-se regulamentarea premiilor instituite de Stat sub nume de premiul Lazar și premiul Heliade Rădulescu, adunarea consultându-se decide a numi o comisiune din d-nii Laurian, Fot și Odobescu cu însărcinarea de a-i spune un proiect. După aceasta se decide ca adunarea să se desfacă în secțiuni spre a se consulta pentru completarea lor, înșciințare. După decisiunile luate de Academia română, în sesiunea sa din Main — Iulie 1879, concursurile propuse de academie sunt cele următoare: 1. Premiul statului Heliade Rădulescu, de 5.000 lei, se va decerne în cursul sesiunei generale din Martie — Aprilie 1880, cărți literare în limba românească, care se va judeca mai meritorie printre cele tipărite dela 1 Ianuarie 1878 pănă la 31 Decembre 1879. 2. Premiul statului Lazar, de 5.000 lei, se va decerne în cursul sesiunei generale din Martie — Aprilie 1880, cărți scientifice în limba românească, care se va judeca mai meritorie printre cele tipărite dela 1 Ianuarie 1878 pănă la 31 Decembre 1879. NB. La acest concurs se pot presenta și invențiunile sciințifice, făcute de Români. 3. Premiul Năsturel - Herescu, din seria B, în sumă de 4.000 lei se va decerne în cursul sesiunei generale din Martie — Aprilie 1880, unei cărți scrise în limba română, cu conținut de ori ce materie, care va fi judecată ca meritorie printre cele tipărite dela 16 August 1878 pănă la 31 Decembre 1879. NB. Concurenții la cele trei premii susmenționate, vor bine-voi a trimite la cancelaria academiei române, în Bucuresci, palatul universității, operele lor, cari vor fi în condițiunile de timp, mai sus-menționate, în câte 12 exemplare. 4. Marele premiu Năsturel, de 12.000 lei, se va decerne în cursul sesiunei din primăvara anului 1881, cărți scrise în limba românească, cu conținut de ori-ce natură care se va judeca mai meritoarie printre cele tipărite d la 16 August 1876 pănă la 31 Decembre 1880. 5. Premiul asociațiunei Craiovene pentru desvoltarea învățământului public, în sumă de lei 1.500, se va decerne în sesiunea generală din primăvara anului 1883, celei mai bune cărți didactice în limba română, din câte se vor fi tipărit cu începere dela 1 Iulie 1870 până la 31 Decembre 1882. Această dată este și terminul extrem al depunerei la cancelaria academiei, în 12 exemplare, a cărților propuse pentru concurs. 6. Probele de traducțiune în limba română, după Pliniu junior, Epistolarum lib. Vili, 1—21, se vor depune la cancelaria academiei pănă la 1 Septemvrie 1879, spre a fi judecate în sesiunea generală din primăvara anului viitoriu. 7. Probele de traducțiune în limba română, după Plutarch vita Pelopidae, cap. 1—22 inclusiv, se vor depune în cancelaria academiei pănă la 1 Septemvrie 1879, spre a fi judecate în sesiunea generală din primăvara anului viitoriu. 8. Probele de traducțiune în limba română după Herodoti Historiarum lib. IV, 51 —100, se vor depune în cancelaria academiei pănă la 1 Septemvre 1879, spre a fi judecate în sesiunea generală din primăvara anului viitoriu. NB. Concurenții cari vor fi premiați la concursurile de sub numerile 6, 7, 8 vor fi însărcinați să facă traducțiunea autorului respectiv întreg, pe preț de 120 lei pentru 20 pagini din edițiunea steriotipă a lui Tauchnitz. 9. Premiul Năsturel seria A, de 5.000 lei se va acorda în sesiunea generală din primăvara anului 1880 celei mai bune disertațiuni în limba română, asupra următorului subiect: „Studiu asupra producerilor literare în limba română, din epoca lui Mateiu Basarab (1633 — 1654), în care se vor ave în vedere atât documentele oficiale și particulare, redactate în limba română în aceea epocă, cât și cărțile traduse și tipărite românesce pe atunci, precum și orice elemente literare relative la mișcarea culturei