Telegraful Roman, 1892 (Anul 40, nr. 1-138)

1892-11-26 / nr. 124

Ar. 124. ABONAME­NTUL. Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarc­ie pe an 8 fl, 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fi. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Joi 26 Novembre (8 Decembre), 1892. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 37 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45 Epistolele nefrancate se refusă — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XL INSERȚIUNILE. Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr., rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Nr. 7414 B. Cerculariu câttă tóte oficiile protopressbiterale din ar­­chidiecesa Transilvaniei. Pentru redactarea datelor catastrale (registre funduale) provod­ate în Art. de lege XXIX, 1886, și anume în scopul de a se petrece în catastre dreptul de proprietate al proprietariului faptic, se cer une­ori d­e la oficiile parochiale extrase matriculare, in­­formațiuni familiare și alte adeverințe parochiale, care tóte sunt după Art. de lege XXXVIII. 1889 § 30 scu­tite de timbru, decă ele se dau anume pentru sco­pul indicat. Dar fiind-că după emisele ministeriale, anume al ministeriului de finanțe din 25 Octobre a c. Nr. 39122 și al celui de culte și instrucțiune publică din 12 Novembre a c. Nr. 49463 unii paroc­i se retrag a da astfel de documente fără timbru, și ast­fel împedecă mult resultatul redactării datelor din cestiune: prin acesta sunt îndrumate tóte oficiile parochiale din arh­idiecesă, ca cerându-se dela ele documente de felial amintit și în scopul indicat mai sus, acelea să le dea fără timbru, însă cu următorea clausulă: „Dat fără timbru în scopul redactării da­telor catastrale“. Oficiile protopresbiterale au să especteze fără întârziere câte un esemplariu al acestui cerculariu la fie­care oficiu parochial subordinat, spre scrie și conformare. Sibiiu, din ședința senatului strîns bisericesc, ținută la 18 Novembre, 1892. Consistoriul arch­idiecesan. Sibiiu, 25 Novembre, 1892. In parlamentul austriac în timpul din urmă au fost discuțiuni vehemente, îndreptate cu deosebire în contra dualismului și în contra dreptului public ungar, cari ne arată, că luptele naționale în Austria au luat avânt forte mare. Antisemiții, feudalii și ceh­ii tineri au făcut atacurile cele mai vehemente; între aceștia este în­­semnată vorbirea principelui Schwarzenberg din partida feudală, care față de pornirile șoviniste ce se observă în Ungaria contra legilor fundamentale dualistice din 1867, a pledat pentru dreptul public boem, și respective pentru restaurarea regatului boem, cam asemenea cum este ar fi regatul Ungariei Regatul Boemia restaurat să fie adecă un contrapond Ungariei și aspirațiunilor separatiste ale magiarilor și astfel în loc de dualism, constituția monarh­iei­­ s’ar baza pe trialismul austro ungaro-boem Liberalismul fals, atât din Austria cât cu deose­bire din Ungaria a fost combătut și atacat cu vehe­mență de oratorii partidelor înșirate mai sus. Atacurile aceste și atingerea dreptului public ungar, a superat fie magiari și li-a insuflat ore care frică. Acesta se vede din tonul foilor magiare, chiar și a celei­­ guvernamentale, deși ele voesc a ascunde acesta frică Oposiționala „Budap. Hírlap“, ocu­­pându-se cu cestiunile din Austria, în Noul seu din 2 Decembre n. «jice: »de acolo ne amenință ceva, în Austria se pregătesce ceva și schimbarea nu e favorabilă Ungariei.“ Și nu e mirare, că ungurii sunt îngrijeați deo­­re­ce lucrurile nu le prea sunt favorabile. Prover­bul (jice: „Atâta merge urciorul la fântână pănă i-se rupe torța“ Așa o pățesc ungurii acum. Kossu­­thismul excesiv, apăsarea naționalităților sub masca liberalismului au deschis ochii omenilor, cari încep a judeca după fapte, ci nu după frase lungi și late și promisiuni neîmplinite. Situațiunea este astfel cu: Corona e supărată pe magiari pentru kosuthis­­mul lor, cei din Austria — afară de nemții lui Kro­­navetter sunt asemenea nemulțămiți cu lucrurile din Ungaria, ér aici acasă naționalitățile sunt nemul­­țămite și ele cu sistemul de guvernare ! De aceste din urmă se pare a nu le prea păsa mult magiarilor, dar acum cu atât mai rău i au su­părat cele întâmplate în parlamentul austriac. Cestiunea dreptului public boem este pentru ei sabia lui Damocle: restaurarea regatului boem ar fi un pas spre federalism, care dacă s’ar realisa cândva, li s’ar spulbera în vânt speranțele de a face din noi magiari, speranțe, cari și altcum sunt zadarnice, apoi s’ar spulbera grandomania magiară și câte alte vi­suri și iluzii, cari ei cred, că se vor realisa. Fie ori și cum, noum ne pare bine, că mult lău­datul liberalism magiar s’a deochiat, ne pare bine, că lumea s’a convins, că liberalismul magiar e fals, e vorbă golă pr­in realitate, față de noi, are ase­­mânare cu despotismul­ dintre care fiă­­care va primi o legislativă după model american. Hotârîrile legislativelor vor pute fi suspendate printr’un veto al guvernatorului fie­­căreia din ele. In Dublin va fi un senat pentru întrega Irlandă. El se va compune din membri aleși pe viață din sinul legislativelor. Armata, flota și fortificațiile vor rămâne sub controlul guvernu­lui din Londra și Irlanda nu va pute negocia cu țări streine. In parlamentul din Londra va alege fie­care din cele patru provincii irlandeze câte 20 de deputați. Referitoriu la revizuirea constituției bulgare (pia­nul „Svoboda“ anunță, că s’a ținut o întrunire, la care au asistat aprope toți deputații guvernamentali și miniștrii; s’a desbătut cestiunea revizuirei consti­­tuțiunei, guvernul a voit să someze pe deputați, dacă ar consimți la ore­cari modificațiun­i nu vor aduce intru nimic scăderi drepturilor dobândite sau liber­tății poporului; ele ar fi destinate se dea o formă legală ore­câror practice urmate de tote adunările, dar cari nu au fost înscrise în constituțiune. Astfel nu sunt titlul Prințului, decorațiunile etc. Guvernul cere reducerea numărului deputaților fără a se al­ege, cu tote acestea de sufragiul uni­versal ; se va alege un deputat la 20,000 locuitori în loc de 10,000. Se va interpreta articolul relativ la scrutiniul secret, care a fost aplicat după înțelesul special ce i-a dat camerile, în contradicțiune cu litera consti­­tuțiunii. Numărul miniștrilor se va spori cu doi. In fine, guvernul cere modificarea articolului 38 relativ la religiunea, ce trebue sa aibă copii prin­țului, în privința căreia constituția actuală ii face pre­cari restricțiuni sub raportul libertății conșciin­­ței, contrariu cu ceea­ ce prescrie pentru ceilalți ce­tățeni. După constituție, dacă acesta propunere e adop­tata de doua treimi din numerul total al deputaților, se va procede la convocarea unei mari adunări, care va trebui să se pronunțe și ea cu majoritatea de două treimi. * * * * * * * Revista politică. •r ~ ■‘-i"........T't­r—T FOITA Noptea strigoilor. — Novelă de Zschokire. — Ispita. (Urmare). Trebue, că am ioșit tare, căci eu eram de credință, că nime­ni scie despre lucrul acela decât fratele meu și eu. Observai din nou visul malițios din fața Roșului. „Erăși greșesci, die“, s șrisei eu. „Intr’adevăr, că am un frate, ba și mai mulți, însă nici unul dintre ei nu e în pe­ricol de a falimenta“. „Așa?!“ borborosi ispititoriu­l rece. „Domnule!“ mă adresai cătră el încâtva răstit, — căci nu-mi convenia absolut, că în Praga avea cineva cunostințâ despre împregiurările fratelui meu și me temeam, ca să nu-și bage șiretul acesta nasul, ca și în jocul de șah din casină. — „Die, nu fi-ai aflat omul! Sculă-me, dar trebue să te rog, ca să te esprimi în puține cuvinte, căci n’am timp de pierdut“, cu dta. „Numai un moment!“ reluă el —căc i trebue se vorbesc Se pare că ești forte neliniștit și perplecs. Pățit-ai dar un lucru neplăcut, sau ești străin aci? Eu însu­mi încă nu stm indigen și văd Praga după 12 ani acum de prima dată, dar crede me, că eu pot da sfat­uri și cui; încrede-mi-te căci pari a fi om de omenie! Ai lipsă de parale?“ Dove­­ ziare engleze americane „New­ York Times“ și „Baltimore Sun“ publică basele planului de home­­rure pentru Irlanda, care afirmă, că li­ s’a comunicat de cătră dl Herbert Gladstone După acest plan, Irlanda va fi împărțită în patru provincii autonome: Pe buzele lui se ivi un zimbet ispititor, pare că ar fi­­ voit să-mi cumpere sufletul. Procedura lui însă deveni înaintea mea tot mai suspi­­ciosă, me uitai crași la piciorul lui din ciobota și me cuprinse o frică copilărascâ. La nici un cas nu voiam se me îm­­preun cu domnul acesta, deci îi respunse­i, că lipsă de pa­rale acum n’am. „Dar dacă îmi pieri atât de mărinimos pa­­­­rale, permiți-mi dlie de nume?“ „Numele meu nu te póte importa.“ — îmi respunse el, „pu­in stă în legătură cu ofertul, care ți­­ fac. Eu sumt un om-diavol! Câștigâ-mi numele acesta înaintea d-tale mai mare încredere?“ „Un om-diavol?“ replicai eu de tot surprins și fără a iei, că întreg lucru e serios sau numai șagă, într’aceea orăși bătu cineva la ușă și întră birtașul, aducând o epistolă dela poștă. „Cetesce-o numai,“ începu urăși Roșul, după aceea vom continua. Epistola este sigur, dela iubitorea d-tale Fanny!“ Eu deveni și mai perpleci, „încă nu ai aflat cine sunt, și ce voesc dela d-ta?“ me întrebă străinul zimbind tot arît Eva pe aci să știe: „Cred că ești însuși satana și vo­­esci să-mi cumperi sărmanul meu suflet“, dar nu me espri­­mai nici într’un fel. „Voesci să pleci la Eger“, adause el. „Bine, calea mea tocmai prin orășelul acela me duce și de vreme ce și eu plec mâne, îți ofer loc în trăsura mea!“ „Mulțămesc, că mi-am comandat poșta“, îi respunsei. El însă deveni tot mai neliniștit și observa: „Nu se pate tocmai la o lună după ce nota Rusiei, în afa­cerea restanțelor despăgubirilor de răsboiu, i’a înmânat Porții prin dl Nelidov. „Times“ îi află și-i publică conținutul. Era ce a e spus dl Nelidov guvernului turcesc, după informațiile acestui­­ fia?: „Porta n’a plătit pănă acum, în total, de­cât o sută de mii de lire turcești; dela 1889 ea n’a omul apuca nici într’un fel! Dar cu Fanny d-tale, cu Leo­­po­d și cu Augustin cei mici trebue să fi­c în trecut cunos­­cință, încă nu ai ghicit cine sum și ce voesc? La naiba! Vorbesce die, nu te pot servi cu nimic?“ „Ei bine, dacă ești un vrăjitoriu, mie mi s’a înstrăinat un portfoiu, spune mi deci, unde l’aș puté afla?“ „Vorbă se fie! . . Ce lucru mare e un portfoiu! Nu te pot eu. . „Dar un portfoiu au fost hârtii prejiose în valore de preste patru-spre­z­ece mii de taleri. Sfătuesce-mă ce să fac, dacă portfoiul este pierdut, și ce, dacă este furat!“ „Ce ester­or avea portroiul?“ „Era îmbrăcat în mâtasă verșice și în el îmi era bro­dat numele încunjurat de flori. Era lucrat de soția mea!“ „Atunci e mai mult vrednic portretul decât conținutul de 14 mii taleri“. Apoi urăși surise în mod grețos și conti­nua: „Ce-mi dai dacă-ți voiu restitui perderea?“ La cuvintele aceste așa mă frișa de provocătoriu, ca și când mi ar fi cerut respunsul: In mânile d-tale îmi dau sufletul. Dar fiind­că tăceam, el scose din buzunariul său portroiul din cestiune și mi-l predă „Dar cum vii cita la portroiul meu?“ esclamat cerce­tând h­ârtiile și aflând, că nu lipsesce nici una. „Eri după am­ezi la 4 ore, preumblân­du-me pe podul Moldovei, l’am aflat acolo“, „Așa este, pe timpul acela fusesem și eu pe pod bî.... umblând cu portretul, mi-l băgasem în buzunariu“.

Next