Telegraful Roman, 1893 (Anul 41, nr. 1-143)
1893-10-14 / nr. 113
450 TELEGRAFUL ROMAN, care este durerosă pentru tote clauzele poporațiunei. Nici un fel de regulament social nu va ave succes, dacă nu va fi prevenit de disposițiuni, cari să potă mântui țara de depresiunea economică. Causa principală a fost politicarea financiară, care a luat asupră și cheltueli, ce trec îndoit venitele, or capitalele s’au contras cu percente forte mari în străinătate. * .* pilele aceste ’si-a serbat Albert, regele Ladoniei jubileul militar de 50 ani Acum s’au împlinit 50 de ani de când regele a devenit soldat și încă înainte de-a deveni rege a escelat pe câmpul de luptă. In 1866 regatul Sacsoniei a fost aliat cu Austria și oștea sacsonă a fost condusă de el. Mai mare rol însă a jucat in 1870 în resboiul german-francez. Ostea Sacsoniei întărită și înmulțită a operat în întrega campanie sub conducerea lui. El și a câștigat succese însemnate la urmărirea și închiderea în Sedan a ostei lui Mac-Mahon, precum și la asediul Parisului. Aceste succese au câștigat un însemnat renume militar și după ce a devenit rege cuvântul lui a avut și are mare punct în consiliul militar german Se vorbesce chiar că într-un eventual resboiu el ar ave să ducă un rol de frunte în conducere, asemenea lui Moltke în 1870. Acesta se vede și de acolo că cât interes a arătat față de manevrele mari dela Güns. Regele este de 65 de ani, dar cu totă vârsta înaintată este în deplină vigore trupescu și sufletescu * * * Despre primirea rușilor în Paris să mai scriu următorele: In 20 Octobre pe bulevarde s’a adunat o mulțime de omeni al căror număr se socotesce a fi fost aprope un milion. Ofițerii ruși visitază edificile publice. Directorii instutelor primiră pe ofițerii ruși cu vorbiri patiotice și pacinice. Femei și copii întindea ofițerilor "Tbuchete de flori..................... In 21 Octobre, dr. Mohrenheim ambasadorul rus din Paris, a făcut o visită lui Avelane, vorbind cu el despre participarea ofițerilor ruși la înmormântarea lui Mac Mahon. Ospeții ruși au pus pe coșciugul mareșalului o minunată cunună. Metropolitul din Paris a dat o circulară, în care zice, că acesta alianță intimă a celor două națiuni însemneza pentru patrie binecuvântarea lui Dumnezeu ci pentru Europa chezășia păcii și sigurității. Din causa acesta metropolitul dă ordin clerului subaltern ca în tote bisericile diecesei sale să țină „Te Deum“ -uri. El face mai departe, că pe Francia o pătrunde adânc participarea Rusiei la înmormântarea lui Mac Mahon și deci ordonă, că după „Te Demn“ se se cânte „de profundis. Din causa înmormântării lui Mac- Mahon a trebuit să se schimbe programul serbărilor, representanța de gală de la operă s’a dat Marți. Ospeții francezi au dejunat în 21 Octobre la ministeriul de interne La banchet ministrul președinte Dupuy a ridicat un toast pentru țarul, țarevna și familia țarului, apoi pentru Avelane și pentru marina și armata rusescă. Lui Dupuy i-a răspuns dr. Mohrenheim, clicând, că pate nu va mai ave ocasie de-a goli un păhat pentru președintele Carnot, de aceea prin toastul său strigă din adâncul inimei: Trăiască președintele Carnot. Trăiască republica franceză. Admiralul Avelane într’un toast călduros își goli păharul pentru ministru președinte Dupuy și pentru prosperitatea Franciei. După banchet a fost mare recepțiune, or după acesta ofițerii ruși s’au dus la „Grand Hotel“, unde s’a arangiat în onorea lor exerciții de scrimă . Noutăți. Proces pentru vătămare de onore. Pe Marți 24 i. e. n. a fost pusă Z de pertractare în plus a procesului pentru Vaternarea de onore, făcută prin declarațiunile revoltătore de bun simț și publicate în „Tribuna“ Nr. 133 și 135 din 1892. Dl Ioan Henteș, retrăgendu-și încă înainte cu câteva zile declarațiunea, dl loan Bratu l-a escepționat; oi tribunalul a achitat dimpreună cu dl I. Henteș și pe N. Roman și S. Bocu, ca împreună autori ai declarațiunei, deorece în sensul legei, dacă și numai pentru unul dintre acuzați se retrage acasa, ea se priveșce de retrasă și pentru ceilalți făptuitori. Ioan B ii Bii Șirianul și Dr. I. Grecu autorii declarațiunei din Nr. 133 al „Tribunei“ nu s'au presentat. La cererea representantului acusatoriului, a d-lui Dr. Otto Czikmántori, tribunalul a hotârît să se țină pentru aceștia altări de pertractare. Curtea cu jurați s’a compus în partea cea cea mai mare din profesori de univerversitate, advocați, amploiați de stat și comitatenți superiori.* ifi * nand. Călătoria archiducelui Francisc FerdiPresumptivul nostru moștenitor de tron s’a întors Zlile trecute din călătoria, ce a făcut-o în jurul pământului. Călătoria a durat 10 luni. Principele a plecat spre răsărit și s-a întors acasă prin America. In decursul călătoriei a condus chiar, însemnând în el de și experiențele, impresiile și observările sale. piartul se compune din 12 volume mari. Unele părți din aceste se va publica în tipar. Despre ^iariul arhiducelui spun fiarele memțesci, că e forte interesant și instructiv. Forte de amănuntui sunt caracterisate în el particularitățile Budiștilor, Bramanilor etc., fanatismul religios al Fakirilor, particularitățile istorico-culturale ale țărilor și locuitorilor. Cu deosebire esceleză prințul în descrierea diferitelor jocurii petreceii de sport ale poparelor esoice. El nu neglijeză însă nicidecum amănuntele culturale pe lângă cele etnografice: astfel, de exemplu, arată un mare interes pentru marile industrii din India, Australia și America. Descrierile de peisage nu sunt nici ele neglijate. O deosebită impresie au făcut asupra prințului munții Himalaia. Arhiducele a adus cu sine numerose colecțiuni din țerile, pe unde a umblat. Ele cuprind 400 lăzi mari. * * ifi Ultima „operă“ a lui Hunfalvy. Se scie, că în anii din urmă ai vieței sale, giganticul „istoric“ al magiarilor, Paul Hunfalvy s’a ocupat cu scrierea unei nouă „istorii“ privitore la „Rumuni“, cum îi botezase el. Martea însă nu l’a lăsat să mai debuteze înaintea lumei unguresci și cu acesta nouă comedie a sa; el a murit înainte de a-și fi completat scrierea, la care de altmintrelea se Zce, că a muncit ani de Zile- Manuscrisul rămas de el, care ar conține un fel de „istorie“ și încă o „istorie sistematică“ a „minunilor“ până în secolul al 16-lea, s’a conservat de academia unguresca din Budapesta, care l’a predat unui elev al lui Hunfalvy, anume lui Réthy László, cu însărcinarea, ca să-l aranjeze și să-l publice. Réthy a și satisfăcut însărcinărei, așa că ultima „operă“ rămasă de Hunfalvy va apare cât de curând în editura academiei magiare din Budapesta.-- Vom vedea, ce mirotenie va mai fi și acesta. * Un episcop patriotic. Foile magiare vestesc, că dr. Valyi Ianos episcopul gr. cat. ruten al Eperjeșului este forte patriotic și „servece” după cum i-e datoriafa causa magiarismului.“ Etă pentru ce, dr. Valgi a adresat o ordinațiune la toți preoții diecesei sale, ca fie care să substerne la el, în decurs de opt zle diplomele de învățător din parohii, precum și atestatele, ce le au învățătorii dela cursurile supretorice de limba magiară. Tot odata să raporteze, care învețător n’are diplomă, care întru cât vorbesce limba magiară și cu ce succes pote propune în scolă acesta limbă . Scolă de finanțe di România are să să deschidă la 1 Noemvre o scolă specială de finanțe, carea se prepare tineri pentru toți romii finanțiali din eră. Cursul va fi de trei ani, tinerii, cari doresc a fi primiți în seara acesta, trebuie se aibă bacalaureatul (maturitatea) gimnasial, real sau comercial. Statul dă pentru tinerii lipsiți 20 stipendii și 60 lei pe lună. «• *«• Memoarele lui Mac-Mahon. Mac-Mahon și-a terminat acum câțiva ani memoarele sale și a dispus să se publice numai după mortea lui. Ele constau din cinci volume grase. Intrega lucrare să împarte în 4 părți: expedițiile din Africa, resboiul din 1870—71, o stea de la Versailes și presidenția republicei. Insemnările încep cu anul 1837 și să termină cu presidenția lui Mac-Mahon. Cu deosebire sunt, precum să spune, interesante părțile din urmă, în care să descopăr multe lucruri necunoscute și documente, referitore la evenimentele, ce au precedat presidenția lui și abalierea de president. Multe din aceste, să Z'cer la vâr 6 neplăcute pentru unii. Despre Mac-Mahon să povestesc mai multe anecdote, cari caracter bzaza pe acest bărbat, soldat din creștet până în tălpi. Intre altele să spune, că pe când Mac- Mahon era president, s’a întâmplat o estindare mare de apă. Ministrul ca să i mărescă popularitatea, de care nu să prea bucura, pe când au ști el la fața locului, a aranjat un pericol de înecare simulat al unei familii, pe care ar fi fost să o scape Mac- Mahon. El însă nu scia nimic despre lucru. Când să părea că familia se află în pericolul cel mai mare în mijlocul apelor, maistrul Zie lui Mac-Mahon să sară în ajutoriul ei cu o luntre, ce să afla la țerm. Presidentul, care să ține strict de resortul său, zise: „Acesta se ține de sfera de activitate a ministrului de marină“. Avellane și stindardul francez. țarele aduc spirea despre o deosebită manifestație a admiralului Avellane pentru stindardul frances. Când ofițerii escadrei rusești au mers la „Cercle militau“ din Paris, și mulțimea imensă striga: „L’amiral! L’amiral!“ el a apărut pe balcon, a luat stindardul frances, ce se afla arborat acolo, și la îmbrățișat și sărutat de repetite ori. Raportorul unei foi, care a fost de de față, și e> ca astfel de demonstrațiune nu s’a mai pomenit, decât pe timpul, când gloria imperiului roman era la culme. * # * * * # Cronică. Din comitatul Albei de jos. Culesul viilor s’a început, însă în ziua când se începe să și termină cu culesul. Nici că se pote numi cules. In unele comune proprietarii de frunte abia adună 10—30 vedre, or cei săracii adună strugurii în câte un ciuberașiu. Cucuruzele s’au fost îndreptat, însă tot nu ca să acopere trebuințele omenilor. La prmăvară cucuruzul se va scumpi și de aceea bine vor face omenii să nu prădeze mult puțin cât îl au. Sculele s’au început mai pretutindenea, învățătorii sunt la postul lor și s’au apucat de munca cea grea și slab remunerată Unele organe din parohii încă tot nu au simțul recerut, pentru de a ridica scala și posiția învățătoriului. Trebue ani, păn’ să vor deda omenii la ordine. Versu. Seala mântuire! voiu lua, și numele Domnului voiu biema. Măntuește pre noi Fiul Zeului. Versu. Rugăciunile mele Domnului voiu da inaintea a tot poporlui său. Măntuește pre noi. Mărire Tatălui. Măntueste Fiul Zeului. Și acum. Ununaskute Fiule și kuvrentule a Zeului karele ești nemuritoriu. Domineka, la Sântele Paști. Versu. Zeule mi selimște spre noi, și ne binecuvântă. Măntuește pre noi, Fiul Zeului, karele invinși din morei, karii bântămu de. Aliluia. Versu. Luminăaza facia tăa preste noi, și ne misele. Măntueste pre noi Fiul Zeului. Versu. Ea se kunostemu pre pamântu kalăa tăa, in tote gintele mantuirea tăa. Măntueste pre noi Fiul Zeului. Mărire. Și acum. Ununaskute Fiule și Cuvântule a Zeului, karele ești nemuritoriu. Joi la malcarăa Domnului. Versu. Mare este Domnul, si laudat forte in cetatea Zeului nostru, in munte sântul său. Măntueste pre noi Fiul Zeului, karele te inaltca și intru mărire, karii bântămu de. Aliluia. Versu: Zeu in palaturile ei se cunoste, kându ajută pre ăa. Măntueste pre noi Fiul Zeului. Versu. Râ ăata, imperacii pământului se adunară, se strinsera impreuna. Măntueste pre noi Fiul Zeului. Mărire. Si acum. Ununaskute Fiule și Kuvăntule a Zeului, carele esti nemuritoriu. Domineica, la Cinzecime. Versu: S6 te asculte Domnul in zioa nekaslui, sa te văagle numele Zeului al Iakoului. Măntueste pre noi Mângâitorule bune, barii kântâmiit de Aliluia. Versu. Se tramitâ de ajutoriu dintru cel Sântu, și din Sion sa te ajute. Măntueste pre noi Mângâitorule bune. Versu. Se reinime tot arzâmintul tău, și arde răa de tot atea sa se ingrașie. Măntueste pre noi Mângâitorule bune. Mărire. Și acum. Ununaskute Fiule și Cuvăntule a Zeului, karele ești nemuritoriu. Rogâciunăa Popei, la cântarăa Treptei deile a. Domnezeul nostru . Măntu este poporlu tău, şi binecuvănta mostenirea tău, plinirea basericei teei vegle, sanceste pre karii ama ornamintul kaséi teei, tu mărește pre ei ku zeăaskă poterăa tău și nu lasă pre noi, karii sperâmu intru tine. Apoi zice: Diák. Éaró și éaró ku pace Demnului só ne rogómu. Kánt ár. Domne misele. Diák. Apără măntueste, misele, și vegle pre noi ku donsu tău. Kăntâr: Domne mișele. Diak. Pre prăa sânta, korata, pră a binekuvântata, mărita, Stepăna nostra Zemna ske toVăa, și totudeuna Verginăa Maria, ku toci Sâncii se reinimâmu pre noi ânșine, și unul pre altul, și totă miaca nostră Hristosluî Zeu se démn. Kântăr, Cie Domne. Popa. Eu bun, și om amător în Zeul bstî, și de mărire in alcum, Tatălui, și Fiului, și Sântului Spirtu, acum și totudeuna, și in vietele vietelor. I Kântăr. Amin. Dupa treele pacînte, se cântâ Trăanta treelea și anume : De este Domineka, seu Serbatoreaiverului Sânt mare, Fericirile, precum urmi. Intru imperacita tăa reinimă pre noi, iDomm' kálid vei veni intru imperacita tăa. Ferici sunt seracii ku spirtul, kâ acelor este imperii acea cerurilor. Fericici sunt karii plăngit, kâ acei se vor rafinăi. Pre 10. 1 Fericici sunt blânzii, kâ acei vor moșteni paimănul. (Va arina.)