Telegraful Român, 1922 (Anul 71, nr. 1-101)
1922-06-23 / nr. 45
2 TELEGRAFUL ROMAN Solemnitatea deschiderii S’a terminat la ora 12 și jumătate. După ameazi, in ședința camerei, ministrul de finanțe, dl Vintilă Brătianu, depune proiecte de legi în legătură cu consolidarea datoriei publice și citește expunerea de motive, care însoțește proectele de legi. Proectele se trimit la comisiunea financiară. Ședința senatului se deschide la ora 3. 15 d. a. Președinte M. Pherekide. Prezenți: 103 senatori. Ministrul agriculturii și domeniilor, dl Al. Constantinescu, depune proectul pentru modificarea unor articole din legea agrară pentru Transilvania, Bănat și Maramureș. Senatul trece în secțiuni. Dl Ion I. C. Brătianu, redeschizându-se ședința la ora 4, vorbește despre conferența dela Genova. După un expozeu amănunțit, face apela toți unii senatori să dea sprijinul pentru realizarea operei de consolidare a statului. Senatul exprimă dlui Brătianu călduroase mmulțumiri pentru modul cum a reprezentat țara la conferința de la Genova. In ordinea de zi, se votează modificarea unor articole din legea agrară amintită. In ședința de Marți a camerei s’a adoptat proiectul care modifică legea agrară pentru Ardeal și celelalte ținuturi alipite, așa cum a fost votată de senat. Se votează acordarea unei pensii viagere dnei văduve Emilia Rațiu din Sibiu, în sumă de 3000 lei lunar, din care 1500 lei este reversibilă fiicei sale, dșoarei Felicia Rațiu. După validarea unor alegeri, ministrul președinte, dl Ion I. C. Brătianu face, ca și la senat, o expunere asupra tratativelor și resultatelor conferenței de la Genova. Se votează, prin aclamații, o moțiune de încredere și recunoștință primului ministru al țării. In ședința senatului, din aceeaș zi, s’au adoptat legile financiare votate de cameră și prezentate de ministrul de finanțe, dl Vintilă Brătianu. Dl Al. Constantinescu citește decretul de închidere a sesiunii extraordinare a parlamentului. Vizitația canonică a P. S. Sale episcopului Nicolae al Clujului în Munții apuseni (Urmare) La Buru La ora 12 sosim la cea dintâi parohie ortodoxă din pragul munților, la poala Arieșului, Buru. In parohia aceasta de 400 suflete P. S. Sa e întimpinat de protopopul tractului Lupșa, Vasile Gan, și de parohul Greg. Crăciunaș cu poporul îmbrăcat în haine de sărbătoare. P. S. Sa. dă povețe poporului pentru întărirea credinții, și după ce petrece o jumătate de oră cu credincioșii își continuă drumul mai departe. In Lungești La ora 1 sosim în Lungești, filia parohiei Buru, o comună mică abia de 90 suflete. Poporul cu mic cu mare ne întimpină în marginea satului. P. S. Sale mulțămește, intră în modesta bisericuță, unde constată cu multă satisfacție că acest popor puțin la număr dar curat la suflet. In adăpostul acestei bisericuțe, a păstrat neprihănit sufletul credinței strămoșești. Ii laudă pentru aceasta și dându le povețe părintești, îi îndeamnă să nu se clatine, în credința aceasta și să rămână și pe viitor tari în alipirea de biserica străbună, care li-a dat totdeauna mângăere în vreme de restriște. In Ocolișul mare La ora 2 sosim în hotarul Colișului, unde ne așteaptă o măreață poartă triumfală împodobită cu drapele tricolore. In cuvinte elogioase salută pe P. S. Sa deputatul sinodal Dr. Andrei Nicola, parohul nostru Nistor Mâneai și primoratorele plasei Iara. Poporul, în număr extraordinar de mare, așteaptă pe capul bisericii sale. P. S. Sa mulțămește pentru aceste manifestări de cinste și dragoste, accentuând vrednicia poporului din acest ținut în luptele pentru limba și legea strămoșească. Intrând în biserica impunătoare, P.S. Sa cetește rugăciunea pentru reposații preoți, ctitori și binefăcători ai bisericii și pentru eroii neamului, unge biserica cu sf. mir și o stropește cu apă sfințită, iar la sfârșitul serviciului divin hirotesește întru protopresbiter onorar pe parohul Nistor Manciu, relevând meritele acestui păstor sufletesc, căruia se datorește zidirea bisericii, a școalei, a casei parohiale, a bunei stări materiale și morale din această parohie fruntașă a bisericii noastre. Intr’o predică avântată P. S. Sa arată puterea de credință ce s’a păstrat în acest ținut, dă sfaturi înțelepte poporului, îndemnuri să îmbrățișeze școala și cultura, și să sădească în sufletele lor cuvântul evangheliei lui Hristos, cari singurele pot face viața ușoară în această lume, dându-se garanți fericirii veșnice. Părintele Manciu mulțămește pentru distincția de care a fost învrednicit și promite că și în viitor va munci cu acelaș zel și dragoste pentru biserica sa. După serviciul din biserică, păr. Manciu întrunește la masa sa suita P. S. Sale, împreună cu fruntașii parohiei, unde s’au petrecut câteva clipe în cea mai frumoasă armonie și dragoste frățească. In Sălciua-de-jos In hotarul acestei comune ne întimpină un banderiu de călăreți din Ponorel și Sălciuade jos, unde așteaptă parohul Romul Gomboș, cu poporul și fruntașii parohiei pe arhiereul bisericii sale păr. Gomboș salută pe P. S. Sa vrândul bun sosit, P. S. Sa sărută crucea și evanghelia, mulțumește pentru dragostea cu care î1 întimpină credincioșii și îi invită să între în casa Domnului. Aci săvârșește un scurt serviciu divin pentru sfințirea bisericii, stropește biserica cu apă sfințită și o unge cu sfântul mir, după care rostește poporului o cuvântare vorbind despre măreția învățăturilor Mântuitorului și jertfa uriașă adusă de înaintașii noștri pentru biserică și școală, îndeamnă la muncă și cruțare și respectarea reciprocă, chezășia traiului mulțămit și tihnit. In Sălciua-de-sus Călăuziți de banderiul de călăreți pornim spre Sălciua de sus. Bubuitul treascurilor ne spun că ne apropiem de inima munților. Sunetul clopotelor vestesc apropierea mult așteptatului cap al bisericii. Sub arcul triumfal de frunze de fag și cetină de brad, ne întâmpină preoții Simion Vasinca, Vasile Gan, George Lazar, Grigoris Lazăr. Vorbește adminútr. par. Vasile Gan și fostul paroh al parohei Simeon Vasînca aducând elogii iubitului arhiereu, pentru ca n’a cruțat osteneală să coboare în mijlocul poporului și să-l lumineze. După ce P. S. Sa sărută crucea și evanghelia și mulțămește poporului adunat în număr deosebit de mare pentru frumoasa primire, trecem în procesiune printre șirurile dese de brazi și mesteceni, intrăm în biserica mare, luminoasă și curată. P. S Sa face o scurtă rugăciune pentru binecuvântarea bisericii, o stropește cu apă sfințită și o unge cu mir conform prescriselor. Stropește apoi poporul cu apă sfințită și la urmă vorbește credincioșilor despre tăria credinței, puterea bisericii și neprețuitul dar ce-i dă școala celor ce se luminează cu lumina culturii. Stărnește în deosebi pentru creșterea copiilor în frica lui Dumnezeu, căci aceasta este temelia înțelepcinii. Bserica mare și încâpătoare este plină, și de pe fețele credincioșilor radiază efectul cuvintelor pline de dragoste părintească ale P. S. Sale. După serviciul divin P. S. Sa stă de vorbă cu credincioșii, cu femeile, cu copiii dându le tuturora sfaturi prețioase. Intre uratele poporului pornim la 7 ore seara spre Baia de Arieș. O ploae rece de munte se cerne din văzduh și umple cuprinsul văilor și al drumurilor cu șirone de apă. în recoarea serii mai poposim câteva momente în două parohii modeste, Brăzești și Sartăș. In Brăzești ne întimpină veteranul paroh Simeon Pop înconjurat cu copiii de școală cu învățătorul Gavrilă Rancea și comitetul parohial. Vorbește poporului P. S. Sa îndemnându - ia dragoste pace și buna înțelegere, ca protop. Vas. Garj le dă povețe pentru jertfe întru ridicarea bisericii și prețuirea școlii. In Sartăș de asemenea ne bineventează bătrânul preot Vasile Bumbuț, înconjurat de copiii de școală cu înv. Vasile Pleșa, comitetul parohial și poporul. P. S. Sa sărută crucea și evanghelia, binecuvântă poporul, ține o cuvântare la înțelesul poporului dându-i sfaturi părintești pentru muncă cinstită, pentru binele bisericii și a patriei. Tot în acest înțeles cuvintează și protopopul Vasile Gan. In sfârșit plecăm spre Offenbaia. Ploaia a contenit.Umbrele sării coboară domol în haină rece și mohorâtă de pe crestele dealurilor, ale căror porișuri repezi croesc strâmtori prin care abia se poate strecura albia Arieșului și drumul de țară. Intr’o poiană presărată cu arbori, grădini de pomi și case tupilate în desișul frunzișelor apare deodată Baia de Arieș. Bubuitul treascurilor răscolesc liniștea pădurilor, clopotele bisericilor răspund cu glasul lor domol de evlavie cucernică, întreagă valea tresare ca de o mișcare neobișnuită. La podul de la intrare în sat se înalță o mândră poartă triumfală de cetină de brad. Toate autoritățile comunei, poporul în mare număr, așteaptă pe doritul arhiereu. In timp ce P. S. Sa coboară din vehiculul ostenit, corul episcopiei sosit aici cu trenul de dimineață sub conducerea dirigentului Vasile Petrașcu intonează «Prestăpânul și arhiereul nostru». Primarul orașului salută pe P. S. Sa în cuvinte elogioase, tot asemenea preotul Aurel Boer din Cioara de sus bineventează pe părintele bisericii noastre din aceste plaiuri, iar preotul rom. cat. Ion Timptoc într’o limbă românească aleasă 11 salută în numele credincioșilor bisericii. rom.car Adânc impresionat P. S. Sa mulțumește întregii asistențe pentru neașteptata cinste ce i se face asigurându-o de respectul ce datorește poporului din aceste părți. Deodată cu sosirea întunerecului descindem la casa vrednicului protopop Vasile Gan. Baia de Arieș A doua zi, dim. la 9 ore P. S. Sa servește liturgia asistat de șase preoți în biserica ortodoxă, curată și frumoasă, care străjue pe o colină din marginea satului. Răspunsurile liturgice redă corul episcopiei condus de dl I Vasile Petrașcu. P. S. Sa ține apoi o predică instructivă despre însemnătatea zilei. La sfârșit slujește afară în cimitirul bisericii parastas pentru înaintașii noștri reposați și stropește poporul cu apa sfințită. La masa dată de părintele protopop au luat parte toate autoritățile comunei. La ora 5 luăm parte la festivitatea școlară aranjată de înv. Nic. Fodorean cu concursul corului episcopiei din Cluj. P. S. Sa mulțumește pentru străduințele depuse în slujba culturii românești, laudă pe cei harnici, la urmă împarte cărți copiilor cetitori. Spre Abrud Mie curi dim. pe o vreme splendită pornim însoțiți de fruntașii ținutului spre Abrud. Pretutindeni arcuri triumfale, ghirlande, de fiori și steaguri. In Valea Lupșei ne întimpină poporul în frunte cu înv. V. Cioran, iar în Muncel harnicul preot Nicolae Lazar cu enoriașii săi. P. S Sa poposește câte o oră in ambele parohii dând povețe credincioșilor. In Lupșa ne întimpină preoții V. Șpan și Petru Sibău în odăjdi, cu copi de școală, conduși de înv. Seb. Ciapa, comitetul parohial și credincioșii, P. P. Sa Intră în biserică, unde se servește liturgia, face rugăciune pentru morți unge biserica cu mir și cuvintează poporului adunat în număr extraordinar de mare din toate satele din jur. Damele române din Lupșa oferă un prânz de gală P. S. Sale. La ora 5 plecăm mai departe între uraiele populației și sunetul clopotelor. La hotarul județului Alba-de-jos, aproape de Abrud ne așteaptă prefectul județului, Dr. C. Velican, însoțit de dnii Dr. Fodor și inginerul catedralei din Alba lulia, i rând P. S. Sale în cuvite calde bun sosit. P. S. Sa mulțămește de atențiune. Sunetul clopotelor din Abrud sat și bubuitul treascurilor ne vesește Abrudul. In pragul comunei în fața unei porți triumfale ne întimpină preotul Iosif Sorin Furdui din Abrudsat cu enoriașii săi. P. S. Sa întră in biserica din Abrud sat, unde face o scurtă rugăciune, o deslegare pentru morți și ține o frumoasă cuvântare a poporului. In Abrud Deodată cu seara intrăm în orașul Abrud. O splendidă poartă triumfală, decorată cu flori și drapele, ne oprește la intrarea în piață. Toată elita orașului, școala civilă cu profesorii, orfelitul cu dhretpsa, armata în fnnte cu colonelul