Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-08-05 / nr. 91
Nr. 91. Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. BO er., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarcie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Marți 5 August 1880. Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXVIII. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori5 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Revista politică. Sibiiu, în 4 August. „Nimic nou din Africa!“ f icala, ce era obicinuită în Roma Romanilor și nu a Papilor, nu se refere la peninsula balcanică. Turcii, Bulgarii, Grecii, Albanezii, Muntenegrenii și poate că în cele din urmă chiar și Macedo- Românii, ce este drept, vor mai clocoti nițel în căldarea balcanică. Se vor ridica când unii când alții pe scena publicității, după cum vor influența suflerii diplomatici ai puterilor mari europene. Adevărat că nu prea este nimic nou nici când se aprinde prazul și pătlăgelele în interiorul Bulgarului ajuns peste noapte și el domn din grația altora; nici când tărițele de dragă ale Grecului, care acum ar vrea se înfunde toată lumea în ulciorul lui. Bacă 10,000, ba 20,000 ba 30—35 mii au Grecii se pună în fața Turcilor sau Albanezilor pentru ca so isgonească pe cești din urmă din părțile Epirului și Tesaliei...... Iată tot ce vine de un timp din părțile acele. Variațiuni de la tema: Poarta face, Poarta va face pe voia conferenței puterilor de la Berlin. Noutate pentru noi este însă căderea lui Iokai Moor la Danija mare fața cu un Unger. Iokai, vestitul literat maghiar, directorul șliarului „Hon,“ bărbatul, care pănă la intrarea lui Tisza în guvern făcea parte din oposițiunea maghiară, este bătut la alegere de un necunoscut, ca Unger. Cum? Care poate fi motivul reușitei luptei electorale între Jokai și Unger? La toată întâmplarea precum dovedesce fapta, motivul este, că ideile lui Kossuth câștigă teren și acolo, unde a fost pănă adi vatra guvernului. Principele Carol a fost primit la Ischl ca un adevărat suveran. O telegramă de la 13 August ne spune, că principele Carol și prințesa Elisabeta au întârziat cu sosirea lor la Ischl. Trenul în care se aflau oaspeții împăratului Francisc Iosif a fost întârziat din cauza apelor mari. Maj. Sa a salutat la gară cu cea mai mare căldură perechea princiară și a condus-o în „Hotel Bauer.“ A doua zi Maj. La împăratul pe la 10 oare înainte de mea lă li a făcut principelui și principesei române visită de o oară, la 12 oaspeții au întors visita. Maj. La împărăteasa a așteptat pe oaspeți în apartamentele sale și ia salutat în modul cel mai cordial. La 1272 oare principele Carol și soția sa s-au întors la Hotel. Fiind Majest. Sa la principele României, principele Milan, și a făcut reverența la oaspeții români. După ameazi a fost masă de gală în villa împărătească, înainte de a întoarce visita la Majestățile Lor, părechea princiară a României a făcut principelui Milan contra visită. La masa de gală au luat parte Majestățile Lor, principele și principesa României, principele Milan și suita. După masă a fost cerci și teatru. Interesant este, că mareșalul nemțesc Molke încă a petrecut, și tocmai fiind principele Carol aci, câteva zile în Ischl. Sorrile despre concentrațiuni de trupe ruseșci la granițele austro-ungare și române sânt desmințite de „Fremdenblatt“ și de „Czas“, reducândule la faime sensaționale. Cercurile diplomatice din Paris desaprobează discursul lui Gambetta rostit la Cherbourg, că Bulgarii departe de a pune un capăt I străgănirilor de tot felial, cu cari persecută pe concetățenii lor musulmani, continuă a-i tratarea cu o înverșunare din ce în ce crescândă. Nu de mult Musulmanii din Billova, din causa secetei de anul acesta, se duseră ca de obiceiu la satul Akadalis spre a face rugăciuni publice, când deodată milițiile bulgare, susținute de locuitorii de prin localitățile vecine, năpădiră asupra Billovei și prădară satul dărîmându’l cu totul. Majoritatea locuitorilor, bărbați și femei, fu omorîtâ de năpăditori, cari nu se retraseră decât numai după ce comiseră fapte revoltătoare și luară cu dânșii mai mult de 200 femei și copii, târându’i cu ei în satele Cădi, Kandi-Tepen și Ciglak din districtul Prevesa. Aceia dintre nenorociții locuitori ai Bislovei cari scăpară de măcel, au adresat o petițiune Sublimei Porți prin care’se spun situațiunea și cer darea înapoi a bunurilor lor. Aducând acestea cunoșcința Esc. Voastre, va rog a recomanda aceasta celei mai serioase atențiuni a guvernului... și a-l ruga să facă representări serioase în Sofia pentru pedepsirea celor vinovați și pentru darea înapoi a efectelor și obiectelor de care au fost jefuiți locuitorii din Bislava. Spre a impedeca revenirea unor asemenea fapte amintesc conclusiunile depeșei mele circulare dela 15 Iulie. Primiți, domnule ambasador asigurarea considerațiunei mele. Abedin. Aducând aceste la cunoscința Esc. Voastre, vă rog a atrage asupra lor serioasa atențiune a guvernului. Primiți etc. Abedin. III. Constantinopole, 2 August. D-le ambasador! Dacă și prin alte comunicări anterioare, depertamentul a probat trista situațiune creată proprietarilor mohamedani din Bulgaria. Ultimele scrii, ce primim, ne arată o situațiune ca de nesuferit. Dinții înții devin mai mari greutățile, ce se întâmpinau la constatarea drepturilor de proprietate. Se pare că autoritățile princiare sânt decise a favoriza pe față o clasă a poporațiunei în paguba celeilalte. Intr’un cuvânt, porpretarii musulmani sânt condamnați a se vede jefuiți din toate bunurile lor. In fața acestei nedreptăți strigătoare și a resultatelor negative, ce au dat sforțările făcute până acum spre a înlătura răul, ne credem detori, a trage atențiunea puterilor semnatare tractatului de pace de la Berlin asupra unei politice, care este în contrazicere cu cele mai formale stipulațiuni ale acestui act internațional, care garantează Musulmanilor o liberă și complectă bucurare de proprietatea lor. Sânt convins, că guvernele, conduse de simțământul lor de echitate, vor lua în mânile lor causa acestor jertfe. In această convingere, propunem întrunirea unei comisiuni compuse din d-nii consuli din Sofia spre a găsi mijloacele cele mai în stare a protege drepturile proprietarilor musulmani din Bulgaria. Ve roga face în acest sens un demers pe lângă guvernul............și a-mi comunica resultatul. Primii, etc. Abedin. Turcia și Bulgaria. Guvernul otoman, îngrijat de soartea Mahomedanilor din Rumelia Orientală și Bulgaria și de cruzimile, la care sânt espuși necontenit din partea Bulgarilor, a adresat următoarele trei depeși representanților săi din străinătate: 1. Constantinopole, 21 iulie. D-le ambasador! Din relațiunile primite de Sublima Poartă se poate vede a. Constantinopole, 29 iulie. D-le ambasador! Dintr’o telegramă a guvernorului din Rumelia Orientală resultă, că adminisrațiunea bulgară a făcut de curând încercarea se ocupe satele Bebrova, Djafer și Aivadjik, care se află pe linia de demarcațiune și pe care le consideră ca aparținând principatului. Două sute de Mahomedani au voit se împedece pe administrațiunea bulgară de a face aceasta. Dar milițiile chemară atunci în ajutoriul lor și alte forțe, respinseră pe Musulmani și arserâ patru sate. Corespondențe particulare ale „Telegrafului Român.“ Sibiiu, în 3 August v. Cn. Redacțiunea „Siebenbürgisch-deutsches Tageblatt“ are un corespondent în Bucuresci, care pare a ave misiunea de a vorbi de rău despre stările din învecinată Românie. Nu am aflat pănă acuma o singură corespondență bucuresceană dintre cele multe, țipă FOIȚA. Părți din ziarul meu de călătorie. (încheiere.) Toate afacerile privitoare la susținerea institutului de cură în buna stare și renume, se poartă o comisiune de cură, care afară de tacla pentru cură de 5 fl. mai încasează și alte facse mai mici pentru comoditățile publicului, precum pentru musică etc. Oaspeții duc o viață plăcută, adeseori între marginile regulilor de casă, aproape petulantă. Ca de exemplu între altele voiu istorisi două cașuri, într’o dimineață eșind de acasă pe la cinci oare spre a’mi face preumblarea obicinuită, ajungând la monumentul unguresc cu leul despre care am vorbit mai sus, Iată că bietul leu unguresc era imfășurat preste pântece cu un ștergar nou de nouț, întocmai precum conform curei priessnitiene din Graefenberg, se leagă oaspeții, care la coadă era legată o panglică roșie ca simbolul slăbiciunei; așa împodobit a remas leul pănă la 9 oare. Nu scia omul este aceasta un persiflagiu asupra curei din Graefenberg, sau asupra țărei nostre Ungaria, care încă sufere de multe neputințe. Mi am cugetat se fi fost un Ungur mai înfocat se vadă aceasta mai că ar fi provocat la duel pe — Cine? Altă dată cetii pe un scaun (laviță de ședut), de care sânt multe prin pădure, cum un cavaler voind se măgulească unei demoisele, i scrise pe laviță numele ei „Regina“ cu adaosul „Ruh“ așadar: „Regina Ruh’; un malefic invidios, îndrepta pe R din cuvântul Ruh în K și prin aceasta răni o inimă fragedă; urmarea fa, că litera R, deveni tot mai mare, prefăcându-se în toate diminețile, când în K când în K după cum cei doi rivali treceau pe la acel scaun, și lupta aceasta între R și K nu înceta pănă când demoifera din cestiune implinindu’și cum pleca cu părinții ei de acolo. Poporul țeran muncitor este foarte german și îndobitocit, altcum bun și blând, se vede în toate la el urmele feudalismului. Pe acolo noțiunile de domn și țeran (Bauer) sânt cu mult mai înrădăcinate, întrebând pe un păzitor de pădure, acui este pădurea, prin care ne preumblam ? ne spuse arătândune partea cea mai însemnată, că este a arhiepiscopului principe de Breslau, ear’ altă parte a lui Raymann, întrebând, că cine este Raymann după ce noi cunosceam pre Raymann după cercetarea fabricilor lui, că este milionar, ne respunse „ein Bauer“. După acea am înțeles noi, că ei numesc Bauer, și pre milionar, dacă nu este nobil sau diregător și pre muncitorul, ce cară pământ și petrii și ară cu câte un bou sau vacă înhămată strigând toată Ziua hi! de! Seraci încă se văd a fi țăranii. Au nu este semnul Bărăciei a vede un cal înhămat cu o vacă precum n’am văzut pe aici, pe la noi dacă nu mai mult dar’ ca lucru de rușine în tot cașul ar ține aceasta. Poporul este religios catolic pănă la bigoterie, în toate respirțiile și dealurile află omul câte o cruce cu Christos restignit, câte o maică precestă sub acoperiș de peatră zugrăvite cu aceeași artă, ce o avem noi în sânul de la „Nicola“; în seara de Sănzienele catolice, la 24 Iunie au datină de foc în toate dealurile și coastele câte un foc mare acățânduse și prin arbori oale cu reșină arzătoare în flăcări, fără să fi putut cineva să-mi dea o deslușire despre însemnătatea creștinească a acestui obiceiu. Salutarea cea obicinuită de la amenți pănă seara între oaspeți este cuvântul simplu „Mahlzeit“, care după esplicațiunile primite de la cunoscători ar fi „ein junkerischer Gross“, care s’au importat din Prusia pe pământ austriac. Aceasta e să fie o espresiune sau salutare eliptică în loc de „Sch wünsche Ihnen gesegnete Mahlzeit“. Nimenea nu mi-a putut da deslușiri însă, după ce logică folosesc ei aceasta salutare în tot decursul Ulei. O parte din cele mai frumoase din Graefenberg este spre Zeptau în Moravia. O șosea dintre cele mai frumoase conduce de la Graefenberg preste un vârf cu pădure, urcând pe nesimțite în o mulțime de zikzacuri.