Timpul, mai 1876 (nr. 23-39)
1876-05-04 / nr. 24
Anul I. - No. 24 Un nu ni ír 10 bani. ir 4 Abonamente: In România pe an 40 lei ^ « pe ö luni 20 » * pe 3 luni 10 » In străinătate plus portul, pe an 20 lei Anunoiurile : linia 20 bani Reclamele : « 50 »TIMPUL Din cansa tjilei 1 Maiü harul n a eșit erî. Domnii căror sa trimis tfiarul, schimbânduși domiciliul, sunt rugați a înainta biroului nou domniei lor adresă. Marți 4 Maiti, 1876. Abonamentele Se fac în Strada Lipscani Tip. Dorothea A. Jănescu. Ese: Duminica, Marti, Joi și Sâmbătă. Articolii nepublicați se ard. ROMANIA Bucuresci. aS După șapte ani de luptă și încordări pe tote căile și prin tote mijloacele, coaliția ajungând la guvern, ne așteptam s’o vedem însemnând cel d’Intâmü pași ce făcea în sfera puterei prin împlinirea uneia măcar din acele promisii cu cari a măgulit atâta timp mulțimea incultă și credulă. Nimic însă din tote acestea pene acum.... Nimic!... Dăr pene când! Romanul spune c’o ironie amară că mulțimea să mai îngăduescă câțiva ani, pentru realizarea acelor munți de aur, rîuri de lapte și miere, cu făgăduiala căror capii coaliției au mințit pe cei slabi de îngeri și creeri. In numarul de ere, ne spune cu sângele rece al unui caiet: „Decă câteva fiile de când ai noștri au venit la putere. Vedeți vr’o schimbare? Nimic. Apoi nu trebue să admirați tactul și înțelepciunea cu care scra să lucreze ai noștri!?“ — Dar desființarea monopolului tutunurilor! — Dar desființarea licențelor pentru băuturile spirtuase! — Dar desființarea timbrului! — Dar scăderea impositului! — strigă pe tate stradele găgăuții cari au crezut în promisiile absurde ale coaliției, pene le-a furat votul. „Răbdare câțiva ani, și vom vedea!“ Céea cum respunde principalul organ al guvernului, acelora cu credulitatea și pe umerii cărora patronii sei s’au înălțat Atcolo de unde urgia țetei ’i-a aruncat acum șapte ani. Nu respunde însă tot astfel și adversarilor sei. Cu aceștia nu mai înțelege să amâne de ații pe mâne. Acum când s’a verjut domn pe administrație, magistratură, armată, finance , acum când pare să conducă libertatea alegerilor cu toiagul magic al influenței morale, ce ’î mai pasă lui de țeră? Acum are de furcă cu aceia cari prin patriotismul și capacitatea lor ’i- au constrâns a sta șapte ani cu ochii sticliți și jinduind la bugetul Statului. Unul dintre aceștia este și generalul Fiorescu, căruia juna și brava nostră armată, cum și toți aceia cari țin la desvoltarea mijlocelor de apărare națională, îl datoresc cea mai adâncă recunoscință. Cititorii seiu póte că un tener perdut, din aceia cari nu pot sau nu vor a înainta prin meritul lor, pentru a se recomanda ministrului de resbel, a crezut de cuviință a insulta pe unul din redactorii Românului. In loc de recompensă, acel om a fost constrâns să demisioneze din armată. Ce voiți ? Nu se pare pădure fără uscături. Acum când patronii Românului sunt la putere, când au mâna plină de favoruri și protecții, acel nefericit tenor care s’a îmormântat de viu, declară c’a insultat pe acel redactor din îndemnul generalului Florescu și acesta a făcut’o nu din interes de bani, ci numai ademenit de promisiuni de înaintare în fiu, iar în urmă ordonat sub pe dépsa d’a V se retrage funcțiunea de care era învestit. Și Românul ar voi să ne obiecteze că acel individ declară „pe onórea și consciința lui, în facia lui Dumnezeu și a ómenilor“. Prea bine, dar nu sunt individe de cari geme cafeneua din colțul pieței și care pentru a fece franci jură că asistați când s’a uns temelia turnului de la Colțea ? Și un alt exemplu, chiar în cabinetul actual. I0că d. M. Cogâlnicenu pate să ne spună că sunt omeni cari se jură chiar pe copiii lor când spun neadevărurile cele mai patente! Oricine înțelege că omul care a cutezat să insulte, care a refuzat să dea satisfacere celui insultat și care a scris cuvintele subliniate de mai sus, este din acel morii vii pe cari orice societate care se respectă, îi râde din rândurile ei. Cum se face că tocmai cei de la Românul să aibă compătimire pentru asemenea prdură ? Cum se face că tocmai el, în mână cu declarația unui asemenea sperjur a tot ce este sacru și cavalerism, să vină a acusa pe generalul Florescu de complicitate într’o faptă atât de infamă? Să se gândască bine, că sunt acuzații monstruose, ca cea de facă, cari, departe d’a atinge pe acei căror sunt aruncate, întinde o umbră odiosă asupra celor cari le aruncă. Cât pentru cel d’al doilea document pe care se întemeiază Românul, că ministrul de resbel a ordonat liberarea lefel pe doă luni, — întrebăm pe totă lumea seriosă și dreptă : cărui funcționar se póte refusa acestă înlesnire, când mai cu semn pune înainte strâmtorări vedite ? Pentru ce însă acest ziar nu accentuiază mai mult asupra faptului că acel individ care prin infamia lui, se făcuse nedemn de a purta epoletele de ofițer, a fost constrâns să demisioneze din armată ? Ne oprim aci, — pentru că voim să mai revenim asupra acestei afaceri mai pre-larg. Am atins-o în trecut numai, pentru a proba că cu adversarii lor cei de la Românul nu înțeleg amânare. Credeți are că acastă impactență o au numai pentru „cel de sus? Nu, setea lui de resbunate merge până în straiele cele mai de jos ale societăței. Acele cete de bătăuși cari provocau pe cetățenii pacinici ai capitalei, cari asasinau pe cei cari nu luptau cu el sau li se opuneau, și cari, cănd erau încolțiți de agenții ordinei publice, într’o clipă se prefăceai în mielușel și începeau să suiere că, 31, nevinovații, au fost insultați și schingiuiți,—acele bande au început de acum campania lor pentru alegerile viitore. Una din aceste cete, compusă de vr’o 40 de desperați, a îngrozit era totă suburbia lancului. Planul lor de bătălie era forte simplu. Atacați în martor- '-'•*> a-.*-« r ...noouly nt votase cu partida conservatore, alungându’i din casă în casă și nu’l lasau decât atuncea când cadeau ca morți. Nici rugile bătrânilor, nici țipătul femeilor, nici plânsul copiilor, nimic nu îmblâmjia pe acel ianiceri al demagogiei cari de acum încep a exercita influența morală pe spezele bieților cetățeni. Gróna a început de la două ore după prănțt și a ținut pănă la zece ore noptea. Agenții ordinei publice se ascundeau și el cami pe unde apucau. Ce voiați să facă când balzacul roșu domnesce ? Dintre victimele acestui preludiu al campaniilor electorale, trei inși sunt mai grav răniți și se află deja în agonie la spitalul Colțea, secția chirurgicală: Călin Rusescu, din suburbia Iancuiul, în patul No. 126; Alexandru Dimitriu, din aceeași suburbie, în patul No. 125; Grigore Dragomir, din suburbia Oborul vechiu, în patul No. 9. Meseria lor de plăpumari și croitori, arată că sunt cei mai liniștiți omeni din lume. Apoi bine, domnule Prim-ministru, acestea sunt bunătățile ce promiteal țerei în programa domniei tale? Cu asemenea fapte voiescl înfrățirea partidelor ? Esel ore predestinat să nu stai o ții măcar la putere fără să se verse sânge? Nu uita însă că sângele chiarnă resburarea; nu uita dră șl că dacă v’ați trebuit șapte ani de luptă și încordări, ca să reveniți la cârma țerei, vor fi de ajuns încă câteva fapte ca cele din Senat și din suburbia Iancului, pentru ca într’un moment să cădeți pentru totdeauna. Publicăm mai la vale discursul d-lui Al. Lahovari, ținut în ședința de vineri a Camerei. Atragem atenția cititorilor noștri asupra discursului acesta, pentru că în puține cuvinte arată în totä hidosa goliciune coaliția și scopul ce a urmărit. Citirea lui este instructivă mai cu semă pentru acel cari an încă ilusir, cari cred încă în pocăință și în aceia ale căror fapte desmint totdeauna făgăduelele. BULETIN TELEGRAFIC Berlin, 11 Maiü, — Contele Andrassy a fost primit de către Imperatul Guillaume și in urma a avut o lungă audiență la Carul Rusiei care a sosit. Seara, s’a ținut cea d’ânteia conferință între câte trei miniștri. Constantinopoli, 11 Maiü.—Marele Vizir Mahmud a fost destituit; Hussein-Avni este chiemat. JLUAM.LUUUUVIVUIV y» înlocuit prin Cheril-Effendi. Buda-Pesta. 11 Main—In Camera deputaților, respunzând unor interpelațiuni, președintele cabinetului, Tisza a expus compromisul încheiat cu Austria. Camera a luat în unanimitate act de delarațiunea lui Tisza Paris. 12 Main.—Ricard, ministrul de interne, a murit grabnic de boli de inimă. Londra, 12 Maiü. —Camera comunelor a res pins votul de neîncredere propus, din causa formei în care era redactată proclamațiunea pentru titlu de Imperătesă dat Reginei Berlin, 12 Main.—Cu ocaziunea primirea lui Andrassy, de către Imperatul Alexandru, acestaarătând decorațiunile ordinelor St. George și Maria Theresa, pentru merite, singure pe care le purta pe pept, au zis: «Bată baza politicei mele» Conferințele miniștrilor merg forte favorabil. Monitorul Imperiului <zice: « In urma agitațiune! populațiunea din Salonic, inmormântarea consulilor s’a amânat până la sosirea vaselor și ajutorelor de trupe. Constantinopoli, 12 Maiü.—S’au numit: Mehmet-Rushdi, Mare-Vizir; Hussein-Avni, ministru de resbel; Avni-pașa, generalisim; Trai rulich-Effendi, Șeik-Islam. Constantinopoli, 13 Maiü.—Hussein-Avni s’a numit totdeodată ministru de resbel și general șef peste totă armata. Viena, 13 Main.—Se spune din sorginte autentică că înțelegerea dintre cele trei puteri ale Nordului s’a acentuat la Berlin mai tare și mai complect ca totdeauna, basa acestei înțelegeri este dorința de a executa în mod energic pacificarea în fața nonei situațiuni din Orient și de a protege pe supuși străin! din Turcia Or ce știre privitore la intervenție de ocupare sau măsurî analoge de natură radicală este cu totul lipsită de or ce teme!. Vederile puterilor depuse intr’un memoru, în intențiunea de a face să ia parte și celealte puteri la politica comună a celor trei Imperii, va fi comunicat representanților lor la Berlin prin Principele Gottschakoff. In urma acestei stări de lucruri