Telegraful Roman, 1895 (Anul 43, nr. 1-143)
1895-01-03 / nr. 1
prin respectarea naționalități să-și facă prieteni și frați și concetățeni credincioși pe români, că vorba ceea: „iubesce-mă că te tain“ nu e descântec de dragoste, ci de ură. Și era du ce eu stau de mulți ani întărit în credința, că numai voi, dragelor femei române, sunteți mântuirea nemului nostru,fă după cum caierul din furca vostra harnică pregăteșce pentru stativele de unde ese pânza, numai fir tare și mândru, din care scrîteți voi portul vostru fermecător de frumseță, — tot așa din finul vostru nu va eși decât rod românesc. De-o fi crescut vr’odată din ghinda de stejar cucută, o veni și unele acelea când din șinul femeii române va plodi noni strein. Dar cum așa zile nu vor ajunge a fi luminate de sare, vóué se închină bătrânul dascăl din Bucuresci și vă strigă : „Se trăiți voi, femei române!“ V. A. Urechiă. TELEGRAFUL ROMAN. 3 Noutați. Felicitări de anul nou. Duminecă după săvârșirea serviciului divin membrii premiului consistorial, prof. semin, și multă inteligință au mers la reședința Ecelentiei Sale I. P. S. D. archiepiscop și metropolit Miron Romanul spre a aduce felicitări Eședentei Sale. In numele celor presenți vorbi Uustrit. Sa di Dr. Ilarion Pușcariu archimandrit-vicariu archiepiscopi făcând o iconă a evenimentelor anului trecut și descoperind Escelenției Sale recunoscința și mulțămita, ce I-o datoresce biserica nostră națională și poporul nostru pentru posiția hotărâtă și energică, cu care a apărat interesele bisericei și ale națiunii, dorind ca bunul Dumnezeu se-i lungescá firul vieții și se țină mulți ani în deplină sănătate spre a pute purta cu succes lupta, ce ni se impune. Vorbirea elocuerită a ilustrit. Sale a fost urmată de urale puternice: „Se trăescă“. La aceste cuvinte răspunse Escel. Sa în termini câlduroși, mulțămind mai întâia de imagiele aduse la acesta Și însemnata • accentuă apoi, că anul trecut a fost posomorit pentru noi și dina de azi ne află Urăși într’o astfel de situație, încât nici pentru viitor nu putem lega speranțe mai bune. Reflectând la posiția, ce o a luat și în causa proiectelor bisericesci, Știe, că a fost ușor a-și face datorința, căci a lucrat în e0nțelegere și cu sprijinul moral al clerului și poporului nostru credincios. Dela împlinirea datorinții pentru apărarea intereselor naționale și bisericii nu va alesta nici odată, cât timp bunul Dzeu Ii va conserva puterile trupești și sufletesci. Spre a ușura vise acest obligament sacru, e de lipsă sprijinul tuturor celor ce se intereseza de binele și prosperarea națiunei și bisericei nóstre. Vorbirea Escelenției Sale fu întreruptă de vii urale „Sé traiesca“. Escelența Sa dând binecuvântarea archierésca, se întreținu apoi pe rând cu onoratiiorii. — Dela reședința archiepiscopesca or.orațioiii au mers la Iluetritatea Sa Dl Dr. Ilarion Pușcariu archim.-vicariu-archiepiscop. unde P. C. D. loan Hunnia, protoprest, director sem. îr.ti’o caldurosa vorbire accentuând datorința de recunoscință și mulțumită, ce trebue să o avim cătră bărbații devotați ai bisericei și națiunei nóstre, felicită pe ilustru. La, carele totdeauna a dovedit mare interes pentru promovarea afacerilor nóstre bisericesce și naționale, dorind ca bunul Dumnezeu să-i redea sănătatea, <area în zilele din urmă — cu regret trebuie accentuat, a fost scruncinată. — Ilustritatea Sa răspunse în cuvinte bine simțite, accentuând mai cu sema buna înțelegere, ce trebuie să dominesc și pentru ca se putem înainta cu folos în zilee grele, de care suntem cercați și dori tuturor an nou fericit! Felicitările de anul nou la instit. de credit și ecou. „Albina“ din Sibiiu din an în an iau un caracter tot mai senatoresc și mai impunător în proporția cu avântul puternic ce și l-a luat în timpul din urmă acesta instituțiune de mare importanță a românilor. Institutul Albina și-a ciuptat în anii din urmă locul cel dintâiu între băncile din Ardel și împrejurime și acest loc de frunte la ajuns numai după multă muncă, — după o muncă uriașă și onestă, ce au desvoltate și o desvolta în tóte direcțiunile cu atâta zel valoroșii bărbați, ce stau în fruntea acestui institut și harnicii lui funcționari. Intr’un mod de tot sărbătoresc s’au adus de astădată urările reciproce (ie anul nou mai întâia între funcționarii diferitelor secțiuni, apoi funcționarii tuturor secțiunilor în corpore sub conducerea unui advocat al institutului Dr. Octavian Russu s’au presentat, în biroul valorosului, și iubitului lor șef a dlui director esecutiv al Albinei Partenie Cosma, spre a-1 felicita de anul nou. 1 1 Dr. Octavian Russu într’o alocuțiune șisuflețită ce a adus respectuase urări vigurosului bărbat, care cu un stâlp putrnic de un deceniu acum conduse cu atâta succes destinele institutului spre care e ațintită privirea întregei lumi românesci, spre mândria corpului funcționarilor si doresce putere și deplină sănătate ca tot cu aceeași vigore să stea încă mulți ani în fruntea acestui institut și să-l conducă din isbândă în isbânda. Dl director Cosma mulțămișe în scurte cuvinte pentru urările aduse și accentueză că dar pănă acum s’a recerut dela funcționari muncă neîntreruptă, se va recere cu atât mai vârtos de aci înainte, căci consiliul de direcțiune având în vedere avântul puternic, cel a luat institutul, a hotărît, ca se duplice capitalul social prin emiterea de nouă acțiuni, ca astfel să nu mai fim avisați in operațiunile nóstre la bani streini. Am firma convingere, că dacă institutul prosperitații deții, acesta e de a se atribui în mare parte zelului și muncei intensive a dvestre și că și pe viitor veți avea tot aceiași ardere de muncă, ca și pană aci și fiți încredințați, ca și direcțiunea va lua în dreptă considerare puternicul dvestre concurs, ce ni-1 dați întru ridicarea nimbului institutului nostru. După acesta invită pe funcționari al urma în sala festivă a palatului institutului spre ai felicita pe președintele consiliului de direcțiune pe dl protopop și director seminarial Ioan Hannia pe care îl felicită de anul nou în numele corpului funcționarilor și îi doresce veteranului președinte încă mulți ani. Dl Hannia, unul dintre acei bărbați prevăzători și cu tragere de inimă cătră nemul nostru, cari au pus temelia la înființarea acestui institut într’o averizată vorbire rostită cu o însuflețire juvenilă desfășură în scurte cuvinte rasele prin care a trecut acest institut de la înființarea lui pănă ații și simte o mare satisfacție sufletesca văzând că sămânța aruncată acum 24 ani a căzut pe pământ atât de roditor și că acesta sămânță cultivată din norocire de mâni atât de abile și istețe a adus rude atât de imbucuratore, căci Albina a devenit »Zi f»la și mândria românilor, „căci acesta institutiune“ accentuez încă odată „a fost și e condusă de mâni energice, de mâni laboriase, de mâni curate românesci“. Mulțămeșce adânc emoționat de felicitările aduse în numele preameritosului lor director și îi saltă inima de bucurie că pănă ce la înființarea institutului abia se întâlniau la asemenea pensiuni abia 3 — 4 funcționari, acum corpul funcționarilor a ajuns considerabila sumă de peste 40 cu cei de la fin dă. In fine asigură pe șeful lor, că consiliul de direcțiune e pe deplin liniștit siind încredințată conducerea institului valorosului bărbat dlui P. Cosma, care e înconjurat de un corp așa de imposant și muncitor cum sunt funcționarii noștri pe cari îi îmbărbâtâză la muncă neobosită și pe viitor. Anul nou în Bucuresci. Serbarea anului nou în Bucuresci s’a făcut după urmatorea programă: M. S. Regele, însoțit de A. S. R. principele Ferdinand, moștenitorul presumtiv, și încongiurat fiind de casa sa militară, asistă la oficiul divin ce s’a celebrat în s-ta biserică a mitropoliei, la orele 10 și jumătate dimineța, față fiind dnii miniștri, dnii președinți și membrii adunărilor legiuitore, cari s’au aflat în capital, înaltele curți de asațiune și de companii, d. primar cu consiliul comunal, dini ofițeri generali și superiori cari nu au fost sub arme, camera de comerciu și funcționarii superiori ai statului. Trăsura M. S. regelui fu escortată de un escadron de cavalerie. După serviciul divin M. S. regele trecu în revistă garda de onore înșirată în curtea sântei mitropolii și mers« în apartamentele I. P. S. S mitropolitului primat, unde primi felicitațiunile înaltului cler și ale personelor presente. In aceea zi la P’tatul din oraș au fost deschise registrele de inscriere. „Reuniunea sodalilor români din Sibiiu“ învită la concertul ce se va ține în 7 19 Ianuariu 1895 în sala de la „Casa societății“ (Gesellschafthaus) sub conducerea dlui diligent I. R. Banciu începutul la 7 și jum óre sera. Intrarea de familie ă 3 persone 1 fi. 50 cr. pentru domni 80 cr., damele 50 cr. O lege 2 fi. 50 cr. Bilete de intrare se capătă de la 5/17 Ianuarie în librăria „Institutului tipografic“, strada Măcelarilor Nr. 21 și în „Librăria archidiecesană", strada Măcelarilor Nr. 45 și sera la calsă. Suprasolviri benevole se primesc cu mulțămită și se vor curta pe cale ziaristică. Programa: 1. „Marșul lui Mihaiu - Vitezul“, esecutat de musică. 2. „Deșteptă-te române“, de Mureșianu, esecutat de corul miest. 3. „Să rămân numai cu tine“, de Cavadia, es. de musică. 4. a) „Obodt de munca flilei de Ventura; b) „Sol tu mândră“, de G. Dima, cântată de dl I. R. Banciu, cu acompaniare pe pian de dora Olimpia Neagoe. 5. „De ce me întrebi“, de Eminescu, esecutată de musică. 6. „La o fată tineră“, de Flechtenmacher, cor mfest. 7. „Tu care ești perdutâ“, de Dinicu esecutată de musică. 8. „La icóna", poesie de Vlăhuță, declamată de dna Marg Moldovan. 9. „Sârba popilor", de Dinicu, esecutată de musică 10. „Bobocele și inele“, de I. Vidat, cor bărbătesc. 11. „Fóie verde alunae“, de Ventura, esecutată de musică. 12. „Acorduri amorose“, de G. Friding, cor mixt 13. „Aș vrea, aș vrea“, *%, esecutată de musică. 14. u) „Te-am întrebat“, de Ventura; „Sultanul de Marcon“, de Ventura, cântat de dl I. R. Banciu, cu acompaniare pe pian de tioăra Olimpia Neagoe. 15. „Nu mă abandona“, romanță esecutată de musică. 16. „Arcașul“, de Taut, cor bărbătesc. 17. „Marșul lui Iancu“, esecutat de musică. După producțiune urmeza jocurile naționale „Călușerul“ și „Bătuta“ și în urmă dans. * * % Daruri de Nascerea Domnului. Damele române din Timișora au împărțit înaintea sărbătorilor Nascerii Domnului haine la 20 de prunci, dând astfeliu întin mod demn espresiune principiului de a veni în ajutoru orfanilor și săracilor; or'pentru ca astfel cu de ajutare să se puta împărți în fiecare an și în măsură tot mai mare, precum aflăm, damele române din Timișora au luat frumosa hotărîre de a se constitui în o reuniune cu scopul de a ajuta pe pruncii săraci și orfani. Cât ar fi de bine și de frumos, dară astfeliu de reuniuni s’ar forma și în comunele mai mari și cu timpul în tot locul. Cu chipul acesta societatea nóstra și în special damele române, ar pute veni în ajutoriu corporațiunilor bisericesci la ameliorarea frecventațiunei școlare, ajutorând pruncii, cari din lipsa de vestminte nu pot frecventa scala. * * * Felicitări de sărbători. Cu vensiunea anului nou (gregorian) telegrafiștii din Roma au adresat colegilor lor din Bucuresci o depeșe de gratulare în limba latină și bucurescenii le-au răspuns tot în limba latină. * * * Fundațiune nouă biserici,scă-scolară în eparhia Aradului Onorabilul nostru contrate, domnul Toma Găletariu, proprietariu în Țella, protopresbiteratul Lipovii, condus de simțul de pietate creștinescă și de nobilul seu zel pentru înaintarea bisericii și scolei nóstre confesionale a predat comitetului parochial din Țella suma de 12,000 fl. v. a. adecă douăsprezece mii floreni v. a. cu mențțiunea ca din ventul acestei acestei sume să se ajute comuna nosra bisericesca Țella întru susținerea bisericii și 30.alei. Pentru administrarea acestei fundațiuni evlaviosul fundator a elaborat și un regulament de administrare, carele l-a substernut venerabilului consistoriu eparhial din Arad pentru aprobare, ci sinodul protobresbiral al Lipovii a luat condusul, ca în Ziua anului nou, 1895, când se va ceti pastorala atelfierescă de anul nou, să se amintescá între faptele bune ale anului trecut și înființarea fundațiunei „Toma Galetariu“, — ca faptul acesta frumos în acesta sfântă Z' săvârșască credincioșilor pentru bucurie, mângâiere și încurajare, înregistrând acest fapt nobil, rugăm pe Dumnezeu, ca pe onorabilul nostru confrate Toma Galetariu să-l țină Dumnezeu întru mulți fericiți ani, scrie „Biserica și scala“. * * * Promoțiune. Din Budapesta ni se comunică, că la 9 ianuarie a. c. dl Nicolae Viniciu a depus la facultatea de medicină de acolo ultimul riguros, éi în 12 ianuarie nu a fost promovat la gradul de doctor în medicină. Dl N. Vraciu este de naștere din Vălișora, în comitatul Hunedorei. Felicitările nóstre ! * * * Distincțiile. Căpitanul din flotila română Ioan Temesen, în semn de recunoscere a meritelor sale, pentru că la o catastrofă pe Dunăre a salvat pe mulți nenorociți, a primit dela împăratul Francisc losif crucea de aur pentru merite. * Despărțământul * XXXIT (D.-Szt.Martin) al Asociațiunei transilvane își va ține adunarea generală la 23 Ianuarie n. orele 10 a. m. în D.-Sst-Martin. La ordinea Zilei va fi și reconstituirea comitetului. * * Baterea monetelor pe 1895. In monetăriile de stat se vor bate în anul 1895 urmâtorele piese: 70 miiione piese de bronz și adecă 10 miiione de câte un ban și 60 miiione de câte doi bani, apoi 28 miiione piese de câte 10 bani din nichel, 10 milióne de corone în argint și 800 000 piese de câte 20 coróne în aur. Piese de câte 10 bani și de câte 10 coróne nu se vor bate în 1895. Afară de acesta se póte calcula, că privații vor lăsa să li se bată 700.000—800.000 de piese de câte 20 coróne, și vor schimba 200.000 fiese de câte 20 coróne. Astfel se vor bate deci mai mult ca 100 milione de piese în valori de aprópe 25 mil. florerii. * • • Invitare la petrecerea împreunată cu propucțiune teatrală ce se va arangia Duminecă la 8/20 Ianuariu 1895 în sala sculei gr.-or. din Cricău, începutul la 6 ore sera. Programa: 1. „Uite mamă colea’n sat“ cântare în cor de G. Dima. 2. „Pisica“, (comedie în un aor) de Th. Alexi. 3. „Noi vrem pământ“, poesie de Coșbuc, declamare. 4. „Coconul Leonida față cu reacțiunea“, trasă în un tablou de l- L. Caragiale. 5. Pre cea colină verde, cântare în cor, de Pfeil. 6. „Dans“. Prețul întrărei de persona 50 cr., de familie pănă la 3 membrii 1 fl. v. a. Io pausă se va juca „Călușerul și Bătuta. Oferte marinimóse să primesc cu mulțămită și se vor curta pe cale Ziaristică. * * * * * * * * * Bibliografie. A apărut: „Rândunica nr. 28 cu următoriul Burnariu: „Episod din răsboiul independenței române“, de Iosif Popescu. — „Steua României“, dellie Demetrescu. „ Profesorul Iordache“, de Marg. Moldovan. — „O cât regret“, Elena din Ardel. — „Pour passer la temps“, de Fidelio. — „Durere“, de loan Scurtu. „Nămurele“ , „Blastemuri“, de loan Muntean. — „Impresii de călătorie“, de Vie din Urseni. — Feliurite“ * * . Mai nou. După cum anunță telegramele din Budapesta, prim-ministrul Bánffy compus cabinetul astfel: Prim-minisatrul baronul Banffy, finanțe Lad. Lucaciu, interne Perczel, justiție Erdélyi, agricultură Festetich, culte și instrucție Dr. Vlassics, de honvéd și a latere bar. Fejérváry, ministrul croat Iosipovich, comerciu Hieronymi sau E. Daniel.