Telegraful Roman, 1883 (Anul 31, nr. 1-152)
1883-03-26 / nr. 35
Nr. 35. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 Inni 19. 75 er. Pentru monarhia pe an 8 9., 6 Inni 4 9., 3 Inni 29 Pentru străinătate pe an 12 9., 6 Inni 6 9., 3 Inni 39. Sibiiu, Sâmbătă 26 Martie (7 Aprile) 1883. Anul XXXI TELEGRAFUL ROMÂN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47 Corespondențele sânt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 43. Epistole nefrancate se refasa. — Articulii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE Pentru odată 7 or., — de două ori 12 or., — de trei or 16 or. rândul on litere farmand — ui timbru de 30 or. pentru fiecare publicare. Prenumerațiune nouă la „Telegraful Român“, care apare de trei ori pe săptămână, deschidem pe trimestrul Aprile-Iunie al anului 1883, cu prețul cel mai moderat, ce se poate vede în fruntea foaiei. Banii de prenumerațiune se trimit mai cu înlesnire pe lângă asignațiuni poștale (Posta utalvány — Post- Anweisung.) Numele prenumerantului, al comunei unde se află cu domiciliul, și eventual al poștei ultime se fie scrise bine, ca se se poată ceti. Se atrage atențiunea ca domni abonați, al căror abonament se sfârșesce cu ultima Martie 1883, a’și înnoi din vreme abonamentul, pentru ca să nu fie espeditura silită a sista, sau a întârzia cu espectarea foiei*). Editura „Telegrafului Român“ în Sibiiu. *) O înlesnire foarte mare în espedițiune se face prin lipirea unei fâșii de adresa de la abonamentul ultim. FOIȚA. Cristian Waldo sau CAILE NOROCULUI. Roman de George Sand. (Tradus de E. B.) (Urmare 27). Eu mă mulțămesc a crede că sciu, adecă, că baronul este un om răutăcios, prea laș a bate pe altul, prea bine nutrit și prea gurmanda de sânge, prea friguros a pândi trecătorii sub ghiața locului, dară capabil a trimite pe amicul său cel mai bun la spânzurătoare, numai se aibă interes personal și dacă ar costa numai un cuvânt răutăcios și clevetitor. — Un miserabil mare Ilise Cristiano, însă dați-mi voie a-mi exprima mirarea ce o simt, văzând atâtea persoane cinstite în societatea sa... — Apoi de replica Osmund, fără a-i lăsa timp să sfârșească, este în adevăr o purtare rea, că venim să ne petrecem pe socoteala unui om, pe care-l urîm cu toții. Din cel puțin ai drept scuză, că nu’l cunosci, pe când noi . . . — Eu n’am făcut aplicație personală, replica Cristiano. Proiectul pentru școalele medii In parlamentul Ungariei. (Ziua a 5-a a desbaterei.) (Urmare.) Bela Grünwald (continuând): Aceasta e lucrarea ce trebue sé săvîrșim cu seriositate și paciență. Fără de ea nu putem esista, căci numai prin tactică, prin restaurări comitatense și prin alegeri de deputați nu se susține statul și națiunea. Corespunde oare chemărei acesteia duple starea școalelor noastre medii ? Acela, care face pretensiuni mai mari nu se va afla mulțumitoare și astfel ca să se poată susține fără vătămarea în intereselor noastre mai înalte. Inferioritatea școalelor medii, asemănate cu scoalele din statele vesteuropene, e fact neîndoelnic. Tinerimea nu se împărtășeșce în școalele noastre de învățământul recerut de nivelul timpului nostru. Avem fără îndoială și școale medii bune. Școalele de sub privegherea statului (?) și unele gimnasii confesionale corespund chemării lor; dar tocmai escepțiunile aceste dovedesc, în ce stare tristă se află cele mai multe scoale medii la noi. Partea cea mai mare stă sub influențe locale, ceea ce silesc pe profesori a lăsa la o parte stricteța cu ocasiunea esamenelor. Sunt, precum se sole, scoale medii, la cari aleargă cu grămada elevii mai slabi de pe la alte institute pentru depunerea examenului de maturitate, căci fiecare scie cât de eftine sunt aici testimoniile de maturitate. Aceasta are mare influență asupra institutelor mai bune. Acestea nu se încumet a purcede cu stricteța recerută, căci ar spăria tinerimea. Această împregiurare aduce cu sine inundarea scoalelor noastre mai înalte cu tineri fără pregătirea recerută, din care motiv trebue să se urmeze cu conivență și cruțare la examene. Scoalele înalte inundează iarăși statul și societatea cu persoane, cari, deși posed cualificațiunea formală, pășesc în viața practică fără pregătirea specială recerută, dar cu pretensiuni mari, pe cari acest biet stat nu le poate mulțămi, în modul acesta se îmulțesceli ce merge proletariatul intelectual și numărul esistențelor problematice, apăsând școala medie sub nivelul spiritual și provocând calamități sociale, cari nimicesc viața noastră politică. Seim în fine, că la noi se află scoale, în cari tinerimea e condusă într’un mod periculos , pentru stat. Limba maghiară se esilează din atabi scoase sub cuvânt, că e limbă barbară și se face de toată ura. Aici se cresc cetățeni pentru alte state și pentru statul nostru aceștia devin într’un mod artificios inimicii noștri, se deosebesc de comunitatea națională și culturală, a cărei creare condiționează existența noastră. Chemarea proiectului de față ar fi delăturarea acestor neajunsuri. Se nasce întrebarea: care garantează proiectul acesta resultatul dorit, asigurează el statului mijloacele de lipsă, pentru ca școala medie să devină factorul scopului nostru cultural și național. Onorată casă! Eu cunosc greutățile, pe cari le întimpină la noi crearea unei legi corespunzătoare pentru scoalele medii și cu cari trebue să complite oricare guvern. Cunosc cunoștința de stat a ministrului de instrucțiune și sciu că ele mai consola de neajunsurile proiectului. Las la o parte împregiurarea, că o decisiune și o energie mai mare ar fi putut doară esupera mai mult. Atâta însă e sigur că proiectul conține multe disposițiuni, de cari avem lipsă. Cu toate că multe disposițiuni lipsesc, fără de cari statul nu va obține mari rezultate la realizarea intereselor noastre culturale și naționale, un rezultat nedisputavor ofere cu toate acestea proiectul. Aceasta o recunosc bucuros și nepreocupat — Sciu bine, amice, dar ăsta n’ai dreptul a te mira, dacă un tiran are curte. Negreșit scii istoria patriei Dtale, însă fiind în străinătate de mai mulți ani, ai putut crede, că s’ar fi făcut un echilibru oarecare, prin influența legitimă a diverselor clase din stat. Dară nu este așa, Cristian Goefle, nici decât, o să veli în scurt timp, cu ochii Drale. Nobilimea este totul, apoi vine preoțimea luminată, severă, însă despotică și intolerantă. Burgezimea, atât de folositoare statului și așa de patriarhal în obiceiurile sale, are puțină valoare. Țăranul nu este nimic, și regele mai puțin decât nimic. Dacă un nobil are stare, ceea ce din norocire este rar, el ține în mâna sa toate interesele, toate destinele provinciei sale, spre a conduce oameni și lucruri la perre. Să scii însă că, dacă ne am împotrivi noi oficierii, ilustrului domn de la Waldemora, deși nu ne am perde gradul, care, cu excepție de crimă, este neatacabil, noi am fi siliți prin persecuții neauzite a ne părăsi cantonamentele, casele, proprietățile și iubiții noștri, ca o simplă garnizoană, deși Indelta are legi neviolabile. Alți doi tineri intrară, ca să fure și Cristiano îi întrebă, dacă a reapărut contesa Elfrida la bal. — Șiret mai ești! îi respinse unul din ei; nu ne vei face să credem că Dta te interesezi de malițioasa contesă Elveda! și am cu atât mai mult drept a critica proiectul din punctul de vedere al intereselor noastre culturale și din motivul spre a arăta, cu ce s’ar pute întregi disposițiunile pentru ca școala medie să corespundă intereselor noastre culturale și naționale. Nu mă demit în detaiuiri, voiu să mă mărginesc la unele momente principale. Proiectul nu statoresce atributele, pe cari trebue să le poseadă școala medie voind a corespunde chemărei sale și fără de cari nu se poate numi școală medie. Statorirea obiectelor de învățământ nu ajunge, lucrul principal e, cum trebue să fie instrucțiunea în școala medie. Aceasta însă depinde de la profesorii din respectivele școale și de la organisațiunea acestor. Proiectul pune pond pe resultatul instrucțiunei și nu pe organisarea institutelor și validitează influența statului la esamenele de maturitate. Disposițiunea atinsă de mine ar fi costat viața la mai multe scoale obscure, cari jignesc foarte mult interesele noastre culturale, de aceea a ales proiectul modul mai domol indirect. Resultatul va fi că scoalele noastre medii vor corespunde chemăriilor. Remâne școala medie rea și împedecă desvoltarea intelectuală a tinerimei, tot deodată însă se procede la examenele de maturitate mai strict și se cere mai mult de la tinerimea studioasă tocmai într-un timp, în care lăsăm pe tinerime să studieze la școale, cari nu sunt legate de anumite condițiuni în privința succesului mulțămitor. Aceasta e contrazicere, pe lângă care nu ne este iertat a insista. Trebue să se ia măsuri, cari să delăture scoalele necorespunzătoare chemărei lor. Aceeași se arată și la disposițiunile referitoare la cualificațiunea profesorilor. Dacă nu ne pasă, de studiază profesorii noștri în Germania sau în România și Serbia și numai cercetăm, că are sau la respectivul cunoștințele recerute spre a pute instrua în școalele medii cu succes, profesorii aceștia, cari au supt spirit străin, ostil, vor transplanta spiritul acesta și în școale. E o monstruositate de la proiect, că recunoasce valoarea diplomei de profesor câștigată în străinătate. Primirea acesteia o țin de neposibilă. Prin proiect se concede confesiunilor, a stator înșile limba de propunere în școalele medii susținute de ele înșile. Urmarea e, că în Ungaria se află scoale medii cu limba de propunere română, sârbească și germană. E superflu a o spune, ce contrazicere zace în aceasta într’o țeară, în care nu se află scoale înalte cu limba de propunere respectivă și în care limba oficială și limba de comerciu (?) e cea maghiară. Mai năcăzicioasă și mai tristă e însă, află că amabila sa nepoată a dispărut de o dată cu Dia și că mătușă- sa o a făcut foarte șchioapă. — Ce Zici că a dispărut? esclamă Cristiano, pe care-1 speria cuvântul acesta mai mult decât era de lipsă.— Ei bine, Zise maiorul viciu, ești neliniștit de soartea frumoasei Diale, scumpe Goetle? — Pardon, eu nu îndrăsnesc a numi pe contesa Margareta așa. Adevărat, ea este frumoasă, însă din nenorocire ea nu este a mea în nici o formă. — Nu mi o lua în nume de rău, replica Osmund. Eu am văzut, ca toată lumea, că Dta ai avut onoarea primului contractant și că ați conversat foarte amirabil impreună. Dacă nu te ai amerizat. . . pe onoarea mea, este vina Dtale; și dacă ea are simț pentru Dta, încă este în nedrept, deoarece noi cu toții te aflăm băiat încântător. — încât mă privesce, eu vă asigur, că nu pot privi lacom la un astru atât de elevat peste orizonul meu. — A pentru că n’ai titule? Dară familia Dtale s’a nobilisat și unchiul Dtale este o ilustritate prin talentul și caracterul său. Afară de aceasta, el este cel puțin așa de avut ca frumoasa Margareta și ea nu va sta pururea sub tutelă. Amorul planează pedecile, și dacă ai și rudenii contrare, logodește-te în secret, în țeara noastră,