Telegraful Roman, 1897 (Anul 45, nr. 1-142)

1897-12-04 / nr. 134

Anul XLV. Nr. 134. Sibiiu, Joi, 4/16 Decembre 1897. ABONAMENTUL la „Tel. Rom.“ într’una cu suplementul „Foaia Pedagogică“ Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Apare Marţia, Joia şi Sâmbăta. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45. Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă. — Articulii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERŢIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — şi timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Conferenţa oprită. Cetitorii noştri au cetit convoca­rea alegătorilor români din cercurile electorale ale comitatului Sibiiu la o conferenţă spre a se manifesta în afa­cerea noului proiect de lege pentru magiarisarea numelor comunelor. Din notiţa publicată în numărul de Marţi al chiarului nostru s’a putut vedea, că conferenţa nu sa putut ţînă, deore­ce autorităţile publice nu au permis ţinerea ei oprirea conferenţei sa făcut cu provocare la legea de naţionalităţi, şi ca batjocura să fie şi mai mare, acelei legi i se dă o interpretare, care stă în contrazicere şi cu titlul ei, şi cu tendenţele, şi cu spiritul ei. Cetitorii noştri vor ceti mai la vale textul ordinaţiunei de oprire. Lucrul acesta nu mai e nou, se practică acuma de trei ani. Românii nu se mai pot întruni ca Români, ca naţionalitate română, căci cetăţenii statului constituesc o sin­gură naţiune politică, şi aceea este cea magi­ară. Aşa frice ordinul de oprire, şi se provoică la legea despre „egala îndrep­tăţire a naţionalităţilor“. Cum se potrivesce legea despre egala îndreptăţire cu interpretarea, care i se dă numai acuma de trei ani, ar fi păcat să mai perdem timpul cu capacitatea acelora, cari de la începutul erei constituţionale nu o au esecutat onest, şi cari acuma din ea au făcut o caricatură. Primăriul oraşului Sibiiu a purces după calapodul din trecut. După oprirea conferenţei va urma pedepsirea acelora, cari o au convocat, tot după formulardul din trecut, şi fo­losul material va fi al statului, care va mai încassa câteva sute de floreni pe lângă pedeapsa cu înch­isoare a con­vocatorilor. Din caşul acesta vor învăţa ro­mânii din celelalte cercuri, convocarea o vor face cât mai puţini, ca să nu îmbogăţim cassa statului din sărăcia noastra. In meritul lucrului noi nu am perdut nimica. Ne indignăm de frivolitatea, cu care guvernul ţărei 'şi bate joc de le­gile fundamentale; frivolitatea lui însă nu ne descuragiăză. In meritul lucrului n’am perdut nimica, căci lumea e în curat cu starea lucrurilor din cestiune. Intrăgă suflarea românăscă e in­dignată de actualul curent de magia­­risare, care se manifestăză acuma în magiarisarea numelor comunelor. Dacă nu se permite să o spună acesta sutele de mii întrunite în con­­ferențe, o spunem noi cei de la presso, cari esprimăm sentimentele din sinul poporului român. Un lucru este la care trebue să mai reflectăm. Pe diua de alaltăeri a fost concen­trată aici gendarmeria în număr escep­­ţional de mare. Gendarmeria însă n’a avut nici un rol, concentrarea ei nici o îndrep­tăţire. Românii sunt oimeni ai ordinei. Cei cam la 200 de alegători, cari s’au presentat alaltăeri aici în Sibiiu, după­ ce li­ s’a spus că conferența nu se va țină, s’au dus în liniste fiecare la ale sale. Veciend atâta resignațiune, dacă nu am cunoasce firea Românului, ar trebui să despărăm de o soarte mai bună. Concentrarea gendarmeriei o a dictat consciența cea rea, și cu plăcere luăm act, că în cercurile guverniale tot mai este o bună clasă de frică. Da­că conferenţa de alaltăeri a fost să fie începutul unei noue ere de luptă din partea conducătorilor noştri politici, atunci slab început s’a făcut. Revista politică Din Austria. „Patria“ din Cernăuţi scrie : „ Revolta parlamentară a Stîngei ob­­strucţioniste a zădărnicit cu desăvârşire lu­crarea corpurilor legiuitore, creând părţii noa­stre a Monarchiei o situaţiune de tot critică. Nici retragerea contelui Badeni, nici încercările tacticose ale baronului Gautsch, nici atitudinea binevoitoare a Cehilor în deo­sebi şi a partidelor din majoritate în genere nu au putut îndupleca pe extremii parlamen­tari obstrucţionişti, cari se girază de repre­­sentanţi ai intereselor germane din Austria, să abstee dela tactica lor periculoasa, ca dând posibilitatea unei înţelegeri pacinice reciproce, să se afle cale şi mod de a împăca contra­stele naţionale atât de acute şi de a resolva conflictele în spiritul dreptăţii pe baza ega­lei îndreptăţiri a tuturor Naţiunilor Monar­chie­ susţinându-se drepturile istorice ale sin­guraticelor regate şi ţări austriene. Prin încăpăţînata negaţiune a partide­lor Stîngei obstrucţioniste a ajuns parlamen­tul în imposibilitate de a resolva afacerile de la ordinea­­filei, cari nu pot suferi amânare făr’ de a periclita serios interesele vitale ale Monarchiei întregi. Furia obstrucţionistă, care a înveninat aproape întrega viaţa publică, a adus lucru­rile păn’ acolo, încât stăm în preajma inau­gurării formale a regimului absolutist în Austria. Era firesc, era corăspumdetor adevăra­telor interese a Monarchiei întregi şi a sin­guraticelor Naţiuni, era necesar impus de impregiurări, ca în faţa acestei situaţiuni să se închege şi mai puternic şirele majorităţii şi să lanseze cuvântul de ordine atât de necesar. Partidele din majoritate şi-au priceput pe deplin şi în înţelegere comună şi învoire perfectă au stabilit următorul MANIFEST. Cluburile parlamentare unite pe baza principiilor autonomiste, cari alcătuesc majo­ritatea casei deputaţilor şi anume: Clubul de­putaţilor boemi, Grupul marilor proprietari conservatori boemi, Centrul, Clubul polon, Clubul român, Uniunea creştină-socială slavă şi Clubul partidului catolic poporal, consideră de înalta lor datorie de a manifestă în faţa momentului present vederile şi sentimentele lor, fiind­că — durere — lucrarea constituţională a parlamentului central al Austriei este pe timp nehotărît întreruptă, în urma tristelor evenimente parlamentare, a căror consecvenţe pentru viitor sunt greu de prevee­ut. Drept fir conducător pentru atitudinea politică a numitelor grupuri din majoritate vor servi şi în viitor principiile depuse în pro­iectul de răspuns la mesagiul de tron. In consecvenţă vor luptă solidar şi în viitor pentru recunoscerea drepturilor istorice politice şi a autonomiilor regatelor şi ţarilor austriene, pentru justa ducere în­deplinire a egalei îndreptăţiri a tuturor naţiunilor din Imperiu, pentru cultivarea adevăratei religio­­sităţi şi moralităţi, cât şi pentru lucrarea rodnică întru ridicarea socială şi economică a tuturor claselor populaţiunei în firma con­vingere, că prin acesta promoveza bunăstarea şi puterea întregei Monarchii şi întăresce în singuraticele popăre sentimentul solidarităţii. Dacă deja faptul, că numeroşi reprezen­tanţi ai ţevilor germane alpine aparţin majo­­rităţii, probază deplina netemeinicie a des auditei reproşări, că majoritatea se micşoreze drepturile poporului german — este de altă parte evident, că partidele majorităţii sunt în­dreptăţite de a pretinde de la deputaţii oposi­­ţionali justa şi dreapta considerare a drepturi­lor naţionale a celorlalte popăre. Partidele majorităţii conduse totdeauna numai de interesele Monarchiei întregi au cău­tat să resolveze pe cale constituţională rapor­tul cu Ungaria şi să evite în modul acesta o crisă de stat. Durere, acesta n’a succes pe lângă cel mai încordat zel şi o perseveranţă plină de jertfe. Nici cea mai extremă prevenire probată de majoritate şi după demisiunea cabinetului Ba­deni şi în timpul ministeriului bar. Gautsch în decursul tratativelor iniţiate în chestiunea de limbă şi de cestiuni formale n’a fost in stare să aducă restabilirea ordinei în raportu­rile parlamentare. Partidele­ majorităţii consideră acest fapt de cărie regretabil şi îndeosebi deplâng intim, atât actuala gravă deteriorare a parlamenta­rismului în Austria, cât şi nesiguranţa refe­ritor la raportul cătră cealaltă parte a Mo­narchiei şi împedecarea de a putea satisface justelor şi urgentelor dorinţe a populaţiunei, cel puţin în privinţa economică şi socială. In faţa tuturor acestor fapte trebue să decline dela sine partidele majorităţii respon­sabilitatea pentru acestă stare tristă de lu­crări, şi le rămâne convingerea de a fi voit binele, din care caută nici un abdic de spe­ranţa în o deslegare priinciosă a dificultăţilor pendente. Manifesul s’a votat unanim în şedinţa comisiunei parlamentare a Dreptei, ţinută la 14 Dec. st. n.la care au luat parte deputaţii: Jaworski, Dzieduszycki, Abrahamovicz, Jendr­­zejowicz, Fuchs, Ebenhoch, Karion, Fal­kenhayn, Lupul, Popovici, Palffy, Palestmann, Barwinski, Sustersic, Ferjandic, Gregorec, Laginja, Bianchini, Bulat, Vukovic, Engel, Kaizl, Herold, Pacak, Brzorad, Zaczek, Kra­­marz, Stransky, Pininski, Kozlowski, Rutowski. Deputaţii de Zallinger şi Dipauli, re­­presentanţii grupului tirolez ai partidului po­poral catolic, au absentat deja conferenţă. In comisiunea parlamentară a Dreptei a exprimat deputatul conte Palffy în nu­mele comisiunei mulţămite cavalerului Ja­­worski, pentru tacticosa conducere a desba­­terilor. Cav. de Jaworski, a mulţămit din partea sa pentru ajutoriul moral primit din partea comisiunei şi a declarat, că va remâna la Viena, pentru de a putea convoca în caz de necesitate imediat comisiunea parlamen­tară. * * * Din parlamentul magiar. La ordi­nea­­fiilei este un proiect de lege, care are menirea de a regula referinţele dintre lucră­tori şi proprietari, respective cei cari îi an­­gajaza la lucru. Proiectul e împărţit în opt secţiuni şi disposiţiuni finale, conţinând cu totul 80 de §­i. Prima secţiune vorbeste despre certifi­catele de lucru (§ 1­5), după care fie­care l­ucrătoriu angajat la lucrul câmpului este îndatorat a se prevede cu certificat de lucru. Acesta îl eliberasă antistia locală şi e scutit de timbru. A doua vorbeste despre încheerea con­tractelor de lucru între lucrători și proprie­tari (§ 6—21). Contractul se încheie în mod liber între lucrători și proprietari. Ori­ce pretensiuni ulterioare necuprinse în contract, nu se­ pot validita pe cale administrativă Con­tracted sunt scutite de timbru şi competenţe. A treia secţiune (§ 22—30) prevede cazurile pentru desfacerea contractelor. A patra secţiune (§ 31—45) cuprinde disposiţiuni privitoare la împlinirea condiţiuni­­lor cuprinse în contract. A cincea secţiune (§ 46—56) sună despre­­fiilerii lucrători la câmp. A şesea secţiune (§ 57—71) cuprinde disposiţiuni pentru pedepsirea celor cari au călcat ori n’au împlinit condiţiunile cuprinse în contract. A şeptea secţiune (§ 72—76) regulazâ procedura autorităţilor la executarea acestei legi, după care ca foruri de administrare se designazâ în comitate pretopretorele, în orașe un membru designat din consiliul comunal, or în Budapesta antistele cercual (primul forfi ; ca for al doilea în comitat, o subcomisiunne alasă din comisiunea administrativă munici­pală, or ca al treilea for, ministrul de agri­cultură. In decisiunile finale se cuprind dispo­­ţiuni privitoare la executarea legii prin mini­ştrii agriculturei, de interne, de finanţe şi de justiţie. Proiectul urmăreşce doue tendenţe: de o parte a regula referinţele dintre proprie­tari şi lucrători, pe de altă parte, ca prin regularea acestor referinţe să se taie calea mişcărilor socialiste ivite pănă acum intre aceştia d­e causa asupririlor proprietarilor faţă de lucrători. Disposiţiunile proiectului cuprinse în secţiunile I, II, III, IV, V, şi VII nu se pot prea mult excepţiona, dar disposiţiunile pri­vitoare la pedepsirea lucrătorilor în cas de călcarea condiţiunilor cuprinse în contract, sunt atât de aspre, încât se pot numi cu drept cuvânt draconice; şi acesta nu o­­ficem, numai noi,­­ ci şi cele mai multe din foile magiare. Eră d­­e­ cum le caracteriseza „Egyetértés“ . „Partea a doua a proiectului, care cu­prinde disposiţiunile penale, pune în aplicare faţă de lucrători o stricteţă atât de draco­nică, încât nu o putem aproba nici din punct de vedere al umanismului, nici al egalităţii de drept, nici al scopului. Spiritul întreg şi­rului de disposiţiuni penale îl caracteriseza o atare unilateralitate, care nu corespunde de loc dreptăţii şi dreptului“. Disposiţiunile prea aspre nu’şi ajung nici odată scopul de a calma spiritele agi­tate, şi acesta s’a şi manifestat deja pănă acum în mişcările socialiştilor puse la cale deja în mai multe localităţi ale ţării. In parlament încă decurge o campanie vehementă în contra lor din partea oposiţiunei. * 41 Din Turcia. Puterile n’au putut gâsi încă persoana corespunzietore care le-ar con­veni tuturor pentru ocuparea postului de gu­­vernor al insulei Creta. Interesele sunt foarte divergente, şi anevoe se vor echilibra. începe a se scoate tot mai mult la iveala scopul ascuns, că adecă resbelul dintre Greci şi Turci n’a­ fost pricinuit atât din divergenţe dintre aceste două puteri, ci mai mult din divergenţe de interese între Anglia şi Rusia. Anglia e stă­până pe Marea mediterană, cr Rusia pe Marea năgră, şi acum tinde fiecare a pune mâna pa Bosfor şi Marea aeghelia.

Next