Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)
1894-11-26 / nr. 127
508 TELEGRAFUL ROMAN, fapt împlinit și va urma încă In talele procrime. Sâmbătă va sosi Maj. Sala Budapesta, unde va conferă cu corifeii tuturor partidelor despre resolvarea presei. * * * „Budapesti Hir.“ de Jos aduce o explicare a ministrului de externe în ceea ce privește înțărcarea sancționării proiectelor de lege bisericesci. Kálnoky ace că e o cestiune de curtoașie, ca tóte proiectele, cari privesc atât de aprope scaunul papal, se fie în totă întregimea lor comunicate cu Papa. De altă parte respinge Kálnoky învinuirile contra lui din partea presei liberale. Spune, că tóte suspicionările liberalilor sunt nelasate nemotivate, fiind-că ministrul de esșsterne nu se amestecă în cestiunile de partid ale Ungariei, dar nu este permis se se treca cu vederea, că ministrul comun de externe este și ministru magiar și prin urmare este datoria să urmarescá cu atențiune tóte afacerile interne ale Ungariei, cari au influință și asupra politicei esterne, cum e și politica de naționalități. Doresce, ca atât cestiunea acesta să se resolve, cât și frecările dintre cele două camere magiare să înceteze. * „B. Tagbl.8 lamentază într’un lung articol asupra șirului fără de sfîrșit de fricțiuni. In tote cercurile politice — se spune aci — se simte necesitatea, că relațiunile dintre coronă și guvern trebuie se se schimbe și că urmările acestei încordări nu pot se fie decât defavorabile pentru poporul magiar. Cu durere, însă constată fara acesta, că guvernul pus de [-aș face greșeli, cari în cercurile vienese numai în favorul magiarilor nu se vor pute interpreta. Așa bună dă retragerea interpelațiunei lui Veszter cu privire la scandalul Kossuth, menită de sigur a ieri pe acest din urmă de neplăceri, nu va contribui la întărirea guvernului Wekerle. Zilele din urmă încă au adus nouă surprinderi. Fostul ministru de instrucțiune, contele Albin Csáky, care a fost demisionat din partea Majestății Sale, a fost primit la intrarea sa în parlament cu zgomotase ovațiuni din partea stângei extreme. Pe lângă acesta mai vine și achitarea ziaristului, căruia i s’a intentat un proces de presă, pentru un articol scris despre regele și Ludovic Kossuth. Dacă n’ar fi fost cu mult mai bine ca procesul acesta peste tot să nu se fie intentat, este o întrebare, care atât la Viena, cât și la Pesta numai afirmativ se póte răspunde. Fie Inse cum ar fi, fapt este, că incidentele aceste nu sunt potrivite de a ameliora relațiunile dintre coronă și guvern, și că prin urmare criza latentă atât de mult discutată, se aproprie din ce în ce tot mai mult de sfirșit. * * Comisiunea electorală din Austria își continuă desbaterile. In cercurile deputaților se așteptă prin primirea propunerii despre instituirea unui subcomitet ținea desbateri asupra acestui obiect. Subcomitetul acesta va ave pe baza momentelor de unitate de pănă acum se statoresc principiile pentru viitorea reformă electorală. La procedarea acesta se are în vedere și împrejurarea, că dacă situațiunea se va clarifica în comisiune pănă acolo, încât se potă fi vorba și despre întemeierea unei a cincea curse, atunci eventualele propuneri se vor pute mai ușor desbate în cercuri mai restrânse ale unui subcomitet decât în comisiune, unde din cauza multelor propuneri ce se fac, lucrul se îngreunază. Pe baza unei propuneri precise din partea subcomitetului se așteptă o decisiune mai grabnică. * * * Speranțele polonilor rusesci legate de schimbarea de tron în Rusia așa se vede, că nu sunt lipsite de precari base solide; in cercurile rusesci datatare de ton este un curent forte favorabil pentru poloni. Spontana espresiune de condolență, presentarea deputațiunei la actul înmormântărei și faptul, că drept recunoștința pentru binevoitarea primire la țarul, aristocrația polonă, care luase parte în deputațiune a decis înființarea unui spital de băieți, care se porte numele văduvei țarevne, au contribuit in considerabilă măsura la creiarea unui curent la curtea rusască, cât se pate de favorabil polonilor. Din Sofia se anunță cu data de 3 Decembre, că macedonenii au ținut un mare meeting, la care au participat mai multe mii de macedonenii și bulgări. Cu toate că noua cădea în proporțiuni mari, la meetingul, care s-a ținut sub cerul liber, au luat cuvântul mai mulți oratori, după care s’a luat hotărîrea, ca sub conducerea fostului ministru Tomjaner, o deputațiă se rege pe representanții puterilor străine, ca se influințeze la respectivele puteri a se restabili autonomia țării După Ziarul italian „Opinione“ mesagiul de tron cu care s’a deschis la 3 Decembre parlamentul italian accentueză regretele, ce a simțit Italia din incidentul morții împăratului Alexandru III al Rusiei. Ocupându-se apoi de situația politică generală, mesagrul constată garanța păcii europene, care este o necesitate comună și pe care o doresc î Intregă lumea. Mesagiul se extinde apoi la economiile, ce se fac în visteria statului și accentueza necesitatea acelor disposițiuni financiare, cari nu îngreunezi pe agricultori și cari nu vor înpedeca mișcarea producțiunei, ce este în crescere. In urmă mesagiul indică și alte reforme, dând deosebită importanță cestiunilor socialiste: Ziațele italiane vorbesc, că în armata italiană sa vor face mari transformații în urma economiilor, ce se proiecteza în bugetul armatei. Aceste economii se evalueza la suma de 7 milione lire Spre scopul acesta numărul ofițerilor se va reduce cu 900, ér al funcționarilor din diferitele ministerii cu 400. Adeet 1301 persone vor fi înlăturate din activitate. Presa italiană se pronunță asupra mesagrului în ton forte reservat. „Fanfulla“ Zice, că sesiunea va fi importantă chiar și de nu ar succede camerei să obțină altceva decât echilibrul budgetar și regularea circulațiunei banilor. „Italie“ Zice, că în mesagiu n’a fost nimic nou, și că nu e altceva decât reproducerea din vorbirile miniștrilor și din articii de ziare „Riforma“ și „Tribuna“ dau espresiune speranței, că guvernul în îndeplinirea grelei sale misiuni va fi spriginit din tote puterile din partea întregei camere. Și presa străină scrie despre mesagiu în ton puțin favorabil. Astfel in „Köln Zeitung“ pe baza raportului seu din Roma scrie, că mesagiul a produs mare desamăgire, fiind-că cuprinde cu mult mai puțin decât se aștepta, și chiar și ceea ce cuprinde, se prezintă intr’o formă forte nehotărîtă. Tot raportorul acestuia spune, că nici chiar ziarele guvernamentale nu nega stenului conținut al mesagiului, dar’ senusuesc a’l esplica și a îndigna, că guvernul cu ajutoriul legislativei va tinde a resolva cât mai curând problemele puse în mesagiu. Presa franceză de „ Temps“ și„Dolbats“ vorbind despre mesagiu, Zic, că referitor la afacerile interne și la cele financiare nu se face nici o enunciațiune precisă „Temps“ mai adaugă, că nu se face amintire de alianța triplă și ca acesta este o neglijință premeditată, fiind-că nici ministrul Kálnoki n’a făcut despre ea amintire directă în esposeul seu din delegațiunile de curând trecute, ci a vorbit tot numai despre Europa în general și a accentuat bunele relațiuni cu Francia și Rusia. „Liberta“ din incidentul mesagrului scrie prim articol la enunciațiunile regelui Umberto făcute in convorbirea sa avută cu Zola, și observă, că dacă regele Umberto și ministrul președinte Crispi sunt conduși într’adevăr de bune sentimente față cu Francia, care a făcut Italiaunită, atunci să iasă din alianța triplă ; — acesta faptă va fi pentru dînșii de folos, or’ pentru Europa salutară. * * * * * * * bulei. Dacă se practică acesta inoculare unui animal, căruia s’a injectat prealabil și în doze suficiente serul antidifteric, inocularea rămâne fără efect, animalul este refractar! Dacă se face injecțiunea profilactică după inoculațiune, se împedeca mersul bulei, se tămădueșce chiar, dacă s’a administrat o doză suficientă de antitocsină. Numai după aceste încercări de laborator d-nul Roux a început aplicațiunile asupra copiilor atinși de difterie la spitalul din strada Sèvres. Trebue a spune, pentru a fi juști, că Behring, Ehrlich și câțiva medici germani, făceau în același timp cu dl Roux încercări de același gen. Resultatele, pe care ei le-au obținut concordă cu acelea care au fost obținute la Paris. Seroterapia antidifterică a fost aplicată în timp de șase luni la toți copii intrați în pavilionul de difterie ; nimic nu a fost schimbat în îngrijirile obicinuite date acestei maladii: spălături antiseptice, spoiala gâtului, tratarea tonică, reparatare. N’a fost în plus decât injecțiunea serului. Acestă injecțiune de 20 centimetri cubi era făcută într’o singură înțepătură sub pielea flancului, cu o injecțiune hipodermică de morfină; ea este puțin durerosă și serul este lesne resorbit; nici un accident nu se întâmplă din cauza înțepăturei, care este cu totul inofensivă. La bolnavii mai greu atinși infecțiunea era repetată a doua zii, uneori trei-patru ți’ie consecutiv. Sub influența acestei medicamentări se produce în starea generală o ameliorare din cele mai repezi și care este datorită întroducerei principiului antitactic în sânge, căci numai câteva ore după ce s’a făcut infecțiunea se văd producăndu-se aceste modificări, pe care nici un tratament local nu le provocă așa de curând. Figura reia culori, frigurile scad, copilul devine mai vesel, mai viu. Acțiunea contra otrăvei se simte asemenea repede asupra manifestărilor locale; membranele false se detașază cu înlesnire, ele înceteza de-a spori și dispar în două-trei zile. La copii cari au deja semne de înăvălirea portei interiore a gâtului și laringelui ceea ce se manifestă prin dificultatea de respirațiune, infecțiunea produce în câteva ore o ușurare, și dacă s’a făcut la timp, produce disporțiunea accidentelor și permite a evita traheotomia. Se întâmplă uneori o ușoră erupțiune ca o urZicare și care pune datorită serului, dar ea este absolut fără gravitate. In fine accidentele consecutive difteriei, precum paraliziele așa de frecvente ale vălului cerului gurei, turburările matricilaței,iar mai rare la bolnavii tratați prin acesta metodă. (Din „Timpul“.) Noutăți. Fete române date în judecată. După cum se anunță mai multe d-ș0re române sunt citate la judecătoria cercuală din loc și date în judecată din causă, că au purtat tricolor românesc la sosirea din Chiș a condamnaților în procesul Memorandului țiua de pertractare e 12 i. e. n. Scoterea din circulațiune a banilor celor vechi. Ministrul unguresc de finanțe face cunoscut, că cu sfârșitul anului acestuia (31 Decembre s. n.), banii de aramă de câte 4 cr. și băncuțele de argint de câte 20 cr. vor fi scose din circulațiune privată. In decursul anului viitor vor mai pute fi primiți acești bani numai la cassele publice ale statului. Locuitorilor delasate mai ales le atragem atențiunea asupra acestei împrejurări, pentru ca cei ce au bani de aceștia se grabesca a schimba pănă la finea lunei aceștia (după stilul nou), ca să nu rămână în urmă de pagubă. * * * * * * Procesele „Dreptății“. „Dreptatea“ scrie: „In ședința sa din 27 Novembre ac curia regescá a respins cererea de nulitate presentată de advocatul loan Nedelcu, contra decisului tribunalului, prin care resalva negativ escepțiunea de competență înaintată la timpul sau contra ținerii pertractării finale în procesele intentate a liarului nostru. In urma acestui decis, care s’a înmannat domnului Dr. V. Branisce, a dispus presidentul tribunalului din loc, ca pertractarea fiinală să se țină la 28 Decembre n. a. c. în sala tribunalului. * * * Musica și lucrul manual. „România Musicală“ scrie : Aflăm, că la cursurile de lucru manual, ce s’au ținut în vara trecută sub direcțiunea domnului profesor George Moian, institutorii și învățătorii au format un cor, exercitându-se în timpul liber, între altele, și cu un cântec compus anume pentru lucrul manual și dedicat cursurilor dlui Moian. Autorul poesiei e dl G. Jandrea, și compositorul Tache Poppesci, cunoscutul profesor de musică de la scala normală „Carol I.“ din capitală, a dat concursul său și la instruirea corului. Ne bucurăm și felicităm totodată pe d. Moian pentru buna ideie de a varia exercițiile manuale cu exercițiile vocii și ale auzului, cari se unesc atât de bine unele cu altele. De la curtea regală română. Foile magiare din Pesta primesc din Sinaia scirea, că sănătatea principesei de corona a României este din nou atacată. Se zice, că principesa a căpătat aprindere de piept și medicii cred, că in locul atacat se vor produce și umflături, însăși Carmen Sylva, regina României, grijesce de bolnava principesă de coronă. Studenții magiari și cestiunea română. In „Egyetemi Kör“ au ținut studenții magiari o ședință, în care s’au ocupat cu cestiuni politice și mai ales cu cestiunea, că ce posițiune se iee față de studenții români. Aceste s’au discutat din incidentul înfrățirilor, cari se serbeza în Budapesta între studenții naționalităților. Intre diferitele „moduri de procedere“ cari sau discutat, a fost și o propunere care a cerut ca românii (studenți) se fie puși sub pază polițiana, cât și localurile și cafenelele cari le cerceteză, apoi să se înființeze un comitet de presă, care se „reducă la adevărata valore spirite răspândite prin Ziarele streine de cătră agitatorii valahi“. * * * Afacerea studenților din Bucuresci. Dl Ionel Grădiștean a depus în 5 I. e. n. pe biroul carierei un memoriu al studenților, în care să plâng, că mai mulți din ei au fost maltratați de polițiă în 14 Sept. a. c. Camera a încuviințat cetirea petițiunei și o pndă de urgență comisiunei de petițiuni Asupra acestui raport al comisiunei s’a discutat în ședința de Joi. * * * Distincțiune. „Hazank“ aduce scirea, că preotul român gr.-or. George Petrovici din Budinar a fost distins din partea Maiestății Sale cu crucea de aur pentru merite. * * * Cereri de nulitate respinse. Joi li s’a înmannat domnilor Andrei Babeș și Ioan Popa Necșa sentența Curiei reg. adusă în ultimul proces de presă al „Tribunei“ Tot Joi li s’a înmaniat și domnilor George Moldovan și Tit Liviu Albini senența Curiei în procesul din urmă al „Foii Poporului“. Curia a respins tote cererile de nulitate ale acuzaților și astfel toți patru vor trebui să între nu peste mult ta temniță. In același timp dl George Moldovan, care după cum se scie a fost condamnat in cele trei procese din urmă ale „Foii Poporului“ la opt luni temniță de stat și la 1 resp. 3 luni temniță ordinară, a primit citațiune, ca pe 19 Septembree. să se presente înaintea tribunalului din Cluj, unde se va ține pertractarea pentru cumularea pedepselor sale. * * * Protestul slovacilor evangelici. Pe 12 i. c. a convocat episcopul slovac Horvath și cunoscutul patriot naționalist Mudron * * ■* * * *