Telegraful Român, 1922 (Anul 71, nr. 1-101)

1922-06-23 / nr. 45

2 TELEGRAFUL ROMAN Solemnitatea deschiderii S’a terminat la ora 12 și jumătate. După ameazi, in ședința camerei, m­­inistrul de finanțe, dl Vintilă Brătianu, depune proiecte de legi în legătură cu consolidarea datoriei pu­blice și citește expunerea de motive, care înso­țește proectele de legi. Proectele se trimit la comisiunea financiară. Ședința senatului se deschide la ora 3. 15 d. a. Președinte M. Pherekide. Prezenți: 103 senatori. Ministrul agriculturii și domeniilor, dl Al. Constantinescu, depune proectul pentru modifi­carea unor articole din legea agrară pentru Tran­silvania, Bănat și Maramureș. Senatul trece în secțiuni. Dl Ion I. C. Brătianu, redeschizându-se șe­dința la ora 4, vorbește despre conferența dela Genova. După un expozeu amănunțit, face apel­a toți unii senatori să dea sprijinul pentru rea­­l­izarea operei de consolidare a statului. Senatul exprimă dlui Brătianu călduroase mmulțumiri pentru modul cum a reprezentat țara la conferința de la Genova.­­ In­ ordinea de zi, se votează modificarea unor articole din legea agrară amintită. In ședința de Marți a camerei s’a adoptat proiectul care modifică legea agrară pentru Ardeal și celelalte ținuturi alipite, așa cum a fost votată de senat. Se votează acordarea unei pensii viagere dnei văduve Emilia Rațiu din Sibiu, în sumă de 3000 lei lunar, din care 1500 lei este rever­sibilă fiicei sale, dșoarei Felicia Rațiu. După validarea unor alegeri, ministrul pre­ședinte, dl Ion I. C. Brătianu face, ca și la senat, o expunere asupra tratativelor și resultatelor conferenței de la Genova. Se votează, prin aclamații, o moțiune de încredere și recunoștință primului ministru al țării. In ședința senatului, din aceeaș zi, s’au adoptat legile financiare votate de cameră și prezentate de ministrul de finanțe, dl Vintilă Brătianu. Dl Al. Constantinescu citește decretul de închidere a sesiunii extraordinare a parlamentului. Vizitația canonică a P. S. Sale episcopului Nicolae al Clujului în Munții apuseni (Urmare) La Buru La ora 12 sosim la cea dintâi parohie or­todoxă din pragul munților, la poala Arieșului, Buru. In parohia aceasta de 400 suflete P. S. Sa e întimpinat de protopopul tractului Lupșa, Va­sile Gan, și de parohul Greg. Crăciunaș cu po­porul îmbrăcat în haine de sărbătoare. P. S. Sa. dă povețe poporului pentru întă­rirea credinții, și după ce petrece o jumătate de oră cu credincioșii își continuă drumul mai de­parte. In Lungești La ora 1 sosim în Lungești, filia parohiei Buru, o comună mică abia de 90 suflete. Popo­rul cu mic cu mare ne întimpină în marginea satului. P. S. Sa­le mulțămește, intră în modesta bisericuță, unde constată cu multă satisfacție că acest popor puțin la număr dar curat la suflet. In adăpostul acestei bisericuțe, a păstrat nepri­hănit sufletul credinței strămoșești. Ii laudă pentru aceasta și dându le povețe părintești, îi îndeamnă să nu se clatine, în credința aceasta și să rămână și pe viitor tari în alipirea de bi­serica străbună, care li-a dat totdeauna mân­­găere în vreme de restriște. In Ocolișul­ mare La ora 2 sosim în hotarul C­olișului, unde ne așteaptă o măreață poartă triumfală împodo­bită cu drapele tricolore. In cuvinte elogioase salută pe P. S. Sa deputatul sinodal Dr. Andrei Nicola, parohul nostru Nistor Mâneai și prim­­oratorele plasei Iara. Poporul, în număr extra­ordinar de mare, așteaptă pe capul bisericii sale. P. S. Sa mulțămește pentru aceste manifestări de cinste și dragoste, accentuând vrednicia po­porului din acest ținut în luptele pentru limba și legea strămoșească. Intrând în biserica impu­nătoare, P.S. Sa cetește rugăciunea pentru repo­sații preoți, ctitori și binefăcători ai bisericii și pentru eroii neamului, unge biserica cu sf. mir și o stropește cu apă sfințită, iar la sfârșitul ser­viciului divin hirotesește întru protopresbiter onorar pe parohul Nistor Manciu, relevând me­ritele acestui păstor sufletesc, căruia se datorește zidirea bisericii, a școalei, a casei parohiale, a bunei stări­ materiale și morale din această pa­rohie fruntașă a bisericii noastre. Intr’o predică avântată P. S. Sa arată puterea de credință ce s’a păstrat în acest ținut, dă sfaturi înțelepte po­porului, îndemnuri să îmbrățișeze școala și cul­tura, și să sădească în sufletele lor cuvântul evan­gheliei lui Hristos, cari singure­le pot face viața ușoară în această lume, dându-se garanți fericirii veșnice. Părintele Manciu mulțămește pentru di­stincția de care a fost învrednicit și promite că și în viitor va munci cu acelaș zel și dragoste pentru biserica sa. După serviciul din biserică, păr. Manciu întrunește la masa sa suita­ P. S. Sale, împreună cu fruntașii parohiei, unde s’au petrecut câteva clipe în cea mai frumoasă armonie și dragoste frățească. In Sălciua-de-jos In hotarul acestei comune ne întimpină un banderiu de călăreți din Ponorel și Sălciua­­de jos, unde așteaptă parohul Romul Gomboș, cu poporul și fruntașii parohiei pe arhiereul bisericii sale păr. Gomboș salută pe P. S. Sa vrându­l bun sosit, P. S. Sa sărută crucea și evanghelia, mulțumește pentru dragostea cu care î1 întimpină credincioșii și îi invită să între­­ în casa Domnului. Aci săvârșește un scurt ser­viciu divin pentru sfințirea bisericii, stropește biserica cu apă sfințită și o unge cu sfântul mir, după care rostește poporului o cuvântare vorbind despre măreția învățăturilor Mântuito­rului și jertfa uriașă adusă de înaintașii noștri pentru biserică și școală, îndeamnă la muncă și cruțare și respectarea reciprocă, chezășia traiu­lui mulțămit și tihnit. In Sălciua-de-sus Călăuziți de banderiul de călăreți pornim spre Sălciua de sus. Bubuitul treascurilor ne spun că ne apropiem de inima munților. Su­netul clopotelor vestesc apropierea mult aștep­tatului cap al bisericii. Sub arcul triumfal de frunze de fag și cetină de brad, ne întâmpină preoții Simion Vasinca, Vasile Gan, George Lazar, Grigoris Lazăr. Vorbește adminútr. par. Vasile Gan și fostul paroh al paroh­ei Simeon Vasînca aducând elogii iubitului arhiereu, pen­tru ca n’a cruțat osteneală să coboare în mij­locul poporului și să-l lumineze. După ce P. S. Sa sărută crucea și evan­ghelia și mulțămește poporului adunat în nu­măr deosebit de mare pentru frumoasa primire, trecem în procesiune printre șirurile dese de brazi și mesteceni, intrăm în biserica mare, lu­minoasă și curată. P. S Sa face o scurtă ru­găciune pentru binecuvântarea bisericii, o stro­pește cu apă sfințită și o unge cu mir conform prescriselor. Stropește apoi poporul cu apă sfin­țită și la urmă vorbește credincioșilor despre tăria­ credinței, puterea bisericii și neprețuitul dar ce-i dă școala celor ce se luminează cu lu­mina culturii. Stărnește în deosebi pentru creșterea co­piilor în frica lui Dumnezeu, căci aceasta este temelia înțelepc­inii. B­serica mare și încâpă­toare este plină, și de pe fețele credincioșilor radiază efectul­ cuvintelor pline de dragoste pă­rintească ale P. S. Sale. D­upă serviciul divin P. S. Sa stă de vorbă cu credi­ncioșii, cu fe­meile, cu copiii dându le tuturora sfaturi pre­țioase. Intre uratele poporului pornim la 7 ore seara spre Baia­ de Arieș. O ploae rece de munte se cerne din văz­duh și umple cuprinsul văilor și al drumurilor cu șirone de apă. în recoarea serii mai popo­sim câteva momente în două parohii modeste, Brăzești și Sartăș. In Brăzești ne întimpină ve­teranul paroh Simeon Pop înconjurat cu copiii de școală cu învățătorul Gavrilă Rancea și co­mitetul parohial. Vorbește poporului P. S. Sa îndemnându - ia dragoste pace și buna înțele­­gere, ca protop. Vas. Garj le dă povețe pen­tru jertfe întru ridicarea bisericii și prețuirea școlii. In Sartăș de asemenea ne bineventează bătrânul preot Vasile Bumbuț, înconjurat de copiii de școală cu înv. Vasile Pleșa, comite­tul parohial și poporul. P. S. Sa sărută crucea și evanghelia, binecuvântă poporul, ține o cu­vântare la înțelesul poporului dându-i sfaturi părintești pentru muncă cinstită, pentru binele bisericii și a­ patriei. Tot în acest înțeles cuvin­­tează și protopopul Vasile Gan. In sfârșit plecăm spre Offenbaia. Ploaia a­­ contenit.Umbrele sării coboară domol în haină rece și mohorâtă de pe crestele dealurilor, ale căror por­ișuri repezi croesc strâmtori prin care abia se poate strecura albia Arieșului și drumul de țară. Intr’o poiană presărată cu arbori, grădini de pomi și case tupilate în desișul frunzișelor apare deodată Baia de­ Arieș. Bubuitul treascu­rilor răscolesc liniștea pădurilor, clopotele bise­ricilor răspund cu glasul lor domol de evlavie cucernică, întreagă valea tresare ca de o miș­care neobișnuită. La podul de la intrare în sat se înalță o m­ândră poartă triumfală de cetină de brad. Toate autoritățile comunei, poporul în mare număr, așteaptă pe doritul arhiereu. In timp ce P. S. Sa coboară din vehicu­lul ostenit, corul episcopiei sosit aici cu trenul de dimineață sub conducerea dirigentului Va­sile Petrașcu intonează «Pre­stăpânul și arhie­reul nostru». Primarul orașului salută pe P. S. Sa în cuvinte elogioase, tot asemenea preotul Aurel Boer din Cioara de sus bineventează pe părintele bisericii noastre din aceste plaiuri, iar preotul rom. cat. Ion Timptoc într’o limbă ro­mânească aleasă 11 salută în numele credincio­șilor bisericii. rom.­car Adânc impresionat P. S. Sa mulțumește întregii asistențe pentru ne­așteptata cinste ce i se face asigurându-o de respectul ce datorește poporului din aceste părți. Deodată cu sosirea întunerecului descin­­dem la casa vrednicului protopop Vasile Gan. Baia de Arieș A doua zi, dim. la 9 ore P. S. Sa ser­vește liturgia asistat de șase preoți în biserica ortodoxă, curată și frumoasă, care străjue pe o colină din marginea satului. Răspunsurile li­­turgice re­dă corul episcopiei condus de dl I Vasile Petrașcu. P. S. Sa ține apoi o predică instructivă despre însemnătatea zilei. La sfârșit slujește afară în cimitirul bisericii parastas pen­tru înaintașii noștri reposați și stropește poporul cu apa sfințită. La masa dată de părintele pro­topop au luat parte toate autoritățile­ comunei. La ora 5 luăm parte la festivitatea școlară aran­jată de înv. Nic. Fodorean cu concursul coru­lui episcopiei din Cluj. P. S. Sa mulțumește pentru străduințele depuse în slujba culturii ro­mânești, laudă pe cei harnici, la urmă împarte cărți copiilor cetitori. Spre Abrud Mie curi dim. pe o vreme splendită por­nim însoțiți de fruntașii ținutului spre Abrud. Pretutindeni arcuri triumfale, ghirlande, de fiori și steaguri. In Valea Lupșei ne întimpină poporul în frunte cu înv. V. Cioran, iar în Muncel harni­cul preot Nicolae Lazar cu enoriașii săi. P. S Sa poposește câte o oră in ambele parohii dând povețe credincioșilor. In Lupșa ne întimpină preoții V. Șpan­ și Petru Sibău în odăjdi, cu cop­i de școală, conduși de înv. Seb. Ciapa, comitetul parohial și credincioșii, P. P. Sa Intră în biserică, unde se servește liturgia, face rugăciune pentru morți unge biserica cu mir și cuvintează poporului adunat în număr extraordinar de mare din toate satele din jur. Damele române din Lupșa oferă un prânz de gală P. S. Sale. La ora 5 plecăm mai departe între uraiele populației și sunetul clopotelor. La hotarul județului Alba-de-jos, aproape de Abrud ne așteaptă prefectul județului, Dr. C. Velican, însoțit de dnii Dr. Fodor și inginerul catedralei din Alba lulia, i rând P. S. Sale în cuv­ite calde bun sosit. P. S. Sa mulțămește de atențiune. Sunetul clopotelor din Abrud sat și bubuitul treascurilor ne vesește Abrudul. In pragul co­munei în fața unei porți triumfale ne întimpină preotul Iosif Sorin Furdui din Abrudsat cu eno­riașii săi. P. S. Sa întră in biserica din Abrud sat, unde face o scurtă rugăciune,­ o deslegare pen­tru morți și ține o frumoasă cuvântare a poporului. In Abrud Deodată cu seara intrăm în orașul Abrud. O splendidă poartă triumfală, decorată cu flori și drapele, ne oprește la intrarea în piață. Toată elita orașului, școala civilă cu profesorii, orfeli­­tul cu dhr­­etps­a, armata în fn­nte cu colonelul

Next