Timpul, august 1876 (nr. 91-102)
1876-08-03 / nr. 91
din a da cue veni la satisfacere opiniei publice, pe drept cuvânt alarmată de gurile rele. El, care a căutat noc în papură cu darea în judecată a foștilor miniștri, însemnați și integri bărbați conservatori, nu va lăsa să plutască asupra sa nișce asemenea bănueli, cari, dacă s’ar adeveri, ar fi cuvinte seriose pentru a lăsa banca ministerială și a se duce în altă parte. In numenii de mâine vom înșira mai multe asemenea bănueli, cari au fatalitatea a corespunde cu fapte forte positive și cunoscute, — numai pentru că dorim a face un serviciu real guvernului, dândui ocasia a se rădica asupra bănuelilor, asupra, imputărei de părtinire. Un simțământ creștinesc și nimic mai mult! TIMPUL LUCRĂRILE PUBLICE supt guvernul roșiu. Domnule Redactor! După ce bunul, părintescul și grațiosul nostru guvern de astăzi a lăsat pe drumuri funcționari vechi și capabili, prin vestitele suprimări economice de funcțiuni; după ce a desființat stații telegrafice și curse de diligențe; după ce a presintat minți de proiecte de legi care modifică, suprimă și înlocuiesc legile cu care abia avusesem timpii să ne obicînuim, fără a uita, se înțelege, a gândi și la amplificarea (cum <]ice jurnalul Românul) dispozițiilor Codicelui penal relativ la libertatea individuală, V;'|îi insultătorii familiilor și ómenilor #4#f5bjn © tot mi se gâsesc deofeb de garantați astăzi, după ce, țiceva, s’au făcut de acest guvern tote acestea și altele menite a da țârii nóstre un grad de fericire și de considerațiune pe care alte guverne nu’l vor putea cu nici un preț,—are nu ar putea el da o căutătură și la interesele minime, cum de exemplu la căile de comunicațiune ? Este știut, că pe unde s’au înființat șosele, tot pământul vecin, cu zonele lor, s’au lucrat sau îngrădit de proprietarii lui. — Șoseaua propriu <JSS mai este despărțită de zona ei prin șanț sau umplutură, astfel, încât pe la puneturile rele nu are cineva nici dulcea scăpare de a tăia d’a curmezi cu holdele cu bucate. Tóte șoselele județene și vecinale sunt într’o stare de ruină complectă, și nenorociții.’cari Sunt nevoiți să circule pre ele sunt vrednici de jale. Pe lângă făgașurile monstruose ce s’au format, se adaogă și mrencăturile adânci de la capetele podurilor. Un exemplu între altele. Șoseaua care merge din București la județul Argeș prin Bolintin și județul Vlașca. Ce nu am da să putem impune membrilor guvernului pedapsa de a circula o săptămână d’a rândul în sus și în jos pe acestă șosea cu carele sau trăsurile d-lor! Ce înțelepciune ar pune la cap și cum nu s’ar mai juca cu interese așa de grave ale lumii! Tóte șoselele construite până astăzi reprezintă un capital imens de bani, muncă și sudare. Bine este a se lăsa să piară acel capital? — înțelept estea se da asemenea monstruos exemplu de nepăsare de averea publică a unui popor care suferă deja multe din causa neîngrijirei ce pune întru a păstra ce are și din aceea a neprevederei de a fipa de mâine? Nu gândește, nu știe guvernul, că nicăiri alt decât la noi numai și-ar putea permite asemenea fapte omorâtore ale binelui public și are noi să-i spunem sórta ce ar avea în alte țâri mai seriose, când și-ar bate joc, cum face, de munca și truda de ani ale unui popor întreg?! Știm cu toții des invoiciunea ce așa numiții liberali pun în tote procedările lor când este voinba de a resturna tot ce a fost creat de alții; știm că cel mai serios dintre ei pune mai multă îngrijire când are să-și cumpere o legătură de morcovi în piață, decât când are să decidă transformarea unei legislații întregi, de modificarea unei stări de lucruri politice și administrative de mai mulți ani a țărilor; cunoștem asemenea unde pate să ducă setea de popularitate cu orice preț; dar credem că în cașul de față au mers prea departe. Sunt astăzi locuri șoseluite cari înainte puneau în primejdie viața și averea trecătorilor; și dacă, ferescp Dumnezeu, s’ar lăsa să vie în starea în care erau înaintea șoseluiței, nu vor ști d-niî miniștrii unde să’și ascumdă capul de blestemele lumii, și pote și de mai rea. Mari și mici au început să se gândescă la ceea ce este de făcut, vânând cum și acel puțin bine ce obținuse în trecut se pierde, și că în câteva luni au ajuns la starea de miserie în care erau înainte de 1871, și gândirile acestea pot da loc într’un timp determinat la procedări grave, dar utile pentru binele comun, deși amar de neplăcute pentru guvern. Tóte atârnă de înțelepciunea acestuia și de lăsarea căii de turnare a turcilor intereselor jj» Ipon C. Vlăsceanu. SENATUL. Sumarul ședinței de la 22 iulie, 1876. Preșidenția D-lui vice-președinte Dem. Sturza, asistat de D-ni secretari ai biuroului N. Cămărașescu și Relu Ștefan. Ședința se deschide la 2 ore după amiazi. Prezenți 31 D-nii senatori. Nu respunde la apelul nominal 30 D-ni senatori, și anume: In concediu: D-nii Lascar Catargi, Costaforu (colonel), Lerescu Isaia , Mavrocordat D., Miclescu Iorgu, Orleanu G., Păcleanu N., Roseti Tețcan, Rășcan D., Moscu Tache Nemotivați: D-nii Kogălniceanu M., Cantacuzin G. Deșliu Ioan, Drosu N., Plorescu (general) Greceanu (Dr.,) Giuvara N., Izvoranu M., Păncescu (colonel), Pleșoianu Ștefan, Radu Orgu, Vlaicu N., Leca G. Sumarul procesului verbal al ședinței precedente se adoptă. Se dă citire adresei D-lui senator Ioan Cantacuzino care demisionează din mandatul de senator, deoarece D-sa a fost numit aginte diplomatic la St. Petersburg. Senatul declară vacant colegiul II de Kallova. D. Sturza retrage propunerea relativă la reduceri. D. vice-preșședinte comunică ordinea zilei. D. Al. Giani, raportorele comitetului delegaților de secțiuni, dă citire raportului relativ la tranșarea diferendului dintre comuna București cu D. Dimidale. (Urmează raportul și proiectul de lege). Comitetul delegaților propune, prin conclusiunile raportului, respingerea proiectului de lege. O vice-președinte declară deschisă discuțiunea generală. Susține luarea in considerațiune D. senator Orescu. După închiderea discuțiunei se pune la vot luarea in considerațiune, și se respinge. D. senator Achil Teohari, raportorele comitetului delegaților de secțiuni, dă citire raportului relativa la propunerea pentru numirea unei anchete parlamentare in districtul Botoșani care să cerceteze actele administrațiunei fostului D. prefect I. Ventura. (Urmează raportul al cărei conclusiuni sunt: Majoritatea comitetului opinează de a se recomanda guvernului de a face această anchetă) Susțină concluziunile raportului D-nii Cazimir și Iona Ghica. D. ministru de finanțe declară că in ceea ce se atinge de ministerul de finanțe va numi, anchetă și la Dorohoi, și nu se indoește că și D.ministru de externe și lucrări publice vor orăndui asemenea anchete. După închiderea discuțiunei, se pune la vot concluziunile raportului și se primescu. D. Lungeanu cere a se numi anchete tuturor persoanelor însărcinate de administrația domeniilor cu căutarea in regiă a moșiilor Statului, și a se vedea dacă se administrează bine. D-sa crede că din asemenea mod de administrare va păgubi Statul, și că s’a comis arbitrarări de către administratorii domeniilor. D. Dimitrie Ghica protestează contra sistemei de a se acuza unii pe alții oameni care iau parte la administrația publică. D. ministru de finanțe cere ca comisiunea parlamentară de la ministerul de finanțe să se ocupe cu preferință de anchetă la administrația domeniilor, cu atăt mai mult că s’a zis lucruri grave in această privință și chiar D-nii administratori au reclamat facerea unei asemenea anchete. Incidentul fiind închis, D. vice-președinte suspendă ședința și invită pe D-nii senatori a lucra în secțiuni. La redeschidere, D-nii senatori ne mai fiind în numer, să ridică ședința și se anunță cea viitare pentru a doua Ia ședința de la 31 Iulie s’a dat citire demisiunea d-lui N. Gămarășescu, pe care Senatul ..("«rin«1'' S’si hvonul a,noi proectele pentru modificarea taxei licențelor asupra băuturilor spirtase și pentru urcarea taxelor telegrafopoștale. — S’a ales d. P. Lungean ca membru în comitetul pentru ventrarea bunurilor Statului. Pe la 5 ore d. prim-ministru a citit apoi mesagiul următor pentru închiderea sesiunei estraordinare: D-lor senatori, V’am convocat în sesiune estraordinară ca să îndeplinesc disposițiunile art. 95 din Constituțiune și pentru ca corpurile legiuitare sa fie puse în posițiune a se ocupa c’o uirma,înainte de regularea numeraselor cestiuni de interes general remase pendinte și a cărora soluțiune nu suferea cea mai mică întâriere. Pătrunși, ca și mine, de interesele țeriî și lăsând la o parte ori-ce alte oposițiuni, n’ațî cruțat nici un sacrificiu pentru a veni acolo unde datoria ve chima și v’ațî consacrat totă activitatea d-vostră în timpul cel mai puțin priincios al anului la aducerea înbunătățirilor imperios reclamate de țară la discutarea și votarea celor mai multe din măsurile legislative pe cari guvernul meu le-a supus la deliberările d-vóstra. Mulțămindu-ve dor pentru Zelul și patriotismul cu care ați răspuns la apelul meu și pentru concursul sincer și real ce ați dat guvernului în aceste împrejurări și considerând că timpul este prea înaintat astăii pentru a se putea prelungi acestă sesiune extraordinară, în basa art. 95 din Constituțiune, ea declar închisă sesiunea actuală a Camerei. Dat la Sinaia, 31 Iuliu, 1876. Carol. Un asemenea mesagiu s’a citit și în Adunarea de la Mitropolie. ACTE OFICIALE. Consiliul județului Muscel este autorisat ca, in sesiunea extraordinară de la 2 August viitor, să se ocupe și cu obiectele următore: a) Să confirme pe impiegații numiți provisor de comitetul permanent in funcțiunile dependințe de județ. b) Să se pronunțe asupra reînființări personalului tehnic, necesar pentru repararea drumurilor. Prin doctele cu data din 27 iulie curent, sunt numiți și permutați: D. A. Ghimpeanu, fost sub-prefect, la plasa Podgoria, din județul Muscel, în locul d-lui C. Brancovici. D’ristide Drăgulinescu, actualul sub-prefect de la plasa Podgoria, din județul Prahova, în asemenea calitate la plaiul Teleajeni, același județ, în locul d-lui A. .Bălăiceanu, permutat. D. Aurelian Bălăceanu, actualul sub-prefect de la plaiul Teleajenu, din județul Prahova, în asemenea calitate la plasa Podgoriei, același județ, în locul d-lui A. Drăgulinescu, permutat. D. Xenofon Lepădătescu, fost sergent-adjutant în armată, ofițer al sergenților de oraș din capitală, în locul d-lui V. Plopșoreanu. D. Vasile Teodorescu, fost sub-prefect și director la prefectură, sub-comisar clasa I, la despărțirea V, culorea de Roșu, din capitală spre împlinirea vacanței ce există. D. loan Băltărețu, fost sub-comisar, subcomisar clasa I la gara Pilaret, în locul d-lui G. Tomescu, pus în disponibilitate. D. George Malcoci se numește ținător de registre în serviciul casieriei generale a județului Izmail, în locul d-lui Theodor Vasiliu, care nu s-a prezentat la post. CRONICA ESTERIOARA. Un corespondent al Jurnalului de Pesta, scrie următorele importante linii despre disposițiunea generală a spiritelor mirești: „Iubirea de pace a Țarului, care a împedicat pe cât a putut ajutorarea mai pronunțată a „fraților slavi și creștinii luptători in peninsula Balcanică, a ajuns în contradicțiune accentuată cu curentul care străbate massele poporului rusesc. Au avut într’adevăr acea precauțiune, care până a fi s’a vâzut aplicată cu succes într’atâtea sfaturi constituționale: a face din persona principelui ereditar un paratoner pentru aglomerarea la dânsul a tuturor acelor speranțe ale mulțimei, pe cari Țarul nu are aplecarea să le realise de pe sema Rusiei. Dură, cu tote că principele ereditar își varsă tata virtuositatea în suflarea trâmbiței panslave, totuși, politica actuală oficială din orient, așa precum o represintă Țarul și Gorciakof, inspiră prea puține simpatii în spiritele „adevaraților ruși“, și nu împedică câtu’șî de puțin a ’și manifesta nemulțumirea în privința lipsei de activitate ce purta guvernul rus faciă cu lupta libertății în care se frământă „frații de la sud”. Și manifestările poporului au luat un astfel de avânt, încât însuși Ignatieff, represintantul, așa picând, și bărbatul de stat al acestui curent, s’a vârtut necesitat să facă Țarului o expunere mai detaliată despre starea lucrurilor, care a ajuns a îngriji și pe densul chiar. „Țarina însă”șî a trebuit să se pună în capul comitetului de ajutore, instituit în favorul sârbilor, bosniecilor și herzegovinenilor. Medici se adună, își abandonă cercurile de activitate și plecă la câmpul de răsboiu. Femei din tóte clasele societății, până la cele mai înalte, își atârnă de pept cordaua Crucii roșie din Geni, și își părăsesc vetrele și familia, ca să ducă mângâiere și îngrijire bieților răniți. Creștini de tot felul și țăranii adună sume însemnate, iar corpurile amploiaților renunță la o parte din lefurile lor, în beneficiul