Telegraful Roman, 1934 (Anul 82, nr. 1-54)
1934-06-10 / nr. 24
2 TELEGRAFUL ROMÂN Nr. 24 Cultelor, cât și al Finanțelor pentru prevederea acestui spor în noul buget, ca să nu ne pomenim că am rămas numai cu promisiuni. Revizuirea statorirei salariilor preoțești O revizuire a salariilor preoțești se impune cu tot mai multă necesitate, deoarece prin aplicarea atâtor curbe s’au redus salariile acestora atât de mult, încât au ajuns în urma celor mai inferiori slujbași ai statului. Astfel un preot cu 4 gradații, cu bacalaureat și absolvența Academiei teologice, care în 1930 primea salar de 7130 Lei lunar a ajuns să primească în 1933 abia 3200 lei lunar, iară un preot fără gradații, cu aceeaș pregătire, care în 1930 primea salar de 4460 Lei lunar, primește în 1933 abia 2070 Lei, un salar cu totul necorespunzător, ceea ce este egal cu retribuția unui pichet ori sergent cu 4 clase primare. Servitorii de la ministere și alte instituții primesc salarii de la 3000 lei în sus. Din sumele de sus, după reținerea de 10 °/6 la fondul de pensiuni, după achitarea impozitului de 4 și 8 ° la și a supra cotei, ce-i mai rămâne bietului preot ortodox, familist, cu multe îndatoriri sociale, ca să facă față cheltueililor zilnice cu susținerea familiei, cu creșterea copiilor la școală, cu cumpărarea cărților necesare la cultivarea sa ? E de mirare cum trăesc mulți preoți cu un salar atât de redus și numai ei știu la câte necazuri și privațiuni sunt expuși. Cu bucurie și satisfacție se poate totuși constata, că preoțimea noastră, cu toată sărăcia cu care are de luptat, nu a dezertat de la datoria ei, ci este la locul ei, întețindu-și puterile spre a-și putea și mai bine îndeplini misiunea sfântă de a duce sufletele credincioșilor la Mântuitorul Hristos. Veniturile de la epitrafii și din sesiile parohiale, de cari se vorbește atâta, și cari au fost calculate odată la statolirea salariilor preoțești, nu pot fi o justificare pentru aplicarea curbelor speciale, deoarece aceste venite, azi când țăranii nu-și pot plăti nici impozitele, nici datoriile, în urma devalorizării produselor lor și nu mai pot conta, decât cu unele mici excepții, mai ales de la orașe. La statorirea salariilor va trebui să se țină seamă și de starea preoților, ca să nu se acorde acelaș salar și preoților necăsătoriți, cum sunt cei catolici, cari nu au greutățile familiare ale preoților căsătoriți. S-ar putea soluționa chestiunea aceasta, prin acordarea ajutoarelor familiare pentru cei căsătoriți și după fiecare copil în parte, nu numai după 3 copii, cum este astăzi, și anume un spor mai urcat decât cel de astăzi. Ajutorul familiar și gradațiile la salar Acest ajutor de familie, cuvenit după copii să se achite de la prima a lunei ce urmează de la data înștiințării nașterii copilului, nu numai cu începutul anului bugetar viitor, cum se achită astăzi. Astfel după un copil născut în luna Aprilie a anului părinții primesc ajutor familiar numai cu 1 Aprilie a anului următor, ceea ce este o mare nedreptate. Gradațiile la salar să se înscrie în buget, ca făcând parte integrantă din salar, nu global, și să se achite după toți anii serviți în slujba Bisericii sau a statului, cum a fost până în 1932. Preoții din Săcuime Preoților din Săcuime, cari au o misiune specială, pe lângă cea religios morală și una națională, de a readuce la sânul neamului pe fiii perduți în urma vitregității împrejurărilor și cari luptă cu mari greutăți materiale în mijlocul masselor compacte de minoritari, va trebui să li se arate o deosebită atențiune și să li se acorde un spor de leafă de cel puțn 50 °/o, precum s’a acordat și învățătorilor din acele ținuturi, spre a-și putea îndeplini mai cu ușurință greaua misiune de apostoli, pe care o așteaptă țara de la ei, ca exponenții ai culturii românești în ținuturile săcuiești. Este și o chestiune de prestigiu și de demnitate națională ca acestor misionari ai credinței și ai românismulu să li se asigure condițiunile unui trai mai bun și lipsit de grija zilei de mână. In cele patru județe din Săcuime, Treiscaune, Ciuc, Odorheiu și Murăș vor trebui înființate o mulțime de parohii noi, pentru realizarea operei de reromânizare a credincioșilor perduți. Avem informațiuni, că dl ministru Dr. C. Angelescu ar fi luat în program și în buget înființarea mai multor parohii în Săcuime. Cu ocaziunea aplicării reformei agrare să se acorde parohiilor și filiilor din acea regiune sesiuni parohiale, fie în pământ arabil ori pășune, fie în păduri, ca și în forma aceasta să se vină în ajutorul preoților, cari au să țină lupta cu preoții minoritari, toți cu parohii mari, cu case parohiale, sesii parohiale mari, venituri mari de la credincioși și cu acelaș salar ca și preoții noștri cu parohii mici și lipsiți de aceste venituri și avantagii. Ministerul de Domenii va trebui să vină în ajutorul acestor parohii prin acordarea materialului lemnos gratuit pentru zidirea de biserici și case parohiale, absolut indispensabile la întregirea parohiilor. Preoții din Munții apuseni Aceiași solicitudine va trebui să se arate și preoților din Munții apuseni, cari au să îndure multe lipsuri în urma situației geografice speciale, unde sunt condiții de trai de tot este grele și pentru preoți și pentru populație, fiind comune sărace de munte, cu foarte puțin pământ arâtor, parohiile fără sesiuni parohiale, iar credincioșii nu pot contribui aproape cu nimic la ajutorarea preoțimei. Și acestor preoți ar trebui să li se acorde un spor la salar de 50 ° C, sesiuni parohiale în pământ arător ori păduri, ca astfel statul să le vină într’ajutor, într’o măsură oarecare. Și aici ar trebui să dea statul material lemnos pentru zidirea bisericilor și caselor parohiale. Să se achite preoților salariile restante pe cvartalul I din 1932 în bani, nu în bonuri de impozite cum s’au achitat salariile restante pe cvartalul IV din 1931, deoarece cu aceste bonuri cari cotează la bursă abia 30 ° C din valoarea nominală nu se pot achita impozitele curente, iar pe trecut nu au, deoarece nu li s’au achitat salariile până nu au prezentat adeverința că sunt la curent cu plata impozitelor. 4. Reînființarea posturilor suprimate de la centrele eparhiale Să se reînființeze toate posturile avute în bugetul pe 1930, cu toate drepturile de salarizare înscrise în acel buget. Nu este admisibil, ca Bisericei ortodoxe să i se suprime o mulțime de posturi de la centrele eparhiale, punându-le în inferioritate față de centrele eparhiale ale bisericilor neortodoxe, cărora statul le-a menținut organizația chiar mai amplificată decât au avut-o în trecut și care nu este în proporție cu numărul sufletelor și cu atât mai puțin a nevoilor reale ale lor. Ar trebui să se înscrie în buget pe seama Bisericei ortodoxe numărul necesar de consilieri, a misionarilor, secretarilor și revizorilor eparhiali, spre a-și putea îndeplini misiunea ce li s’a încredințat, potrivit cu viața, cu organizația, cu tradiția și cu necesitățile reale ale Bisericei. La noi în Ardeal consilierii și ceilalți slujbași au îndeplinit în trecut nu numai un rol bisericesc, ci și unul cultural-național, iar astăzi ca sfetnici ai erarhilor îndrumă viața religioasă a credincioșilor, a tineretului prin organizația lor și apără poporul de influențele curentelor distructive și păgubitoare sufletelor și siguranței statului. In special se simte azi mai mult ca oricând nevoia misionarilor, suprimați din bugetul anului 1931. Aceste posturi sunt absolut indispensabile astăzi, când sunt cunoscute tendințele diferitelor secte și ale diferitelor curente subversive, care bântue societatea omenească, precum și pentru îndrumarea activității misionare a clerului. Favorizarea centrelor eparhiale greco și romano-catolice Dacă în bugetul pe 1934/5 nu s’ar putea înscrie posturi noi de consilieri, atunci va trebui redus numărul consilierilor (canonici) de la episcopiile greco și romano catolice, prin ceea ce s’ar face economii considerabile, ca numărul lor să rămână în proporția sufletelor și în proporție cu numărul celor dela episcopiile ortodoxe. Este un lux de cheltuieli ce se face cu retribuirea alor 10 consilieri la Mitropolia gr. cat din Blaj (stat 350 pag. 210) și la celelalte episcopii gr. cat. câte 6 consilieri, apoi la episcopiile rom. cat. maghiare din Alba-Iulia și Timișoara câte 7 consilieri. La Arhiepiscopia rom. cat. din București, care are abia vre-o 21 de parohii s’au înființat prin bugetul de pe anul 1932, deci atunci când preoților noștri se aplica o nouă curbă din cauze de economii bugetare, cinci posturi noi de consilieri, cu gradații, cari până atunci nu existau (buget 1932 pag. 279) ceea ce reclama un spor de cheltuieli de cca 750.000 Lei anual. In timp ce Bisericei ortodoxe i se reduc slujbași așa de importanți și necesari ca misionarii, consilierii, secretarii etc. se dau lefuri slujbașilor dela centrele eparhiale ale minoritarilor, egale cu cele de la eparhiile ortodoxe, cu toate că acele episcopii abia au atâtea suflete cât un protopopiat mai mare ortodox. Așa Arhiepiscopia art. a Bucureștilor are cu 600.000 credincioși mai mult decât cele 5 episcopii gr. catolice. Când se făcea suprimarea bugetului Bis. ortodoxe se înființa episcopia unită dela Baia Mare, iar pentru cei vre-o 2000 de armeni romano cat. maghiari o episcopie nouă, deși are abia 6 parohii, luându-se în bugetul țării pe 1933 suma de 314.400 Lei (pag. 222). Acordarea gradațiilor consilierilor eparhiali Să se acorde consilierilor și celorlalți slujbași, cari au avut în trecut, gradațiile după toți anii serviți în slujba Bisericei și a statului, cari să fie trecute nominal la salarul fiecărui consilier, așa cum s’a făcut în toate bugetele până la bugetul pe 1933/4, iar nu sub titlu de fond global cum i s’a dat forma legală de către stat prin deciziunea Ministerului Cultelor Nr. 44600 din 18 Oct. 1926 și apoi prin Legea de armonizare a salariilor din 1927, pct. 15, 17, 19, 21 Anexa VII, tabloul B, numărul curent 24, prin care li s ’a recunoscut dreptul la 4 gradații de 25 ° 0 din salar din 5 în 5 ani, »pentru tot timpul servit în funcțiuni publice». Fiind acesta un drept legal, deciziunea Min. Cultelor Nr. 145074 din 2 Oct. 1932 prin care se statorește: „că consilierii referenți cu o gradație primesc salar egal cu cei fără gradații“ este inexplicabilă și pare a fi o sfidare a celei mai elementare echități și legalități. 5. Salarizarea protopopilor Să se acorde tuturor protopopilor ortodocși in funcțiune diurna cuvenită, așa cum li se acordă protopopilor uniți. In anul trecut s-a redus numărul protopopilor ortodocși, lăsându-se câte unul de județ, dar la uniți au fost lăsați toți cei 75 de protopopi, așa că statul român plătește pentru uniți, cari sunt a zecea parte ca ortodocșii diurna lunară de 2250 Lei la 75 protopopi în sumă de 2.025.000 Lei, iar pentru ortodocși numai pentru 73 suma de 2.001.000 Lei. In Ardeal sunt numai 28 protopopi bugetați, deși funcționează 83, așa că diurna ce o dă statul se împarte între toți, încât un protopop ortodox primește vreo 750 Lei lunar, iar unul unii 2250 Lei. Oficiilor protopopești ar trebui să li se acorde cel puțin un post de secretar, care să facă serviciile de birou, copiarea actelor, expediția etc., ca să nu fie siliți protopopii să îndeplinească lucrări de cancelarie cari le răpesc timpul necesar pentru conducerea vieții pastorale din parohiile protopopiatului. 6. Reducerea preoților din parohii mici Ar trebui să se facă economii și prin reducerea numărului prea mare de preoți uniți și de ai celorlalte culte, cari au multe parohii cu foarte puțini credincioși, sute de parohii cu mai puțin de 100 de suflete. Parohiile mici ale uniților sunt rezultatul tendințelor de infiltrațiune al catolicismului prozelitistic și agresiv, forțat de regimul maghiar în mijlocul masselor de ortodocși. Este o mare greșală, că statul nostru menține astăzi și subvenționează cu multă munificență aceste infiltrațiuni, pe de altă parte, pe motivul economiilor bugetare, suprimă Bisericei ortodoxe și cele mai indispenzabile organe i organizația vieții bisericești. Trebue să atragem atențiunea în guvern asupra unor stări cu totul intolerabile, ce se întâmplă cu sfințirea întru preoți a tot felul de elemente, fără nici o pregătire, mai ales în biserica unită. Episcopul unit al Lugojului a sfințit anul trecut întru presbiter pentru parohia unită din Poiana (județul Hunedoara) care are un singur credincios, pe un fost șofer, cu o clasă de liceu, Aug. Boca din Balșa. Cazuri de acestea sunt multe. 7. Reînființarea posturilor de secretari la episcopii și spirituali la Academiile teologice Să se înscrie în buget posturile de secretari la episcopiile ortodoxe, suprimate în bugetul pe 1931, căci e o nedreptate să se suprime de la ortodocși, și să se mențină la cultele neortodoxe. Mitropolia unită din Blaj are 4 secretari cu leafă dela 5950—6000 Lei, iar la celelalte episcopii unite în total 6 secretari cu leafă dela 3650—6200 Lei lunar. Chiar și la romano-catolici sunt menținuți câte 1 —2 secretari de fiecare episcopie. 8. Să se bugeteze la toate Academiile teologice din Ardeal câte un post de spiritual, fără de care nu se poate concepe îndrumarea vieții duhovnicești a viitorilor păstori de suflete, precum și câte un post de secretar, așa cum îi găsim la Academiile teologice unite. S’au făcut repetite cereri pentru bugetarea acestor posturi, precum și a secretarilor eparhiali, dar au fost consecvent refuzate. 9. Acordarea pentru posturi egale salarii egale Să se acorde pentru aceleași posturi acelaș salar, căci nu este admisibil ca aceeaș categorie de slujbași