Telegraful Roman, 1895 (Anul 43, nr. 1-143)

1895-07-22 / nr. 81

322 TELEGRAFUL ROMAN, in capitala României. Acesta stă în legătură cu societatea panslavistă din Petersburg și a avut de curând con­veniri secrete cu Karavelow și cu Petcov. Pentru­ că purtarea lui Ka­ravelow a atras atențiunea poliției din Bucuresci, el a plecat la Peters­burg. * * * Cercurile politice din capitala Turciei împreună cu guvernul oto­man au întors foia față cu Bulgarii din causa deputațiuDei, care s-a dus la Petersburg și din causa atentatului săvârșit asupra lui Stambulov. Bună­voința, care a avut-o Turcia față cu Bulgaria, încrederea, care a pus-o în viitorul ei, pare că a dispărut deodată, ambele evenimente amintite au creat și puterilor europene, cari joca prin representanții lor din Constantinopol un mare rol în cestiunea orientului, o posiție forte neclară, nici aceștia nu sciu până acum, cum sé se porte față cu Bulgaria. — Trist lucru pentru Hecuba lui Bismarck! * * * Solrile mai nouă din Sofia con­stată, că mai tote bandele revoluționare din Macedonia au fost total nimi­cite, un ofițer care a sosit deja gra­nița țării, comunică că pe acolo e lini­ște completă. In zilele din urmă au sosit 200 de streini de sarmați; ei au fost duși în interiorul țării. Să susține, că comitetul central al revoluționarilor a dat ordin sub­comitetului, ca pentru moment se suspende ori­și ce agitațiune. Versiunea, care am adus-o noi în numărul trecut, despre unul cu nu­­mele Spirk­ostov, este desmințită chiar de preșidentul comitetului macedonean. Guvernul din România caută să suprime ori­și­ce încercări de agi­tațiune pentru Macedonia. Un individ cu numele Spiru Ivan­ov, căruia i-a succes să seducă pe 17 străini, ca să plece în Macedonia și aceia dintre ei, cari n’au avut pas, au fost espul­­zați. Ori-ce corupere cu bani în acest sens e urmărită judecătoresce. Se vede, că România, acum ca în­totdeuna, este o țară de ordine pentru Orient și o si­i­­­gură garanție pentru pace. * * « odoron, un advocat cu vervă din Rusciuc. El face impresiunea unui om puternic și energic care merge numai după temperamentul și capul său. Toți fac impresiunea unor omeni obosiți de o călătorie de 5 săptămâni; î­n c­e­l­e politice sunt forte reservați. Toți sunt încântați de pri­mirea, ce li s’a făcut în Rusia; la atâta bunăvoință și dragoste nu s’au așteptat. Scopul lor a fost duplu: să depună o cunună de aur pe mormân­tul lui Alecsandru III. și să infor­meze Rusia despre adevărata situațiune din Bulgaria. Teodorov a afirmat, că călă­tor­ia în Rusia s’a făcut în bună înțelegere cu principele Ferdinand, întrebat despre cuprinsul între­­vorbirei, care a avut o Metropolitul Climent cu țarul, Teodorov a 4*8, că nu-i pate comunica pressei precum n’au comunicat la timpul său nici Stambulow și nici S­to­i­l­ow între­­vorbirea ce o a avut cu împăratul Francisc Iosif I. Trecând la cestiunea cu atenta­tul lui Stambulow advocatul Teo­dorov­a , de mortuis nihil nisi bene. Totuș eu protestez contra aca­­selor, ce să aruncă asupra princi­pelui și a guvernului. Este notorie, că atât principele cât și miniștrii bul­gari au arătat multă bunăvoință față cu Stambulov. Acesta nu numai că n’a avut nici popularitate, dar a fost un om u­n­i­t de totă lumea (?) Guvernul n’are nici un motiv, să-și dea demisia din causa acesta; ver­siunea, că principele Ferdinand nu să va mai întorce în țară, e o fabulă. - In ce priveșce relațiunile Bul­gariei cu Astro-Ungaria, <^ise Teodorov, nu e nici un motiv, ca se se strice. Pot susta aceste relațiuni și atunci, când noi ne-am pus pe un picior mai bun cu Rusia (?) — Asupra promisiunilor Rusiei în causa recu­­noscerii principelui, Teodorov n’a voit, să discute,­­zicând, că politica ex­ternă cade peste tot în competința guvernului, ci nu a deputațiunei. — Astfel a vorbit Teodorov, mai târziu a aflat totuș corespondentul, că co­misia de cercetare a Sobra­­n­i­e­i nu și-a terminat misiunea nici după omorîrea celui mai urît om de partid, a lui Stambulov, ci și o va continua și contra complicilor acestuia. * x< * In fine deputațiunea mărturisi, că își va da raportul său înaintea Sobra­­niei, care a trimis-o. Se înțelege, că cestiunile capitale nici aici nu să vor descoperi. Printre rânduri poți ceti, că — ceea ce am f­i8 noi totdeauna în foia nostră, — între principele, deputațiune și aten­tatul lui Stambulov nu e numai co­incidență, ci mare legătură. Viitorul o va dovedi! * * * In numărul trecut am vorbit des­pre o demonstrațiune moastră ce au făcut-o anticlericalii In Brüs­sel contra proiectului școlar, care lasă inspecția asupra învățămân­tului religios în mâna bisericei. Se <zice că la demonstrațiune au luat parte peste 100.000 de omeni în frunte cu deputații socialiști. Cu totă ma­nifestația păgânilor și falșilor liberali ministrul de culte al Belgiei, Scho­­tta­ert, n’are de gând, să și dea di­­misia mai vârtos, că clericalii după manifestație au avut în Osten de la alegere o victorie strălucită. — Forte bine face, nici să nu și o dea, până nu duce la triumf lupta binelui contra răului, lupta bisericei pentru ferici­rea omenilor contra liberalilor falși și a socialiștilor, cari propagă numai desfrîu și necredință !! Un corespondent al­­ ziarului „N. Fr. Presse”, a avut o convorbire cu deputațiunea bulgarilor, care a fost la Petersburg. Extragem din acest inter­view și noi următorele: Metropolitul Climent nn e om bătrân, are 55 de ani și o figură orien­tală. Sufletul deputațiunei a fost Te­da carbur de calciu descompusă prin apă de 4.090 m. c. de acetilena. In aceste condițiuni procedeul d-nului Villon permite a obțină alcool cu preț de 0.35 lei klgr., preț care s’ar pute reduce la 0.30 lei utilizând forța motrice pentru a pro­duce carburul de calciu și hidrogenul prin electroliză în loc de a-l prepara prin zinc și un acid. Din punctul de vedere practic, amelio­rând reactivul absorbant și înlocuind acidul printr-o sare care se regenerăză continuu, alcoolul pur la 93 ° nu costă mai mult de 0.15—0.20 lei klgr. Etá și reacțiunile care permit produ­cerea alcoolului cu acetilenul. Sulfatul de protoxid de crom amoniacal absorbind acetilenul, îl transformă la cald în etilen. Reactivul se preface în sulfat de piroxid, care trebue redus cu hidrogenul produs de zinc și un­ acid pentru a-i reda puterea absorbantă; acțiunea acesta, am vă­­d­ut mai sus, se obține mai economic produ­când hidrogenul prin electroliză. Etilenul produs este absorbi de acid sulfuric cald la 30 °—85 °, care îl transformă în acid sulfo­vinic. Acest acid e amestecat cu apă și fiert, alcoolul se degajăză. Ser­­vindu-se de o colona de destilațiune se pote obțină alcool la 90 °—96 ° centesimale. („Timpul“.) Noutăți. In secolul al XIX lea, „Egyetértés“ aduce scirea, că căreiumarii și atelierii din Budapesta au hotărît, ca „să nu dea nici cuartir, nici mâncare membrilor congresului naționalităților, ori cât de scump ar voi aceștia să le platéscá“. Ei, în țara libertății se pot aduce ușor astfel de hotărîri! * * * O faptă săvârșită în capitala Un­gariei. O fată tineră, frumușică, cu numele Maria Petrușca venise nu de mult la Buda­pesta pentru a ocupa un post de casieriță, când deodată dispăru. Părinții fetei primiră o epistolă, în care se­­ zicea, că fica lor ’i va cerceta în curând, trimițându-le și doue giamantane. Nu mult timp, și părinții pri­miră doue giamantane. Părinții erau neliniș­ti­ți ve­nind că giam­an­tani ele au sosit și fata încă nu. Deodată mirosul cel greu venit din­­tr’un giamantan­ le păru suspect și desfă­­cându-l aflată cadavrul fetei aprope discom­­pus. Poliția urmărește pe făptuitor. Falsificatori de bani deținuți. Din Oravița se scrie, că gendarmeria de acolo a deținut tn filele trecute o bandă de f­alsifi­­cori de bani. Locotenent sinucis. Din Reșița pri­mim spirea, că locotenentul Stefan Dragice­­vici s’a sinucis. Causa se z­ice că ar fi fost un amor. * * * înecați. Directorul bancei sârbesci Pe­tru Manoilovici însoțit de soția și fica sa, precum și de mai mulți amici, în­­ zilele tre­cute a făcut o escursiune la Oppova care se află în apropiere de Bega. Fetița lui Mano­ilovici care era în etate de 15 ani s’a scăl­dat in Bega. Tata și cu muma se uitau de pe țărmuri. Deodată fase fata fu răpită de valuri. Manoilovics sări în Bega pentru de a o scăpa. Câte­va minute și ambii fură îne­cați. Corpurile lor pănă la moment nu sunt aflate. Membrii direcțiunei bancei sârbesci au telegrafat numai­decât vice-comitelui, ca în cazul când ar fi aliate corpurile lor, acele se fie transportate la Belgrad. Avis. Atragem atențiunea onoraților noștri cetitori asupra publicați­unei de pe pagina 4-a a­­ harului nostru, referitare la alimentarea elevilor institutului nostru pe­dagogic teologic din loc. * * * fc ** * * * Cerculariu tuturor p. t. protopresbiteri și inspectori școlari In diecesa Aradului. Despre cărțile de școlă anunțăm cum că consistoriul, ascultând opiniu­­nea comisiunei anchetarie ce s’a emis din Binodul diecesan in causa cărților de scolă, a primit și pentru anul sco­­lariu ce vine 1895/96 lista cărților manuale de scola de pre anul scolariu trecut 1894/5. Acea listă, din datul 9 August 1894 Nr. 3432 este cunos­cută tuturor p. t. protopresbiteri și inspectori școlari. Credem deci a fi de prisos repe­­tirea listei. Folosim tnse acestă oca­­siune, a comunica observațiunile și ex­periențele nóstre relativ la procurarea și întrebuințarea de cărți și de recur­­site școlarie și invităm organele nóstre se nnsuesc­ la îndreptarea relelor și la suplinirea defectelor. Un defect constatat în multe scale, este că elevii nu se preved de timpu­riu și adecă îndată la începutul anu­lui scolariu, cu recursitele și cărțile necesare, că din localul scolariu lip­­­sesce mașina de comput, și alte re­­cursite, er fi tabla negru de socotă e roșă de nu se mai pot esprime nes­cari cifre cu cretă etc. și așa Învăță­mântul nu póte Înainta. Ca se preîntimpinăm acestă stag­nare și pedecă, p. t. D-Ta vei dispune prin organele și corporațiunile sub­­manual, ca încă acum in­feri­, se se Înzestreze localele de învățământ cu recursitele necesare, și se se procure cărțile de lipsă pentru școlari, ca ast­fel Duminecă în (20 August st v.) 1 Septembre st. nou, a. c. fficând învo­carea Duh­ului sânt, să se pota începe numai­decât învățământul. Ce privesce procurarea cărților, este datorința fie­cărui părinte a în­griji pentru fiul său; ară pre­școlarii germani are comitetul parochial se­­ provarsă cu cărți și cu recursite. Du­rere însă, ce am constatat anul de­curs, că în unele comune mari, și de la Dumnezeu cu bună stare binecuvân­tate, școlarii abia jumătate avea cărți; — că nu se îngrijiseră nici părinții nici comitetul parochial, era învăță­toriul stetea așa­­­>când cu manile iu sin, și nu soia să-și ajute barem atâta, se facă o arătare la consistoriu. Mai aducem câte­va coșuri de acestea, nu pentru înfruntarea unora, de óra ce singuraticii vinovați au fost trași la respundere, despre cari ni s’a făcut arătare, ci le aducem și le spu­nem spre îndreptarea relelor pănă nu se răspândesc mai tare. Așa e cașul cu tăblițe. Li-am răspuns acelora, și repetim acuma tuturora, că fie­care elev de la înscrierea în șcală are lipsă de tăbliță prin tote clasele, că este o îndemnare la tote, precum la de­semn și scriere, socotă și stilistică, și costă numai puțini cruceri; — din cari considerațiuni și mai departe avem se stăruim ca după eșirea din scală încă, fie­care tinăr să între cu tăblița în lucrul seu și peste tot în economia casei sale. Se-i facem dragă tăblița, și se­­ legăm de ea pre viață! Mai stranie ni­ se par cașurile, cari se referesc la întrebuințarea cărților și recursitelor, ce le au procurat co­mitetul parochial. Comitetul crede că el a procurat pentru șcală și așa în­semnă și pre obiect cum că „e cartea școlii din N.“ sau „tăblița e a scolii din N.“ ară apoi învățător­iul capătă îndrumare dela comitet, a îngriji de cărți și de recursite, ca de ale scólei, ca pruncii se nu le strice, ci scóla se le aibă și mai departe, că nu se pot cumpăra în tot anul ! Ba s’au găsit învățători, ales dintre cei provisori, cari adoptând asemene vederi dela co­mitetul paroh­ial, au inchis în sicri­­m­ele școlare tote obiectele, cărți, tă­blițe pănă și ceru8ă și ci­etă, dispunând ca școlari se le capete numai în scolă și numai pre timpul prelegerii. Acesta e un rău, ce trebue dires. Cartea sau tăblița nu este a școlii, ci a elevului Comitetul nu le a putut procura pentru scolă, carea nu învață ci pentru elevul cel serman din școlă, carele vrea să învețe. Onoratele comi­tete se dăruiască sermanilor, dar să fie darul Înțelept, întreg și creștinesc. Ce s’a donat școlarilor, rămână pro­prietatea lor! Faceți, ca școlarii cei sărmani, să potțt deveni și dânșii stăpâni pe o mică și modestă avere, pe tasca lor cea cu manuale de scolă! Vor învăța și în scolă și pa acasă, pretutindenea și în totă era, cum ii trage inima; ci dacă să strică cărți și tăblițe, este bună dovadă că le-au întrebuințat, au în­vățat și deci fac progres, și pentru aceea cu bucurie se le cumpărăm al­tele nove, tot spre scopul de mai nainte. P. T. protopresbiteri și inspectori școlari sunt poftiți a distribui fie­cărui oficiu paroc­ial câte un exemplariu din acest cerculariu pentru a îndeplini Însărcinările aparținătore competinței lor și totodată a­r comunica și cu în­vățătorii din paroh­ie, ârăși pentru a îndeplini cele aparținătore competinței acestora. Arad, din ședința consistorială dela 6/18 Iuliu 1895 Ioan Me­țian m. p., episcopul Aradului. Convocare. „Reuniunea învățătorilor români gr.-or. din districtul VIII al archidie­­cesei transilvane” este convocată în adunare generală pe­­ ziua de 27 Au-

Next